402 matches
-
Marina Constantinescu Nu de mult, am poposit la Arad. De ce? Ca să văd întîlnirea dintre cei mici, părinți și bunici cu Făt-Frumos din lacrimă, o întîlnire organizată de regizorul Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete. Aici este un loc foarte special, îngrijit cu pasiune și devotament de directorul instituției, actorul Dan Antoci. Sau, mai simplu, Dan, cum îl cunosc și îl
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
a deschide cuvîntul, scrisul săptămînal e la fel de important ca studiile academice: "nu va ezita să aleagă articolul, cuvîntul țîșnit spontan și capricios, gîndul devenit autonom prea devreme, cu toată zglobia aură de emancipare, care-i dă un tempo adolescent acestui Făt-Frumos al genurilor scriitoricești, ce spune într-o clipă cît altele într-un ceas". Poziția lui Ion Frunzetti e a unui moralist ce așază în centrul lumii (și al cutremurătoarei istorii pe care a traversat-o) omenescul. O frumoasă dragoste de
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
În cuprinsul bilingv al cărții figurează 65 de titluri de poezie și 4 de proză literară din cele mai reprezentative opere eminesciene. Majoritatea dintre ele sunt traduse pentru prima dată în limba chineză, deci în premieră absolută. Cele patru proze, Făt-Frumos din lacrimă, Sărmanul Dionis, La aniversară și Geniu pustiu, fac parte dintre lecturile complet inedite pentru cititorii chinezi. Este de menționat că selecția s-a lărgit destul de mult față de versiunile precedente în chineză; traducătorul a optat mai mult pentru valorile
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
rezistența fizică și cea morală. Și amîndouă nu sînt întotdeauna la același nivel. Cineva poate avea o bună rezistență morală și o slabă rezistență fizică la durere". Entuziasmul adolescentin îi inspiră "nebunia" de-a deveni o eroină, "un fel de Făt-Frumos feminin", o Zoia Kosmodemianskaia "dar împotriva comunismului". Un capitol relevant cu osebire e cel consacrat Monicăi Lovinescu, care, în surghiunul său parizian de aproape cinci decenii, "asumat pînă la absurd", a supraviețuit în temeiul misiunii justițiare ce și-a asumat
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
cu ierbi vă sărut și eu ca Valentinul SOL DE DOR și noaptea, dimineața sau la prânz cu iubirea un stigmat pe bot. vine Sfântul-Valentin mă bronconeam cu cei mai tineri cerbi. doar tabacul prost și numai vinul ca un făt-frumos călare aflasem ce e dragostea știam îmi mai spun că n-am murit de tot. și aduce din Divin să pasc prin pajiști cu melancolii, duc poetul trist din casă-n casă. dragoști pentru fiecare. vai, viață...și ce tânăr
Poeme din inimioară.... In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
într-o casă de chirpici din fața luncii, compusă dintr-o singură odaie în care dormeau toți, de-a valma: maică-sa, taică-său și cei nouă puradei. El a fost al zecelea. Maică-sa a vrut să-i pună numele făt-frumos sau greuceanu, dar taică-său nici n-a vrut să audă: Taci, fă, din gură, îi zicem mai mișto, vinetu dinamo. L-au norocit cu numele ăsta fiindcă tocmai rula în oraș, făcând furori, seria winnetou, iar dinamo tocmai câștigase
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
considerându-l insuficient de arătos pentru a ne "reprezenta" în străinătate au dat dovadă nu doar de-o imensă mârlănie, ci și de autoiluzionare: uitați-vă pe stradă și-o să constatați că nu suntem nici pe departe o națiune de Feți-Frumoși și de Ilene Cosânzene. Mi s-a întâmplat să aud prima oară gogorița "lipsei de reprezentativitate" din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc muncește într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată cu cel puțin
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
supranatural (centauri - pe unul îl cheamă Hippokalos -, inorogi, cai și stânci vorbitoare) sau nelipsiții zmei, balauri și vrăjitoare. Grupul de oameni "extratereștri" prizonieri pe planeta premitologică ajung astfel în postura de ciudați tovarăși de drum ai prințului Brave Soul, un Făt-Frumos avant la lettre. Puterile lor magice sunt emițătoarele, laserele, filtrele de aer și termoizolantele salvate din nava defectată. O serie întreagă de situații comune se amestecă cu adaosuri livrești într-un foarte frumos basm plin cu insolite aventuri: apare Delio
