31 matches
-
mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192675_a_194004]
-
își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
1941 sub controlul Italiei a așa zisului Principat din Pind, după ce armata Germană a înfrânt Grecia. În Grecia, aromânii se împart în mai multe ramuri, dintre care cele mai mari sunt : cea a "grămuștenilor", cea a "pindenilor" și cea a "fărșeroților". Primele două ramuri se autodenumesc armâni în timp ce "fărșeroții" se autodenumesc rămăni, rumăni, remeni sau chiar romăni. Toate cele trei ramuri sunt cunoscute de greci sub denumirea de "Βλαχοι" („vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
din Pind, după ce armata Germană a înfrânt Grecia. În Grecia, aromânii se împart în mai multe ramuri, dintre care cele mai mari sunt : cea a "grămuștenilor", cea a "pindenilor" și cea a "fărșeroților". Primele două ramuri se autodenumesc armâni în timp ce "fărșeroții" se autodenumesc rămăni, rumăni, remeni sau chiar romăni. Toate cele trei ramuri sunt cunoscute de greci sub denumirea de "Βλαχοι" („vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul Tesaliei. Unele comunități de "fărșeroți" constituie majoritatea locuitorilor din șapte sate situate la sud de Epir, în "Aetolia-Acarnania", zona cunoscută în evul mediu sub denumirea de "Megali Blaxia" respectiv "Vlahia Mare". Sate răzlețe, locuite compact de "fărșeroți", se întâlnesc și în Macedonia, pe culmile muntelui
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
nord, respectiv în vestul Tesaliei. Unele comunități de "fărșeroți" constituie majoritatea locuitorilor din șapte sate situate la sud de Epir, în "Aetolia-Acarnania", zona cunoscută în evul mediu sub denumirea de "Megali Blaxia" respectiv "Vlahia Mare". Sate răzlețe, locuite compact de "fărșeroți", se întâlnesc și în Macedonia, pe culmile muntelui Vermion ("Grămăticuva de sus" și cea "de jos"), dar și în Tesalia de sud-est, în apropierea portului Volos, cum e cazul așezării "Sesclu" sau "Sesklos". Toți "fărșeroții" se autodenumesc "rămăni", însă nu
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Sate răzlețe, locuite compact de "fărșeroți", se întâlnesc și în Macedonia, pe culmile muntelui Vermion ("Grămăticuva de sus" și cea "de jos"), dar și în Tesalia de sud-est, în apropierea portului Volos, cum e cazul așezării "Sesclu" sau "Sesklos". Toți "fărșeroții" se autodenumesc "rămăni", însă nu toți aromânii se autodenumesc "fărșeroți". Acesta din urma este cazul aromânilor din localitatea "Megidei" sau "Midzidei" (în grecește "Kefalovryssi"). O altă populație de aromâni se găsește pe versanții vestici ai muntelui Olimp, în sud-estul Macedoniei
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Macedonia, pe culmile muntelui Vermion ("Grămăticuva de sus" și cea "de jos"), dar și în Tesalia de sud-est, în apropierea portului Volos, cum e cazul așezării "Sesclu" sau "Sesklos". Toți "fărșeroții" se autodenumesc "rămăni", însă nu toți aromânii se autodenumesc "fărșeroți". Acesta din urma este cazul aromânilor din localitatea "Megidei" sau "Midzidei" (în grecește "Kefalovryssi"). O altă populație de aromâni se găsește pe versanții vestici ai muntelui Olimp, în sud-estul Macedoniei grecești. Acești aromâni nu sunt nici "grămușteni" nici "fărșeroți", iar
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
autodenumesc "fărșeroți". Acesta din urma este cazul aromânilor din localitatea "Megidei" sau "Midzidei" (în grecește "Kefalovryssi"). O altă populație de aromâni se găsește pe versanții vestici ai muntelui Olimp, în sud-estul Macedoniei grecești. Acești aromâni nu sunt nici "grămușteni" nici "fărșeroți", iar în virtutea geografiei, nu pot fi considerați nici "pindeni", întrucât muntele Olimp nu face parte din lanțul munțiilor Pind. Totuși, particularități lingvistice și de altă natură i-au determinat pe cercetători să ajungă la concluzia că acești aromâni (sau vlaho-
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
păstrat până azi localități ca "Vlahata", "Coborata", și nume de persoane ca "Muțatos" sau "Kalovlahos". Departe de a fi reprezentat în decursul istoriei o entitate omogenă, cele trei mari grupuri ale aromânimii din Grecia vădesc diferențieri substanțiale. Diferențele dintre grămușteni, fărșeroți și pindeni sunt de ordin cultural, lingvistic și într-o oarecare măsură vestimentare. Ca exemplu tipic, verbul "a fi" se conjugă complet diferit. Astfel, se conjugă "Mini escu" la grămușteni și fărșeroți, respectiv "Io hiu" la aromânii din Pind, Olimp
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
din Grecia vădesc diferențieri substanțiale. Diferențele dintre grămușteni, fărșeroți și pindeni sunt de ordin cultural, lingvistic și într-o oarecare măsură vestimentare. Ca exemplu tipic, verbul "a fi" se conjugă complet diferit. Astfel, se conjugă "Mini escu" la grămușteni și fărșeroți, respectiv "Io hiu" la aromânii din Pind, Olimp și în unele sate din Vermion. La persoana a II-a singular se spune "Tini hii" pentru prima grupare, respectiv "Tini eshtsă" la grămusteni și fărșeroți. Formele "mini escu/esc" au fost
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
