472 matches
-
foarte mult timp de Vasile Savel. Deocamdată atât! Nu am alte documente. Îmi pare rău că soarta vitregă a făcut să nu vă pot ajuta cu mai mult. Vă doresc multă sănătate și un succes deplin În valorificarea tradițiilor culturii fălticenene. </citation> <citation author=”VASILIU-FALTI Vasile ” loc=”București” data=”13 ianuarie 1973”> Tovarășe Dimitriu, Rog să primești din partea mea și a soției mele, cele mai vii și călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ziarul de Roman, Școala Nouă, , Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București). În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului de carte a Bibliotecii municipale Roman sub forma unei colecții care îi poartă numele și a contribuit semnificativ la constituirea fondului
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
noastre oameni de toate vârstele, de la bătrâni până la copii care abia mergeau în picioare și toți se grăbeau spre bâlci. Fiecare era îmbracat în cele mai frumoase haine, ca la o paradă a modei autohtonă, așa arătau trecătorii de pe strazile fălticenene timp de două trei săptămâni, cât ținea iarmarocul. Dar de departe cel mai atrăgător loc erau străzile din împrejurime, acolo unde arta populară vorbea prin frumusețea culorilor din carpetele, covoarele și preșurile de diverse mărimi, așezate pe gardurile gospodarilor, cu
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
și Roman. Pentru procurarea aparaturii din Austria, orașele adunau fondurile prin subscripție publică. Guvernul ajuta cu forța de muncăățăranii trebuiau să presteze șase zile de lucru fără plată, în folosul statului) și cu lemnul necesar(din pădurile proprietatea mănăstirilor). Dar, fălticenenii ,,nu prea se înghesuiau să facă donații”. În această situație, pentru a grăbi instalarea, Direcția Centrală a Telegrafului propune la 30 mai 1856, Departamentului Lucrărilor Publice, deschiderea la Fălticeni a biroului telegrafic pentru perioada iarmarocului de Sf. Ilie, justificând astfel
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1910 și până la 26 august 1916, și încă o cursă dus-întors, tot zilnic, din 1 ianuarie 1911 și până la 26 august 1916. Necesitatea mai multor curse poștale pe această linie ferată, a fost impusă de intensificarea relațiilor comerciale ale negustorilor fălticeneni, antrenați într-un puternic schimb de corespondență și mesagerii cu localități din țară și străinătate. Alte curse poștale feroviare au funcționat înainte de război, în diferite perioade, pe distanța Pașcani-Iași, VereștiBotoșani, Pașcani-Burdujeni și BotoșaniBurdujeni, toate dus-întors. Războiul a pricinuit distrugeri de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
invitația și am pregătit momentul vizitei cu mare, mare drag, așa cum fac de fiecare dată când cineva își exprimă această dorință. Astăzi de dimineață mă întrebam dacă, în condițiile vitrege de iarnă cu totul specială, de ninsoare abundentă și viscol, fălticenenii mei vor mai ajunge la București, când primesc telefonul de confirmare: Trupa de Teatru Birlic, formată din 20 de elevi de la Colegiul Agricol, Liceul Textil și Colegiul Național “Nicu Gane” din Fălticeni, se afla la București. Fălticeniul este astăzi și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
bine, povestești peste munți, la ungureni. Tu, Parnasie, povestești prin Vrancea. Tu, Stejerane... — Mai taci, mă, din gură! - vorbi mohorât și întunecat cel numit Stejeran. Dacă vreau, povestesc, dacă nu vreau, nu povestesc. — Bine, frate, ce te superi? - spuse împăciuitor fălticeneanul. Eu voiam să zic că fiecare avem locurile noastre unde povestim și oamenii noștri care ne-ascultă. Noi i-am format, pe noi ne-ascultă. Năcazul e, fraților, că de la o vreme încoace nu mai avem ce povesti. Că de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ne-ascultă. Noi i-am format, pe noi ne-ascultă. Năcazul e, fraților, că de la o vreme încoace nu mai avem ce povesti. Că de asta ne-am adunat aici. Ba mai mult, frate Surduc - grăi cel numit Parnasie către fălticenean - nu numai că n-avem ce povesti, că să zicem că s-ar mai găsi câte ceva, dar nici nu mai știm ce se poate povesti. Că uite, alaltăieri mă oploșisem pe lângă un foc de negustori și, cum se-ntâmplă, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai bine, numai ce se scoală unu care, al dracu’, stătuse la o parte și zice rar: „Ascultă, fârtate, de la cine ai auzit tu povestea asta și cine ți-a dat voie s-o spui?” — E bine, frate Parnasie - grăi fălticeneanul, că ai ridicat aici și problema cărților. Episodul 25 GÂLCEAVA POVESTITORILOR CU LUMEA — Mă iertați că intru și eu în vorbă - grăi atunci Metodiu și toți întoarseră capetele pletoase spre el - dar socot că la focul acesta la care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cercetări devotate punerii în lumină a acestora. Pentru constituirea „Galeriei oamenilor de seamă” a scotocit arhive, a purtat o întinsă corespondență, a adunat documente și le-a orânduit în casa memorială Vasile și Horia Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D. a făcut o pasiune pentru cercetarea familiei de cărturari care l-a dat pe marele critic literar de la „Sburătorul”, iar rodul studiilor sale s-a concretizat în cartea Lovineștii (2001), unde cu franchețe declară că nu formulează aprecieri critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
