24 matches
-
spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau credința, Sau legile, străinii, nu vă lasă Să știți că vi-s alăturea cu ființa Și-mi sunteți lângă inimă, la masă. Referință Bibliografică: Copii de Românie / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460658669.html [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
mituri ale planetei, treptat „s-a dezintegrat“ în ariile civilizatorii arhetipale; câteva miteme au mai rămas în credințele / ideile religioase ale popoarelor vechi din respectivele arii culturale / civilizatorii; și în mitologia noastră s- a păstrat fragmentar: «Și i-a răspuns Fărtatul / Dumnezeu: „Voi rosti numele meu și pământul va fi gata...“» (VMR, 241); în Evanghelia cea după Ioan (I, 1), „s-a încriptat“ esențiala frază: «La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul»; din „aria laterală
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
demiurgie) iubirea Poetului este „în echilibru” (cf. Poetul și umbra), el, Poetul, există ca „văpaie răsărită”, „o zi din univers/cu patimi zămislită!” Poetul ARDE, Poetul PĂTIMEȘTE PENTRU/ÎNTRU LUMINĂ!!! Lumina cere discreția Umbrei, spre a se reface și...reproduce! “Fărtatul” și “Nefărtatul” tracici, care colaborează, cosmic, la demiurgie...: Dumnezeu și “Adversarul” - co-demiurgi! Elisabeta Iosifface un veritabil slalom, printre curentele literare, europene și românești, ale ultimelor două veacuri. Face, de asemenea, o croazieră vizionară printre “stelele-versuri”, deci, precum romanticii, tentează DEMIURGIA
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
bucată mare de pământ“, „de sare“, „de piatră“, „de seu“, un bulgăre, „o turtă“; peiorativ, se atribuie „naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea“, 2, 7): «Dumnezeu a făcut pe om, după chipul și asemănarea lui
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
e Dumnezeu.// GEAMĂNA MOARTE/NAȘTE MEREU/ Nu te mai zbate/EU NEALMEU” - cf. Invocație nocturnă. Învierea-Renașterea umană este, la scepticul și sarcasticul tragedian, EUGEN EVU, un fenomen mai curând Gnostic, decât Creștin. “Mielul” stă sub blestemul amestecului confratern (precum tracicul Fărtat, confratern, întru demiurgie, cu Nefărtatul - aparent paradox, exprimat astfel: “Noi, cei aduși aici de moartea Ta murim/Abject sublim./ Retro, Elohim!” - cf. Good morning!), până la non disjuncție semantică: CAIN-ABEL. “În pastoralia în pastoralia!/ Acolo unde cele dintâi sanctuare/Au ajuns
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
ar fi, omul-lup nu avea cum să reprezinte o prezență benefică. Pe de altă parte, în multe variante, lupul apare ca un dușman al omului; explicația o dă același etnolog: "Lupul fiind făcut de Nefărtat după modelul câinelui făcut de Fărtat, e un animal dușmănos omului. De aceea a fost mai târziu conceput ca un acolit, mesager, reprezentant și metamorfoză a diavolului"49. Prin urmare, Cantemir avea de înfruntat serioase rezerve pe care mentalitatea autohtonă (pe care demonstrează, în Descrierea Moldovei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau brebenei. Cu mult mai modestă, ruda lui, măgarul, are doar un spin, Onopordon acanthium. Măgar? Desigur, Își are și el locul. Deși creat de una dintre laturile dihotomiei născătoare a lumii În „ochii“ tradiției românești, anume de aceea pozitivă, Fărtatul, În antiteză cu opera celeilalte laturi, negative, Nefărtatul, anume măgarul, calul e predispus la mezalianță... firesc, antitezele negentropice tind să se topească În omogenul entropic. Și zămislesc fie un catâr, fie un bardou după cum calul joacă rolul de tată, respectiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
antitezele negentropice tind să se topească În omogenul entropic. Și zămislesc fie un catâr, fie un bardou după cum calul joacă rolul de tată, respectiv de mamă. Din fericire pentru frumosul și mândrul cal, acești hibrizi nu lasă urmași. Operă a Fărtatului fiind, calul nu putea fi decât sfânt pentru daci pentru a rămâne pentru români folositor și În drumul nostru pe cealaltă lume. Uneori calul e nărăvaș; mai ales dacă e o Ea și atunci o dată la 60 de ani, anul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doi metri... - cum glăsuiește o vorbă din popor. Dar tot poporul spune că pământul e născut din apă. Mitologia română spune că, obosit de hălăduiala peste apa primordială, unul dintre cei doi frați la fel de primordiali care materializează potențialitatea existenței, anume Fărtatul, i-a cerut opusului său pământ. Pe care Nefărtatul i l’a adus din fundul apei. Ca Într’o cristalizare, pumnul de pământ a devenit „amorsa“ care a determinat manifestarea potențialității elementului Pământ răspândită În toată Apa, pumnul devenind planetă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai toate tainele Naturii. Cât mă privește, sunt incoruptibil, ca unul care cunoaște Natura pe de-a’ntregul, barem aceea care e acum. Voi, românii, aveți o mitologie foarte măgulitoare: cică eu, ca Nefărtat, am cooperat jumi-juma cu „ăla“, zis Fărtat, la facerea lumii... Și, nemuritor fiind, voi percepe rând pe rând ca banalități tot ceea ce Natura va crea ca nou În evoluția ei. Cred că am pus gheara pe rană: doar pentru Natură totul e banal, ca prea bine cunoscut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Meridian“, 29 iulie 2002, ora 12,15 5. N’ai un foc? Vechii chinezi erau amatori de antiteze. Împărțind tot ce-i Înconjura În două, Yin și Yang. Las’ că și strămoșii noștri au pus la originea lumii două antiteze, Fărtatul și Nefărtatul. Chinezii au asociat lui Yin principiul Între altele feminin apa, iar masculinului Yang focul; Luna, respectiv Soarele; argintul, respectiv aurul, dar cu asta au dat cu oiștea’n gard, ambele fiind În realitate Yang. Ca și chinezii, românii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sfânt, dar și complex, complexitate care mă face să nu rezist tentației de a comenta, chiar dacă cu aspecte speculative. Anume, el are o dublă ipostază, chtoniană, pământească, respectiv uraniană, cerească. Primul, malefic, celălalt benefic; primul creat de Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