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
zic, dacă vine un cutremur, zob se fac! Probabil că medicamentele îmi diminuează structura de fatalistă, în loc să-mi inducă somnul. La oameni ciudați, efecte pe măsură, mi-a spus un amic doctor. Mare. Și-l cred. Citesc cîteva pagini din Făt-frumos din lacrimă - despre inventat nici nu a putut fi vorba - și... și... adorm. Cad într-un somn adînc, ca de sfîrșit sau de început de lume. Aud ca prin vis ceva în legătură cu un cutremur. Sar în mijlocul camerei și mă simt
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
din Asimov (din care au mai rămas doar cele trei reguli ale roboticii) și pornește de la o intrigă polițistă, filmul degenereză în film de acțiune sută la sută. Și asta are repercusiuni asupra protagonistului, care e la fel de schematic ca un Făt-Frumos: nu te interesează ce spune - oricum, debitează doar clișee - ci ce face (pe cine urmărește, cu cine se bate, etc.). Efectele speciale CGI și kinetomania camerei nu reușesc să salveze filmul. Poate doar te fac să te abții de la căscat
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
cu tîlc. Asemenea încatenări ale poemelor în Ediția princeps sînt foarte frecvente: versuri sau imagini sau idei dintr-o poezie (mai ales din final) deschid poezia următoare. Aș mai menționa relația dintre O mamă (1880) și poezia următoare din volum, Făt-Frumos din teiu (1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
mai menționa relația dintre O mamă (1880) și poezia următoare din volum, Făt-Frumos din teiu (1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
slăvirea omului tare, o idolatrie care contrastează izbitor cu luciditatea restului creației. Ezra Pound și Knut Hamsun se lasă copilărește fascinați de primitivitatea lui Hitler și, înălțând pilda lui, neagă rădăcinile propriei culturi. Profilul călărețului tânăr, sigur pe sine, neînfricat, Făt-frumos printre pigmeii lași și vicleni, circulă în publicistica lui Cioran și Eliade. Scârbiți în acel segment de timp de plutocrație, de parlamentarism, de toleranța față de alte neamuri și față de alte păreri, ei preferă dictatura și discriminarea xenofobă întruchipate de Căpitan
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
publicat în Ediția nr. 1686 din 13 august 2015. Am întâlnit, cândva, un trubadur; nu avea chip, nici trup parcă n-avea, un abur doar simțeam, fără contur, săltând în dreapta sau în stânga mea. Părea ca rătăcit dintr-o poveste cu feți-frumoși și menestreli stângaci; uimită îl priveam, dar făr’ de veste îmi zise: nu-ntreba, mai bine...taci Și prin cetăți de vis, de bunăvoie, ca trilul mierlei suspendat în aer, tu lasă-ți sufletul să salte-n voie sub oglindiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lui stăpân și-n liniștea ce-ascunde-n ea ... Citește mai mult Am întâlnit, cândva, un trubadur;nu avea chip, nici trup parcă n-avea,un abur doar simțeam, fără contur,săltând în dreapta sau în stânga mea.Părea ca rătăcit dintr-o povestecu feți-frumoși și menestreli stângaci;uimită îl priveam, dar făr’ de vesteîmi zise: nu-ntreba, mai bine...taciși prin cetăți de vis, de bunăvoie,ca trilul mierlei suspendat în aer,tu lasă-ți sufletul să salte-n voiesub oglindiri de lună, ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat tocmai Făt-frumos. C-o fi Făt-frumos, c-o fi Făt-urât, cine poate ști, însă, sincer, pana atuncea, sigur, mai scriu poezii! Referință Bibliografica: MAI SCRIU POEZII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat tocmai Făt-frumos. C-o fi Făt-frumos, c-o fi Făt-urât, cine poate ști, însă, sincer, pana atuncea, sigur, mai scriu poezii! Referință Bibliografica: MAI SCRIU POEZII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
când grâul miroase a tei. Sau poate teiul miroase a grâu. Miresmele - ca nimfele nopții, cu cer înalt și lună, pe trepte de umbră și răcoare - cutreieră pământul cu brațe grele, împlinite de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise al oamenilor - timpul culesului. Grâul, răsuflând precipitat, întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
