472 matches
-
și Roman. Pentru procurarea aparaturii din Austria, orașele adunau fondurile prin subscripție publică. Guvernul ajuta cu forța de muncăățăranii trebuiau să presteze șase zile de lucru fără plată, în folosul statului) și cu lemnul necesar(din pădurile proprietatea mănăstirilor). Dar, fălticenenii ,,nu prea se înghesuiau să facă donații”. În această situație, pentru a grăbi instalarea, Direcția Centrală a Telegrafului propune la 30 mai 1856, Departamentului Lucrărilor Publice, deschiderea la Fălticeni a biroului telegrafic pentru perioada iarmarocului de Sf. Ilie, justificând astfel
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1910 și până la 26 august 1916, și încă o cursă dus-întors, tot zilnic, din 1 ianuarie 1911 și până la 26 august 1916. Necesitatea mai multor curse poștale pe această linie ferată, a fost impusă de intensificarea relațiilor comerciale ale negustorilor fălticeneni, antrenați într-un puternic schimb de corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani, Pașcani-Burdujeni și BotoșaniBurdujeni, toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ducă. Rana dorului de Basarabia sfârtecată ne este dezvăluită în romanul Povod; celelalte cărți ale sale sunt ... XVIII. IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
naționale. Prietenia dintre scriitorul Gh. A.M. Ciobanu și Maestrul Irimescu a făcut posibilă alăturarea numelui editurii romașcane Mușatinia lângă acela al marelui sculptor odată cu realizarea volumului Irimescu demiurgul de tăceri, ce ... Citește mai mult Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate.Editura Mușatinia a primit cu
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
bine, povestești peste munți, la ungureni. Tu, Parnasie, povestești prin Vrancea. Tu, Stejerane... — Mai taci, mă, din gură! - vorbi mohorât și întunecat cel numit Stejeran. Dacă vreau, povestesc, dacă nu vreau, nu povestesc. — Bine, frate, ce te superi? - spuse împăciuitor fălticeneanul. Eu voiam să zic că fiecare avem locurile noastre unde povestim și oamenii noștri care ne-ascultă. Noi i-am format, pe noi ne-ascultă. Năcazul e, fraților, că de la o vreme încoace nu mai avem ce povesti. Că de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ne-ascultă. Noi i-am format, pe noi ne-ascultă. Năcazul e, fraților, că de la o vreme încoace nu mai avem ce povesti. Că de asta ne-am adunat aici. Ba mai mult, frate Surduc - grăi cel numit Parnasie către fălticenean - nu numai că n-avem ce povesti, că să zicem că s-ar mai găsi câte ceva, dar nici nu mai știm ce se poate povesti. Că uite, alaltăieri mă oploșisem pe lângă un foc de negustori și, cum se-ntâmplă, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai bine, numai ce se scoală unu care, al dracu’, stătuse la o parte și zice rar: „Ascultă, fârtate, de la cine ai auzit tu povestea asta și cine ți-a dat voie s-o spui?” — E bine, frate Parnasie - grăi fălticeneanul, că ai ridicat aici și problema cărților. Episodul 25 GÂLCEAVA POVESTITORILOR CU LUMEA — Mă iertați că intru și eu în vorbă - grăi atunci Metodiu și toți întoarseră capetele pletoase spre el - dar socot că la focul acesta la care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
Sneak peek: Romulus Andriescu: „Am început să scriu pentru că așa am simțit chemarea. E la fel ca preoția: devii păstor de suflete pentru că ai trimitere de sus, de la Tata. Așa s-a croit și destinul meu. Probabil că obârșia mea fălticeneană e de vină. În acest loc binecuvântat am crescut și am primit educație. Școlile, dascălii, istoria literară a orașului - înțesată de nume mari și sonore, care au trecut și trăit pe aici - mi-au creat creuzetul. Mai departe a trebuit
Târgul de carte LIBREX din Iași. Editura ADENIUM () [Corola-blog/BlogPost/339254_a_340583]
-
reprezintă la scară relieful submarin. Conform profesorului Isaic, printre cei care au confirmat unicitatea acestui exponat din Muzeul Apelor se numără cosmonautul Dumitru Prunariu, fostul ministru al culturii Răzvan Teodorescu, geologul, speologul, geograful Marcian David Bleahu, care a vizitat muzeul fălticenean împreună cu mai mulți geologi din Franța și Marea Britanie. FRAȚII MAI MICI AI GLOBULUI Globul de la Fălticeni are și doi frați mai mici, unul cu diametrul de 1,2 metri, pe care profesorul Neculai Isaic l-a donat Muzeului „Grigore Antipa