ce au refuzat dominația austriacă. Zonă preponderent agricolă, cu o industrie slab dezvoltată, dar învăluită într-o liniște prielnică creației, Fălticeni a favorizat formarea intelectuală a unor personalități precum Eugen Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Artur Gorovei sau Marcel Blecher. Rememorând verile fălticenene, scriitorul Mihail Șerban nota că Lovinescu se retrăgea în fiecare vacanță în tihna orașului unde își concepea opera: Spre seară, după orele de muncă, E. Lovinescu își lua bastonul și pleca la plimbare prin împrejurimile pitorești ale orașului, de unde se
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Fălticeni, cu studii la Iași și Roma, ce redă în creațiile sale lumea spirituală și peisagistică a Moldovei. Mihai Cămăruț, născut la Suceava în 1904, a abordat în lucrările sale teme social-realiste de inspirație moldovenească. Dimitrie Hârlescu (1872-1923), pictor fălticenean, a fost numit "bavarezul" datorită stilului tehnic, corect, cu care a redat portrete, peisaje și scene de interior. Din Suceava se remarcă și Alexandru Tocariu (1894-1954), cu studii în țară și străinătate, autor de compoziții pe teme rurale și urbane
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al volumelor Vulcanele și cutremurele în concepția celor vechi, Cântecele mele, Astrale etc. 29. Mihai Dimitrovici (1862-1932), ofițer, prozator, publicist, semnează un volum de schițe vânătorești, Cartușe oarbe. Este membru fondator al societății Cultura și autor de articole în presa fălticeneană. 30. Filaret Doboș (1881-1951), istoric, publicist, absolvent al liceului de la Suceava, licențiat în istorie și geografie la Cernăuți, este profesor la liceele din Suceava și Pomârla, președinte al Asociației profesorilor secundari din Bucovina, redactor la Glasul Bucovinei, Progresul, membru al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mihai Ceaușu, Suceava. Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989. Gafencu, Ghe., Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe, Colegiul național "Ștefan cel Mare" din Suceava. Istoria unei promoții, Editura "George Tofan", Suceava, 2007. Giurcă, Gheorghe, Istoria învățământului din Suceava, Tipografia S.C.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe, Colegiul național "Ștefan cel Mare" din Suceava. Istoria unei promoții, Editura "George Tofan", Suceava, 2007. Giurcă, Gheorghe, Istoria învățământului din Suceava, Tipografia S.C. Rof S.A., Suceava, 2004. Gorovei, Artur, Monografia orașului Botoșani, Institutul de arte grafice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Filimon, Amintiri. Oameni și locuri din Țara Fagilor, Editura Academiei Române, Rădăuți, 2009. Schipor, Vasile I., Bucovina istorică. Studii și documente, Editura Academiei Române, București, 2007. Simionescu, Ion, Orașe din România. Cu 62 figuri, Editura Cartea Românească, București, 1925. Stino, Aurel George, Fălticeneni care au fost, Editura Omnia, Iași, 2004. Tufescu, Victor, "Oraș în declin: Botoșanii", în Sociologie românească, III, nr. 10-12, 1938. Turușancu, Ileana, Reviste botoșănene din trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava, Biblioteca Bucovinei, 1997, 222 p.; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Suceava, Editura Țara Fagilor, 1998, 432 p.; Aurel-George Stino, Fălticeneni care au fost. Amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z: amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2005, 231 p. 11 Ioan Cocuz, Presa românească în Bucovina. 1890-1944, Suceava, Muzeul județean
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Repere în timp, Editura Accent Print, Suceava, 2007, p. 195. 36 Ibidem, p. 247. 37 Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, p. 165. 38 Ibidem, p. 95. 39 Aurel George Stino, Fălticeneni care au fost, Editura Omnia, Iași, 2004, p. 21. 40 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Baia, dosar 96/1929. 41 Emil Emandi, Vasile Cucu, Mihai Ceaușu, Suceava. Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989, pp. 20-33. 42 I.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984, p. 143. 87 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 184. 88 Mioara Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004, pp. 60-66. 89 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 90 Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991, pp. 3-4. 91 În Vestitorul, II, nr. 65, 1930. 92 Date preluate din Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gafencu, Liceul Nicu Gane Fălticeni, Monografie, Întreprinderea Poligrafică, Suceava, 1970 și M. Gafencu, Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Opinia Fălticeneană, Fălticeni, 2004. 129 Anuarul Liceului Nicu Gane din Fălticeni, pe anul școlar 1930-1931 și 1931-1932, Tipografia M. Saidman, Fălticeni, 1932, p. 15. 130 Ibidem, p. 30. 131 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Baia, dosar 40/1931, fila 166
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mărunte și despre lume refractară: o fetiță persecutată, o alta sedusă de un căpitan, păsări de ogradă îmbătate cu vișine din vișinată. I. C. Vissarion din Costești prezintă țărani munteni fără simț moral, în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare, compătimire pentru sălbăticiuni, vădane enigmatice) și e un foiletonist cu repeziciune de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
refuza viața și de a se sustrage totodată și sufletește "acțiunii dirimante a prezentului". La München se împrietenește cu un țăran ardelean, Ion Lupu om robust, cu părul negru și mare succes la femei (profil psiho- somatic la antipodul "cloroticului" fălticenean), de o inteligență practică ce-l va propulsa mai târziu în vârful ierarhiei sociale. Personajul apare și în celelalte romane ale ciclului în câteva situații-cheie, ca element de "contrast" (același "tip" întâlnim și în Bălăuca, sub numele de Neagoe), și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]