215 matches
-
lui și pâine și vin și le trimitea acelor oameni din ogradă, de mânca acei oameni. Ce i-a lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este Transcendentul. O coajă de pâine, creștinește întinsă, ruinează orice imperiu fălos. Dar, impozit pe viile oamenilor, acest domn milos tot puse. Statul e stat, economia, economie. Mila, aici, cu interesul obștesc, nu prea merge. Importantă este împărțirea dreptății, Divanul, oamenilor să li se împartă la timp judecata, să nu aștepte... Ședințele
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe, de pildă, invocația imperativ-deprimată ,,Doamne, ocrotește-i pe români" sau făloasa declinare a identității "Noi sîntem români, noi sîntem români.." construită, evident, după cunoscutele modele Noi sîntem bulgari, Noi sîntem burundezi sau Noi sîntem zuluși? Evident, în aceste înălțătoare situații lucrurile se schimbă; dușmanii crapă unul cîte unul, ocultele internaționale se
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
mai "concis" decît astăzi, putea fi privit aproape în întregime din tramvai: în centru, blocurile interbelice știute, în spatele lor, case din secolele trecute, cu mici grădini sau curți, străzi pavate cu piatră, curate, luminate și pline de copaci. Tramvaiul trecea fălos prin acest peisaj care astăzi mai poate fi văzut doar în filme. Mergea încet, oprea des, făcea stații lungi. Cîteodată plin ochi, adesea gol, încît stăteai pe banchete de lemn și te uitai în voie. Nimeni nu părea că se
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
spre-a ne trece veacul,/ Din tată-n fiu/ Vom coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la acte sacrificiale, la un soi de penitență. Reprezentărilor ce ar putea părea făloase, redundante, le sînt preferate ființele neluate în seamă, obiectele vechi, stricate, angelizate prin chiar condiția lor ingrată ce-și conține șansa redempțiunii. E la mijloc, negreșit, o timiditate, o inadaptare funciară a eului, dar și o victorie subiacentă a sa
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
vedere, așadar lesne de sancționat, chiar dacă, în realitate, nu e sancționată de critica noastră în proporția cuvenită și cu fermitatea adecvată. Privirea-i critică se înalță și către elogiile consacrării dubioase, dacă nu de-a dreptul false, sub pavăza unor făloase situații politic-administrative. Aci vinovăția e mult mai mare, căci putem detecta atît exploatarea cinică a unor avantaje extraliterare de către autorii "ajunși" în vîrful piramidei sociale, cît și complicitatea amicilor ori a adulatorilor lor de ocazie. Relativei candori a grafomaniei fără
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
dar toată ca mine tremura. Nu te-atingeai de mine, dar tremuram ca ea. Sub soarele în flăcări. Sus nici un strop de nor. Un rai era pe ape. Eram - cu trupul gol - Și eu nemuritoare, și tu nemuritor. * măreasă (regionalism) = făloasă, mândră și frumoasă ca o împărăteasă (de la: Măria Sa) b) Lacul Ca moarul vânăt: ape-ape Făcea mătasea unui lac. Veneam pe seară, printre trestii. Să-not puțin, mai mult să tac. Ele-aruncau încete undiți Cu firul crud și efemer, Momind cu
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
de un vuiet colosal: Groaza i-ar fi cuprins pe locuitorii pădurii; toți ar fi fugit care-ncotro, toți ar fi căzut în capcana inevitabilă unde-i aștepta Leul. " N-am servit, oare, cum trebuie, în această ocaziune? se interesă fălos măgarul, luând asupra lui toată faima vânătorii? Da, zise Leul, ai zbierat cu mult curaj. Dacă nu te-aș cunoaște și nu ți-aș cunoaște nici neamul, și eu m-aș fi speriat". (Ironie regală foarte fină și la țanc
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
va fi aleasă Regina vinului 2003. SIMONA POPOVICI Cepse, conciuri, găteli l Expoziție etnografică „Sâmbătă și marți să nu ieși afară fără pălărie“, zice o veche credință populară răspândită în Banat, judecând după uimitoarea fantezie a podoabelor pe care cândva, făloase tare, le purtau bănățencele. Că e așa, vă puteți convinge vizitând expoziția deschisă joi de Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (Bastion, str. Popa Șapcă nr. 4): cepse bogate, strălucitoarele table ca la Saravale și căpițe cu bani de la Ghiroda
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
