8 matches
-
acest subiect, din care ni se oferă un fragment semnificativ. Din universul atâtor personalități despre a căror activitate autorul ne relatează tot felul de amănunte și date enciclopedice, aidoma unui martor ocular nu lipsesc nici figuri de femei celebre: astfel, fălticeneanca Sofia Ionescu a fost prima femeie din țară ajunsă neurochirurg, Anastasia Greceanu și fiul ei de pe strada Sucevei, nr. 95, au fost personajele reale, pe care Alecsandri, după ce le-a cunoscut și vizitat de mai multe ori, le-a imortalizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Guluță. O doamnă franțuzoaică, Rossignon, originară din Alsacia și refugiată în acest târg după revoluția de la 1848, adusese aici, într-un sipet vechi, 250 de scrisori de dragoste de la cel ce-o numise "amica inimii sale", Victor Hugo. O altă fălticeneancă, Sofia Cocea (1839-1861) învățătoare, poetă, ziaristă, scriitoare a înființat una din primele școli pentru instrucția și educația fetelor și s-a afirmat în existența-i meteorică drept o vajnică luptătoare pentru emanciparea femeilor, împroprietărirea țăranilor și democratizarea regimului politic. Cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de a așeza În apropierea bustului mic al „Muncitorului” și fotografia pe care urmează curând să vă o trimet. Îmi pare rău că n-am putut da de celelalte ca să adaug la colțul unde va figura modesta mea activitate ca fălticeneancă. Pentru intenția Dvs., care mă onorează mai mult decât merit, cât și pentru osteneala care vă dați În numele orașului nostru, eu vă mulțumesc din tot sufletul. În ceea ce v-ați ales ca activitate, găsesc o preocupare aleasă, așa după cum este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pictorii Gh. Balan și N. Milord din Piatra Neamț. Din București și Buftea mi-au arătat prietenie, prof. univ. dr., scriitor, traducător și germanist Virgil Tempeanu, alături de profesoara Maria-Luiza Ungureanu - germanist și publicist. Din Brașov și-a adus aminte că-i fălticeneancă, profesoara Maria Mihăescu, ale cărei pânze și sculpturi au fost admirate în diverse expoziții ori au ajuns la familii iubitoare de artă. Unii corespondenți ajunși la bătrânețe, îmi cereau scrisori cât mai ample... Trebuia să fiu la curent cu viața
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de medicină și farmacie din Iași, membru al mai multor instituții științifice din străinătate. 197 Din domeniul stomatologiei. 136 P.S. La Iași, în Cenaclul Artiștilor Plastici, figurează și D-na Ecaterina Petrovici Pop, graficiană, soția pictorului Ion Petrovici. Ea este fălticeneancă, o femeie cu suflet nobil, care ar putea să Vă dea un sfat și chiar un sprijin. Îi puteți aminti de numele meu. Stă chiar în Piața Unirii, iar adresa exactă o puteți afla de la Cenaclul Artiștilor Plastici ieșeni. Cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de a așeza În apropierea bustului mic al „Muncitorului” și fotografia pe care urmează curând să vă o trimet. Îmi pare rău că n-am putut da de celelalte ca să adaug la colțul unde va figura modesta mea activitate ca fălticeneancă. Pentru intenția Dvs., care mă onorează mai mult decât merit, cât și pentru osteneala care vă dați În numele orașului nostru, eu vă mulțumesc din tot sufletul. În ceea ce v-ați ales ca activitate, găsesc o preocupare aleasă, așa după cum este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-mi cumpăr Viandox. Pe cine cunoșteam la Paris? Doar pe Virgil Ierunca, pe Constantin Amăriuței, care venise cu bursă, și pe Monica Lovinescu. Prima vizită pe care am făcut-o, a doua zi după sosirea la Paris, a fost la fălticeneanca Monica Lovinescu, care locuia pe Avenue de l'Opéra, la etajul 7 fără ascensor. Era foarte obositor să urci. Ea s-a bucurat văzîndu-mă, pentru că ne cunoșteam din țară. Ce-ați discutat? Ce-a spus? Era fericită, îngrijorată? O cunoscusem
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
metrou. Monica este persoana cu care nu pot să mă cert niciodată. Mereu ne-am ciondănit, o dată chiar i-am reproșat că mă contrazice, dar de supărat nu ne-am supărat niciodată. îi păstrez o dragoste veșnică, întîi, pentru că e "fălticeneancă", am zis, între ghilimele; apoi, evident, pentru că mi-a dat niște tichete de metrou și bonuri de pîine. Ulterior am avut bonuri de pîine false și vizibil falsificate. Cînd lucram la uzina Deka, unde se fabricau discuri, aveam camarazi algerieni
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]