Globul unicat de la Muzeul din Fălticeni a fost restaurat [Corola-blog/BlogPost/100192_a_101484]
-
îi cunoaștem, pe câțiva avem privilegiul să-i mai avem printre noi, dar sunt și sute de eroi anonimi. Tuturor le mulțumim pentru ce au realizat Creionați câteva nume de vizionari și întemeietori ai marii construcții de la Bicaz. Dimitrie Leonida, fălticenean, Dorin Pavel, nepot pe linie maternă al poetului și filozofului Lucian Blaga, dar și alții, au luat în piept toate greutățile de toate felurile au creat, susținut și acordat asistență tehnică unor mari proiecte de hidrocentrale, printre care se numără
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
refuza viața și de a se sustrage totodată și sufletește "acțiunii dirimante a prezentului". La München se împrietenește cu un țăran ardelean, Ion Lupu om robust, cu părul negru și mare succes la femei (profil psiho- somatic la antipodul "cloroticului" fălticenean), de o inteligență practică ce-l va propulsa mai târziu în vârful ierarhiei sociale. Personajul apare și în celelalte romane ale ciclului în câteva situații-cheie, ca element de "contrast" (același "tip" întâlnim și în Bălăuca, sub numele de Neagoe), și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
noastre oameni de toate vârstele, de la bătrâni până la copii care abia mergeau în picioare și toți se grăbeau spre bâlci. Fiecare era îmbracat în cele mai frumoase haine, ca la o paradă a modei autohtonă, așa arătau trecătorii de pe strazile fălticenene timp de două trei săptămâni, cât ținea iarmarocul. Dar de departe cel mai atrăgător loc erau străzile din împrejurime, acolo unde arta populară vorbea prin frumusețea culorilor din carpetele, covoarele și preșurile de diverse mărimi, așezate pe gardurile gospodarilor, cu
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
români, muzeu cercetat și lăudat de specialiștii epocii sale și de urmași. Cel ce a continuat, îmbogățit și desăvârșit opera începută de Vasile Ciurea, a fost un nefericit și erudit fiu al Basarabiei, refugiat și adoptat ca cetățean al urbei fălticenene, împătimit cercetător și cunoscător neîntrecut al istoriei orașului, care a cuprins și surprins într-o carte, cu o râvnă benedictină, întreaga arhivă vie a acestei așezări, Fălticeni orașul amintirilor. Același cercetător, muzeograf, ziarist și scriitor a completat aceste mărturii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Familia Cazaban, aceasta din urmă tipărită și răspândită nu de mult, în două ediții, în limbile română și franceză, sub egida și cu finanțarea Ambasadei franceze la București. Dintr-o anumită motivație, poate pur sentimentală, dintre acești "eroi" ai Galeriei fălticenene, mi-au atras atenția peste ani, mai cu seamă doi titani, Mihail Sadoveanu și Ion Irimescu. 2 Supranumit pentru masivitatea, varietatea și durabilitatea operei sale, "Ceahlăul literaturii române", atât de citat și analizat de elevi și studenți, pentru cărți precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
i-a fost odinioară loc de tihnă și de rodnic rai.. ... În ultimul an al vieții sale, înainte de a pleca, de a se strămuta în casa de lut a moșilor și strămoșilor săi, Sadoveanu știu și au văzut mulți dintre fălticenenii contemporani cu dânsul Măria Sa a revenit pe Ulița Ion Creangă, s-a suit în deal la Casa și livada pe care le-a stăpânit odinioară, a privit îndelung peste Dumbrava Minunată și spre iazurile din vale, spre Nada Florilor, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se semnalau și conturau doar la Constanța, Târgu Jiu, Galați, Hârșova, intelectualii din Fălticeni se impuneau, deveneau celebri printr-o acțiune de pionierat, care a consacrat târgul din valea Șomuzului printr-o realizare de seamă, unicat. Un comitet al intelectualității fălticenene format din Artur Gorovei, cel care, din 1892 coordona și difuza în cercurile culturale din țară și străinătate, celebra sa revistă "Șezătoarea" (1892-1929), Aurel Diaconovici, inginerul hotarnic, șef al județului, Vasile Ciurea, profesor de științe naturale la gimnaziul "Alecu Donici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de la Rotopănești, de pe moșia boierului Nicolae Istrati unde, în fața unor prieteni a debutat, a jucat teatru Matei Millo, una din primele glorii ale scenei în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, contribuții