unor produse alimentare fără elemente de identificare. Controalele vor continua și săptămâna viitoare. OCTAVIAN NICA Ziua Gugulanilor l La Casa Bănățeană Ziua Gugulanilor este, indiscutabil, una dintre cele mai așteptate evenimente ale stagiunii folclorice estivale de la Muzeul Satului, căci, oameni făloși și inimoși, cărășenii s-au dovedit în fiecare an gazde primitoare și pricepute. Duminică, 3 august, între orele 16-20, ei vor aduce pe scena în aer liber de la Pădurea Verde ansamblul „Doina Banatului“ al Casei de Cultură „George Suru“ din
Agenda2003-31-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281323_a_282652]
-
Împăratul, auzind, și tare curios, trimite pe un al doilea sfetnic, să probeze... Și acesta pățește la fel. Minte, oricît de bun și de drept era... Și-așa, cu toții ce se perindă pe-acolo, în timp ce escrocii triumfă... Atunci, convins, împăratul, fălos, și care toată ziua se uita și se învîrtea în fața oglinzii, se decide să se ducă, personal, să vadă stofa abia țesută. Se duce, nu vede nici o stofă, desigur, dar face ca toți ceilalți, să nu treacă drept un prost
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
retrag cu sfiala (am mai găsit - fiind, pe alocuri, pământuri anca virgine - ceea ce vor fi ultimele brândușe, ultimii clopoței sau garofițe de munte), pe ăntinderile de teren fie s-au tăiat arborii, fie n-au fost plantați alții noi, iar făloasele excrescențe ale tonelor de beton - scări amenajate an pădurea mutilată, kilometri de ălei inutile, lacuri artificiale, gata oricând, la diluvii, să se reverse peste casele din aval - se lăfăiesc nemiloase, stârpind copacii. Câte un "gard" (nu, nu "gardul viu", de
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
nu se poate spune că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut priceperea să impresioneze de la început (pe amatorii de originalități) printr-o aparentă vînjoșenie țărănească. Sub limbajul dur, crispat și fălos se ascunde multă confuzie intelectuală; I.G. nu are un orizont spiritual suficient de larg, nici țeluri artistice precise. Are în schimb multă ambiție și o dîrzenie de om întunecat. În epoca poemelor epice, a mers mai departe decît ceilalți tineri
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
ireductibili ai gramaticii și ai limbii române, gângavi potriviți cu saloanele din casele de nebuni îți flutură, după impertinență și capacitate de-a penetra sistemul, grade și funcții menite să te facă praf. Dintre toate, cea mai odioasă e expunerea făloasă a stării (că altfel nu-i pot spune!) de �doctorand". Nulități care într-o țară normală n-ar depăși nivelul șaibei și-al măturii îți trântesc semeț cărți de vizită care, sub numele ipochimenului, sancționează starea sa de indeterminare - că
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
are nici o scuză, intuiția ar fi trebuit să-l avertizeze, iar cultura estetică să-i dea reperele necesare". De unde rezultă "metoda" de-a realcătui selectiv opera compozită, prin eșantioane, de-a scoate în prim-plan textele viabile, chiar dacă ele contrazic fălosul ansamblu ca și exegeza ce i s-a închinat, parazitînd pe aparențe. De-a pune accentul, generos, pe ceea ce par a fi germenii supraviețuirii: "Așa că unui poet al cărui sistem a luat-o înaintea efectivelor sale puteri lirice i se
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
mele, cu ochii-i neperechi, Care râdea cu dânșii în cor de-a mea durere Și-i dăruia cu câte-o murdară mângâiere. CXVI O călătorie în Cythera Ca pasărea de slobod, întraripatu-mi duh Dădea ocol, în zboru-i, catargelor făloase; Plutea alene nava sub ceruri radioase Întocmai cum plutește un înger prin văzduh. Ce insulă-i aceasta? Cythera ni se-mbie! Țărmi altădată-n farmec și vrajă neîntrecuți, Banalul Eldorado-al flăcăilor trecuți. Priviți și luați aminte: acum e-o
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
Mulți o admiră, întreabându-se de ce este solo, Alții uimiți, întrebându-se de ce se află ea acolo? Ea nu are grai ca să spună despre singurătatea ei, Dar, în gând, ar putea zice admiră-mă dacă vrei, Vezi cât de frumoasă și făloasă sunt eu ca păpădie? Iubește-mă și dă veste la toată lumea, ca să se știe. Că aici, izolată și-n singurătatea mea, voi procrea, Voi răspândi semințe, de-i vreme bună sau rea, Am convingerea că vor încolți pe terenuri fertile
PĂPĂDIA SOLITARĂ.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381691_a_383020]
-
USR, ar trebui ca acest volum să fie și în atenția iubitorilor de rebus. Tocmai că ne ține mintea trează și esența pură a trăirilor. Cine intră-n Universul acestor trăiri vor descoperi: Definiții, reflecții și maxime, revoltă împotriva duplicitarilor, făloșilor...Respect și considerație față de valorile de ieri și de azi, ori trecerea printr-o perioadă deosebit de grea, dar și despre probleme cotidiene, sociale, profesionale, fără să trecem peste nominalizarea celor dragi din familie. Volumul cuprinde de-a dreptul lecții despre