conjugă "Mini escu" la grămușteni și fărșeroți, respectiv "Io hiu" la aromânii din Pind, Olimp și în unele sate din Vermion. La persoana a II-a singular se spune "Tini hii" pentru prima grupare, respectiv "Tini eshtsă" la grămusteni și fărșeroți. Formele "mini escu/esc" au fost semnalate de Theodor Capidan de asemeni la mocanii din Rășinari și la cei din Soveja, Vrancea. O altă clasificare, mai mult politico-culturală decât etnică, îi împarte pe aromâni în două facțiuni: cea tradițional filo-otomană
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
aromânilor din Albania, care numără în jur de 80 000 (după unele surse numărul lor ar fi de peste 300 000 de persoane) de persoane, se denumesc ei înșiși "rămâni", astfel încât clasificarea lor simplu ca "aromâni" este problematică. Ei aparțin ramurii fărșeroților și sunt concentrați în zona muntoasă din sud-vestul Albaniei în jurul orașului Corcea sau Korița. O altă parte a aromânilor a fost sedentarizată în zona de câmpie din jurul orașelor Fier ajungând până pe malul mării Adriatice la Vlora sau Avlona. În anumite
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
păstra identitatea proprie. Din acești "rămâni", mulți bărbați practicau încă în anii 1950-60 transhumanța, fără să aibă domiciliu fix, așa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca aceștia nu sunt fărșeroți propriu-ziși, ci saracaciani care au reușit să scape de procesul de grecizare stabilindu-se în decursul diferitelor perioade istorice în spațiul albanez. Vechea politica de sprijinire de către București a instituțiilor de învățământ și stabilimentelor bisericești pentru rămânii aromâni pare să
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
pe lânga susținerea școlii și grădiniței de la Divjaka, unde învață româna și aromâna peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxă aromână "Schimbarea la Față" din Corcea, patronată de Patriarhia română unde activează preotul-paroh aromân fărșerot Dumitrache Veriga . Cel mai vestit și apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania, Aurel Duka, este aromân. Fatos Nano, alt aromân, a fost prim-ministru din partea Partidului Socialist în perioada 1991-2005. În Republica Macedonia, aromânii aparțin mai ales ramurii grămuștenilor și
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
predomină case solide și spațioase din piatră, construite uneori cu mai multe nivele. Un caz aparte îl reprezintă satele Beala de Sus și Beala de Jos, situate tot la mare altitudine, lângă granița cu Albania și care sunt locuite de fărșeroți, parțial în comun cu albanezi ghegi. În Republica Macedonia, guvernul recunoaște cifra oficială este de 8.467 aromâni care au o situație mai bună decât în alte țări fiind reprezentați în parlamentul macedonean și având dreptul să-și păstreze identitatea
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
etnie, bulgarii au încercat să dilueze ca număr și mai mult elementul româno-vlah din această țară. Pe teritoriul Bulgariei se află și o populație sedentarizată de saracaciani, concentrată în jurul orașului Sliven. Unii istorici i-au considerat pe saracaciani drept aromâni fărșeroți grecizați. Numărul real al aromânilor din Bulgaria este momentan imposibil de aflat. Deși la recensământul bulgar din 2001 "vlahi" s-au declarat 10.566, iar alte 1.088 persoane drept "români", în regiunea Blagoevgrad (unde aromânii erau cândva predominanți), doar
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
ș.a. Din aceste motive, majoritatea autorilor folosesc denumirile de aromâni și de limbă aromână care sunt oficial înregistrate în codurile internaționale. La înșiși vorbitorii ei, denumirea limbii aromâne nu este unitară: în funcție de graiuri, aromânii vorbesc "limba armănească", "armâneșce", "armâneaști", "rămănește" (fărșeroții) sau "vlăheaște" (cei din Olimp). Despre numărul total de vorbitori ai aromânei există numai estimări. Un document al Consiliului Europei dă numărul de circa 250.000 de vorbitori din aproximativ 500.000 de etnici aromâni. Singura dată exactă se găsește
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
în română, și [ʷ] (u asilabic) în aceeași poziție. Acesta nu este prezent în toate graiurile. Îl prezintă Caragiu Marioțeanu 1997, apare și la Cunia 2010 ca terminație alternativă, dar nu și la Ballamaci 2010, care se bazează pe graiul fărșerot. Majoritatea consoanelor din aromână există și în română. Trei consoane aromânești sunt prezente în română numai în unele graiuri, de exemplu cel maramureșean: Alte trei consoane nu se găsesc în română. Două dintre ele nu există nici în toate graiurile
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
i sunt comunități pastorale autohtone de oieri români similare în multe privințe cu aromânii (în special cu ramura 'rămânilor fărșeroți' și cea a 'grămuștenilor' cu care de altfel au coabitat în stâne situate mai ales în două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii. , până de curând, asociați cu unii vânzători de mere sau
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează că la Rășinari, verbul "a fi" se conjugă la persoana întâia singular sub forma "mine/mini escu", ca la fărșeroți, grămușteni și probabil la saracaciani, spre deosebire de formele locale, transilvănene, "io sunt, io-s, io îs, io mi-s" și de cea a aromânilor pindeni "io hiu (fiu)". Unii mocani vrânceni din Soveja continuă să folosească același tip de conjugare, ușor
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]