macul era asociat somnului și morții, În general maleficului și plasat evident În Hades, pe când grâul avea o zeiță - Demetra -, devenită la romani Ceres, de unde și numele generic de cereale. Și pentru români grâul e sacru, căci e creat de Fărtat, forța pozitivă a universului, corespondent al Yang-ului chinezesc; de aceea e prezent la toate ceremoniile tradiționale de peste an. N’aș putea spune dacă nu cumva macul va fi fost creat de negativul Nefărtat, dar e ca și cum, căci aceeași mitologie română
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În alte mitologii. Un zeu primordial al perșilor dă naștere personificărilor a două forțe, benefică și malefică, care abia ele purced la crearea lumii, adică la Însuflețirea ei. Mitologia română procopsește, după o vreme de exclusivitate inertă, pe zeul primordial, Fărtatul, cu antiteza sa, Nefărtatul, moment În care Începe Creația. În sfârșit, vechii indieni divid pe primordialul și nemanifestatul Purusha În doi zei ce purced la Creație, culmea, un El, Shiva și o Ea, Shakti. Hm! Intră În scenă sexualitatea. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cauză. Ea nu apare în vechile gramatici, în care găsim, cel mult, exemple care să o contrazică. La S. Micu și Gh. Șincai, în Elementa linguae daco-romanae, 1780, există, în loc de din sau dintre, chiar dintru: "unii dintru cei mai buni fărtați a lui" (p. 101). La Heliade Rădulescu, în Gramatica românească, 1828, surpriza e alta: dintre precedă un singular: "s-a ascultat unul dintre norod" (p. 108-109). La I.A. Candrea, Cours complet de grammaire roumaine, 1927, exemplele cu din - "unul
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l aperi de prăpădul apelor” (85
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ordonat (un microcosmos). Astfel, „insula de Haos” este cosmicizată și reintegrată în Cosmos. într-o legendă cosmogonică bucovineană se regăsesc unele dintre conceptele și motivele mitice în discuție : „Cum șarpele [creat de Nefărtat - n. A.O.] iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a azvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și să-l aperi de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
semne” sunt numai formal diferite. Centrul spiralei - comentează Romulus Vulcănescu legenda româ- nească - a devenit centrul potențial al cosmosului, al delimitării dezordinii de ordine, al mișcării progresive a lumii spre periferia haosului care simbolizează mitic puterea creatoare a cosmocratului principal, Fărtatul, și al extinderii treptate a puterii lui în Haos. Așa se face că spirala strânsă în jurul centrului ei a dat mai apoi naștere ideii de labirint, schemei labirintului ca diagramă a cerului și astrelor (5, p. 246). într-adevăr, motiv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făcuse-n vremea - aceasta, Ci plecând ei mai departe tot Călin arcu - ncordează Și, sburătuind, săgeata trece-n lume ca o rază, Vîjîe-n văzduh cumplită - ei urmează unde-i chiamă, (245) Pîn-ajung în faptul nopții la pădurea de aramă. Măi fărtați - Călin li zise - nu-ți pute trece pin crânguri Și pin codri iști de-aramă, rămâneți aicea singuri, Vă clădiți ici o colibă, vă săpați groapă de vatră, Singurel voi merge numai pe cărările de piatră, (250) Să vedem ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca merele de roșii stau fetițele-n văpae, Două-s oacheșe ca sara, mijlocia e bălae, Iar Călin, lungit pe burtă și cu mînile pe coate, Cam cu chef le povestește întîmplările lui toate Și la capăt se chitește: - Măi fărtați, socot așa: 510Fata mare și cea mică le luați de v-or plăce Dară pe cea mijlocie - mi-o căzut dragă de foc Și nici ea nu zice baiu, bat-o hâtrul de noroc. Pe încet se stinge focul și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
baltă și-amîndoi eșiră - ntregi Și pe bab-o aruncară în isvorul c-unde reci Și cu apă moartă... Dânsa se-nchircește, se-nnăsprește- Ca un trunchiu uscat cu noduri pe isvorul mort plutește. 575Și acum se sfătuiră veseli ei și bucuroși Ca fărtatul lui să iee Fata - mpăratului Roș. Se gătiră omenește cu ițari și cu cojoc, Cu chimirul plin de galbeni, încinși bine la mijloc Și pe drumuri părăsite ei se iau și se pornesc 580Și trecând pintr-o pădure din ținutu - mpărătesc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
domnițe, fetele ei. Ultima apariție a eroinei, scurtă, violentă, verifică posibilitățile firii ei aprige: " - Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați! . - Pare-mi-se că-n beție ți-ai pierdut cumpătul vorbii, jupan Vornice, rosti Doamna înstrunîndu-și mânia, ori pesemne c-ai mintea ca de prunc într-atîta trupeșie? - Taci, muiere; nu bîrfi! răspunse Dumbravă, nu doară c-ați socoti voi că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]