26. 10, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Recital de pian susținut de Lia Dobric (Germania), 28. 10, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic. Dirijor: Mădălin Voicu, solist: Florin Ionescu-Galați, 31. 10, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Marionete: „Făt-Frumos din Lacrimă“ de M. Eminescu, 26. 10, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Dorin Frandeș, solist: Rareș Saghin (Italia), 30. 10, ora 19. Expoziții Muzeul Banatului: Secția de etnografie: Pictură Maria Bana Jichița (10-16,30; l., închis); Muzeul
Agenda2003-43-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281626_a_282955]
-
C.N.A. „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „Mătrăguna“ de N. Machiavelli, 1. 11, ora 19, și 2. 11, ora 19; „Operele complete ale lui WLM SHKSPR“ de J. Bergeson, A. Long, D. Singer, 6. 11, ora 19. Teatrul de Marionete: „Făt-Frumos din Lacrimă“ de M. Eminescu, 2. 11, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic extraordinar. Dirijor: Horst Hans Bäcker, soliști: Constantin Tălmaciu (flaut), Dorel Bîc (vioară), Dan Chiș (clarinet) , 4. 11, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Secția de
Agenda2003-44-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281655_a_282984]
-
Festivalul de Jazz Gărâna 2003 l În această vară, o ediție de prima ligă Născut din dorința și voință unei mâini de oameni, muzicieni sau mari amatori de jazz, buni prieteni, Festivalul de Jazz de la Gărâna a crescut că un Făt-Frumos al genului, devenind unul dintre cele mai importante și iubite evenimente muzicale din România. Cea de-a șaptea ediție, plănuita a se desfășura la sfârșitul săptămânii viitoare, se profilează drept cea mai tare din istoria festivalului: că durata (pentru prima
Agenda2003-31-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281313_a_282642]
-
mireasă“. Revista cuprinde o prezentare inedită a rochiilor purtate de reginele și prințesele Angliei. Atmosfera de poveste e purtată apoi în alt plan, cel al lenjeriilor sexy, prezentate generos. Găsim date interesante despre nunți princiare, mariaj cu diamante, prințese și feți-frumoși. Actrița Ioana Moldovan prezintă colecția 2004 Doina Levintza. La secțiunea reportaj, ne întâlnim cu „Infinita lună de miere“ a cuplului Luminița și Gică Popescu. Tinerii designeri găsesc și ei concursuri dotate cu premii consistente. Nu lipsesc, de altfel, nici ideile
Agenda2004-25-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282566_a_283895]
-
văd perfect n-au acces. Nu au nevoie. Ei văd lumea la fel, identică pentru milioane de ochi". Nu e de mirare, deci, că fără să poarte ochelari își trăiește Mona, la Istanbul, "marea iubire" - nefericită, cum altfel? - pentru un Făt-Frumos à la turque; "o poveste fără happy end, așa ca-n viață, cu eroina... blondă și despletită... strînge din dinți și merge mai departe, mereu mai departe, lăsînd în spate copilăria și pe mama, pe nenea Costi și pe tanti
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
mare hiatus. ("În grădina, cîndva cu jerbe înalte de apă, strălucitoare și lampioane colorate, bălării vor crește peste micile țestoase și numai ele vor duce mai departe în elaboratele casete hexagonale imaginile acelor zile și acelor nopți cu zîne și Feți-frumoși, fără grijă zilei de mîine și de viitor (...). Și-i vor acoperi și se vor nimici și vor putrezi sub frunzele nemăturate, și vor fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în ei înșiși, în lumea lor care nu i-a
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
românesc de Nicolae Ogrinja domnișan - dublu campion balcanic la decatlon, de Gogea Mitu, « gigantul României », de « Omul de fier » Titi Boldescu care înzestrat cu o forță nemaiîntâlnită rupea lanțurile cu zale groase, toți, parcă, coborâți din basmele poporului român, cu Feți-Frumoși puternici și Greuceni, înzestrați cu putere pusă în slujba binelui. Oare cei trei primeau apă vie din ciocul păsărilor măiestre? Mult mai târziu, când eram la școala primară, am aflat că la un spectacol, în momentul așteptat de spectatori, urcă
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]