biografice despre viața și opera pictorului fălticenean Ștefan Șoldănescu și a altui confrate din aceeași breaslă, Aurel Băieșu. Evocă, în câteva medalioane, figurile profesorului Vasile Ciurea și ale actorului Jules Cazaban, precum și a unui țăran inventator din Rădășeni, Petru Gavrilescu. Pe baza unor mărturii din arhiva vechiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Șoldănescu și a altui confrate din aceeași breaslă, Aurel Băieșu. Evocă, în câteva medalioane, figurile profesorului Vasile Ciurea și ale actorului Jules Cazaban, precum și a unui țăran inventator din Rădășeni, Petru Gavrilescu. Pe baza unor mărturii din arhiva vechiului muzeu fălticenean, înființat de Vasile Ciurea explică semnificația unei piese rare de muzeu: coarnele pentru tortura robilor de pe moșia mănăstirii Slatina. Participând la inventarierea și fișarea cărților și corespondenței lui Simeon Florea Marian s-a adâncit în munca aceasta; s-a îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de dreptate târzie, voalată, blândă, fiindcă Basarabia sa natală, reinvadată de hoardele Imperiului Roșu, devenea o temniță grea, un infern dostoievskian, care-l urmărea ca un vis urât, de care se temea și fugea cât putea, refugiindu-se în universul fălticenean. De aceea, cu forța spirituală pe care o descoperea în anii de temniță grea, bădia își prelungea, ca printr-o minune, existența trupească și printr-o deschidere spre transcendență, la o vârstă frumoasă adică între cei 78 și 86 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și expune unele informații despre el cine este și cum a pătimit în "epoca de aur", cu modestia și onestitatea ce-l caracterizează bădia o înștiințează că "de vor fi condiții, voi scoate un volum închinat Lovineștilor, văzuți de un fălticenean, din interiorul familiei ei" (p. 123); îi amintește Monicăi și de faptul că "am avut șansa să lucrez în casa donată de frații Vasile (Lala) și Horia Lovinescu, unde s-a făcut Galeria Oamenilor de seamă, al cărei ctitor sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
locuri memoriale la Fălticeni (2002). De data asta prefața i-o semnează un universitar, coleg de facultate, care-a învățat și el la Fălticeni, istoricul și criticul literar, academicianul Constantin Ciopraga. Apreciind că autorul aduce "orientări în întreaga arie culturală fălticeneană", care "reprezintă un tărâm spiritual privilegiat", el vede în Eugen Dimitriu "un excelent cunoscător al elementului local", dublat de "un muzeograf prin vocație" și cartea sa este "un roman" și "nu unul de ficțiune" ci "un roman realist". Autorul cărții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la gimnaziu cu băiatul gazdei, Gheorghe Bâlu, care s-a înecat în Iazul Călugărului. Mai târziu, când a revenit, s-a căsătorit cu fiica gazdei, Ecaterina. A scris în căsuța socrului său, 8 din cele 18 cărți realizate în epoca fălticeneană. Din aceeași căsuță modestă a fost invitat de Șt. O. Iosif și cel care a venit la Fălticeni și l-a chemat direct a fost Zaharia Bârsan la redacția revistei "Semănătorul", în Capitală. În aceeași căsuță a stat și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la doamna Veronica Anastasiu, de pe strada Școala Domnească din Fălticeni o fotocopie înrămată a diplomei de înnobilare a negustorului francez Jean Cazaban din Carcassonne, datând de la 1697. În acest fel a pornit în prima "călătorie" pe urmele înaintașilor marelui actor fălticenean Jules Cazaban, contemporanul tot atât de celebrului Grigore Vasiliu poreclit Birlic, din aceeași urbe. Și, încet, încet, după ani de întrebări și căutări autorul Galeriei Oamenilor de seamă a identificat și prezentat, într-o suită de medalioane, scrise deopotrivă cu mintea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mea, apoi Fălticenii, pe care mi-i amintești, Strada Germană... Gândurile par să alerge zbuciumate... Ce știi de colegii mei de clasă...?" (p. 192). Încât, după emoționante spovedanii epistolare, bădia Eugen își încheie medalionul despre acest fost coleg de școală fălticeneană: "Vremurile vitrege prin care am trecut (inclusiv cei din exil) au frânt elanuri benefice pentru țară. O jumătate de veac au lipsit orice contacte. Acum, la început de mileniu, cei care am văzut lumina zilei în alt veac, ne apropiem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]