13 matches
-
strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Auzi: - Hotelul ăsta select este o bijuterie a arhitecturii; știi de ce? Fiindcă structura lui de rezistență este realizată din metal de către Effel, inginerul care a făcut turnul din oțel
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
acum certificate (e drept și cele avantaje) că au strigat pe baricade atenție, se trage, dar armata e cu noi! ( hei, hei, hei, călare pe ei! ) noi ca români am fost aici mereu stăpâni pe boțul ceala de măligă, că fărmăturile de pâini boierii le-aruncau la câini și colacii cei mai buniî îi băga în traistă popa ca s-avem pe săturate să mâncăm și noi, stăpânii, în viața ceea după moarte... când Domnul ne va da de toate. Sâc
AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1420707918.html [Corola-blog/BlogPost/352329_a_353658]
-
teritoriului, și ar putea să înceteze atunci când valoarea averii mobiliare a unui țăran ar întrece cu mult valoarea averii sale imobile, când dar împărțirea moștenirii între copii s-ar putea face fără pericolul de a vedea parcelele țărănești dărăburindu-se în fărmături neînsemnate. În orice caz însă băncile agricole, dacă se vor înființa, vor avea marele neajuns de a servi nu la dezvoltarea agriculturii, ci la plata de biruri, căci pentru aceasta, nu însă pentru lărgirea economiei, le trebuiesc țăranilor bani. Afară de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele, pămîntul de la rădăcina gutuiului și să te freci pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scurgă ochii lumii uitîndu-se după tine. Se crede că acel om care mănîncă mult este mare egoist. Cînd scapi mîncarea din mîni, ai un neam flămînd. Se crede că cel ce citește mîncînd uită toate cîte a învățat. Cînd mănînci fărmăturile care cad pe mămăligă, te năpăstuiește cineva. Se crede că cel ce merge la fîntînă mîncînd uită toate ce are să facă. După mîncare, trebuie a șterge imediat masa, căci la din contra, femeia, ducînd ceva la tîrg de vîndut, nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică vremea. A doua zi de Lăsatul Secului, să mănînci tot ce-a rămas de cu sară, că nu-ți vor da muștele în ochi în timpul verii, iar fărmăturile să le dai la paseri, că se ouă mai des ouă gustoase. Copilul cu muscă (vînă neagră) pe nas n-are să trăiască mult. Mușcătură Pielea de nevăstuică e bună pentru orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta de la casa miresei, mireasa, stînd în car în picioare, rupe un colac în cap. Dacă cu o fărmătură din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci în tîrg de vînzare, toată lumea va trage la vită, după cum se uită cu drag la mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva la tîrg de vînzare și-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bate ochiul, că și el multe vede și nu spune nimănui fără știrea gurii tale. Ochiul stîng de ți se bate e a supărare. Cînd ți se bate ochiul drept, vei păți ceva. Dacă-ți intră un pai sau o fărmătură în ochi, ca să iasă, scuipă de trei ori peste brațul drept. Se crede că copiii mici care se uită mult timp la lumină vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noroi în cot și în genunche, ai parte de bivoli. Pasăre în ziua de Dragobete se însoțesc paserile. Paserile de casă cînd se culcă devreme e a bine; cînd se culcă tîrziu e a lipsă. La muncă să nu arunci fărmăturile, ci să le dai la pui acasă, ca să crească mari. în seara Lăsatului de Post (toamna), să dai de mîncare multă la orătănii, ca să nu-ți mănînce bobotinele* din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lunea nu-i bine. Sarea care se pune la tăietură după capul porcului e bună de friguri. Un bulgăraș de sare se pune în gură sub limbă la un om cînd moare; a treia zi se scoate din gură. O fărmătură cît de mică, dată în rachiu sau în altceva, în scurt timp omul moare, fără să știe de ce. Rămășițele droburilor de sare de prin tîrlele* vitelor, și mai ales ale oilor, sînt socotite că aduc spor și izvor în casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tăblițe, se hotărî să-l pocnească pe Bărzăun cu coada cazmalei. Și, nici una nici două, porni spre el ca o vijelie, săltă cazmaua, ținînd-o dinspre partea metalică și se răsti la el de departe: Las' că-ți arăt eu ție, fărmătură ce ești! Bărzăunul însă, cît era el de mic și de neînsemnat, se arcui deodată și sări pe o margine de zid, unde era mai în siguranță. Ce vrei, tu? Nu te-astîmperi? căă... De ce m-ai făcut "găinușă", mă? Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
masă într-un târziu, cu pieile gâtului prinse într-o cravată, și începea să ne povestească cu glasul împuținat că ceaiul de aseară nu-i bun de nimic, am stat douăzeci de minute pe veceu și abia am spârcâit două fărmături. Numai mama nu apreciază subiectul de conversație așa de bine ales pentru niște oameni care stau la masă și se retrage cu restul de cafea în sufragerie. În patul meu, printre cutele lenjeriei rămăsese romanul lui Jean d’Ormesson, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Păsările nu păreau speriate, și parcă intraseră în jocul lor fiindcă, deși alergate, nici gând să-și ia zborul. Se fereau, până când copiii renunțau, plictisiți. Auzi: - Hotelul ăsta select
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]