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
Ai zice că o am dacă arătarea s-ar lăsa pipăită. („În dosul oglinzii”) 7.Pentru îngeri gropile se sapă de jos în sus. Trecerea printr-o perioadă extrem de grea poate fi remarcată în „Casa cuvintelor”. Revolta, decepția împotriva duplicitarilor, făloșilor, împotriva acelora care nu au învățat să aprecieze, împotriva imoralilor și acelora care vor să fie mai mari decât pot fi. Citez: „Voi nu obrazul celuilalt vă doriți, ci măselele/ Numărate una câte una, în palmele voastre nisipoase/În care
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
noastră fermecata, meșteșugita, Era crăpata, cu vitralii e petecita. De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită, Iubirea noastră-i pe veci pecetluita. Planeta noastră are loc doar pentru doi, A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi. Stelele făloase martore tăcute ne sunt, Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ. Citește mai mult Steaua meaEști steaua mea, ce pe-nserat răsare,Minunea ce-n suflet din neant mi-apare,Miracol, face tristețea de dispare,De fericire-n viața-mi simt
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
noastră fermecata, meșteșugita,Era crăpata, cu vitralii e petecită.De-a ta dăruire, iubite, mi-s uimită,Iubirea noastră-i pe veci pecetluită.Planeta noastră are loc doar pentru doi,A noastră feerica odaie, ce am clădit-o noi.Stelele făloase martore tăcute ne sunt,Duios ne luminau și 'nainte pe Pământ.... Abonare la articolele scrise de maria cristina pârvu
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
îmbufnate și începeau să-mi ceară: -Da’, ce, dă-ne și nouă! -Nu vă dau! le spuneam, arțăgos. -Da’, de ce nu ne dai? insistau ele. -Uite-așa! le înfruntam eu. -Mamăă! Nouă nu ne dă ouă! țipau ele. Eu le spuneam fălos: -Da’...ce? Voi ați fost după Câțu-Mâțu? Bosumflare...bâzâieli...urlete...Mama intervenea și le liniștea: -Lasă, că vouă vă dau de la mine! -Da’...nu sunt de la Câțu-Mâțu! continuau ele să bâzâie. -Hai! le îndemna mama atunci. Luați și voi clopoțelul
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
a meritat să trăiesc azi/ am scris un rând de multă vreme gol/ din gândurile mele, triști nomazi/ ce-au dat albastrului ocol// a meritat să mor un pic/ înmuguriri fără folos/ m-au renăscut, ceva mai mic/ dar mai fălos decât am fost// a meritat să uit pentru o vreme/ din ce și anume cine sunt/ sperând ca Domnul să mă cheme/ menirii noi, biet arc de vânt// a meritat din toate câte am găsit/ să iau, să-ncerc, să
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
Dacă drumul vieții îți e necunoscut, fii măcar atent pe unde calci! Omul care zâmbește tot timpul, fiind și cam gălăgios de felul lui are sumedenii de ascunzișuri! Omul reținut, sobru cam posac, e-n sinea lui un ins mândru, fălos, vanitos. Cel care zâmbește rar, întotdeauna cu un rost anume este un observator sever al celorlalți spre a le descoperi punctele slabe! Amator de „fructe oprite” și „sensuri interzise”, omul își caută de lucru tocmai în atari zone pentru că nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
a fost lovit, deoarece acționaseră lent permițându-ne să ne adăpostim pe după creneluri. De fapt nu intenționaseră decât să măsoare distanța tirului. Unul din veterani mă informă că Romilde era și ea pe un bastion în rol de spectatoare la făloasele parăzi ale regelui avar, îmbrăcată în veșminte de in negru fluturătoare ce nu-i lăsau descoperită decât fața palidă. A treia zi spre asfințit kagan-ul se opri chiar sub ea și într-o foarte bună limbă greacă îi strigă: - Femeie
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
și ale vrăjmășiei. Definiție Dragostea este imaginație dezlănțuită, este azimă pentru inimile înfometate, este băutura dulce-amară ce potolește arșița sufletelor însetate, este simțământul fierbinte care încălzește inimile aride, este balsamul ce alină durerile și dorurile clocotitoare. Bărbat Bărbatul frumos și fălos Arareori în dragoste e credincios. Probabilitate Din părinți săraci cu duhul este puțin probabil să rezulte urmași cu potențialități intelectuale deosebite. Armonie Se pare că armonia și tihna sufletească în viața de familie se întâlnește mai rar la trăitorii în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]