63 matches
-
transfrontalier, De la distanță, și Biruitor, în sfârșit! Studiind fiecare titlu în parte, observăm în acestea o încărcătură metaforică sub mantia cărora descoperim expresia unor sensibilități ce se continuă în textul fiecărei nuvele. Acestea înglobează un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Întreaga carte pare a se închega într-un roman despre efluviile vieții, cu urcușurile și coborâșurile acesteia. Încă din titlul volumului autoarea, o bună cunoscătoare a pshiologiei umane, pune în antiteză două stări minerale: mierea care
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_miere_peste_al_florin_tene_1355239956.html [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]
-
prozodic și proza poematică cu ele¬mente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Prozatorul mută interesul de la epicul aventurii la comportamentism. În gesturile, limbajul și manifestările protagoniștilor noi ghicim o psihologie și o mentalitate care dau seamă și despre un cod social, politic și cultural, prin acțiuni înglobate în
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1444720442.html [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > SORIN GRECU-POETUL "FERICIRILOR APOCRIFE " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Sorin Grecu -poetul “ fericirilor apocrife“ Prin faconda expresivă și precipitată, produs al unei oralități ingenioase, poezia lui Sorin Grecu din volumul “Mizerias “, Editura GRINTA, 2012, Cluj-Napoca, având un titlu symptomatic, care exprimă o stare de sărăcie maladivă, are ceva din verva și truculența soresciană. O deosebire îi
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
poematică cu ele¬mente din mar¬ginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii auto¬rului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de in¬teligență și facondă, de lirism și introspecție. Ajuns medic de gardă, la urgențe, Mir, personajul prin¬¬¬cipal al cărții, având numele undelemnului sfințit și aro¬mat folosit de slujitorii bisericii, ca făcător de minuni, sal¬¬vează viața unui securist din regimul de tristă
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
poemul prozodic și proza poematică cu elemente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Prozatorul mută interesul de la epicul aventurii la comportamentism. În gesturile, limbajul și manifestările protagoniștilor noi ghicim o psihologie și o mentalitate care dau seamă și despre un cod social, politic și cultural, prin acțiuni înglobate în
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1441798757.html [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
a unui volum. În acest context reamintesc faptul că omul de înaltă cultură de la Craiova este un prozator cu cinci romane publicate și două cărți de proză scurtă, una pentru copii, în care descoperim un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție.Mai amintim aici și zecile de Antologii, Ediții îngrijite, Prefețe, Postfețe și scrierile didactice care întregesc profilul complet al unui intelectual ce și-a dedicat cu osârdie viața întreagă scrisului și culturii române. În “O confesiune
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Marian_barbu_intre_viziunea_existentei_al_florin_tene_1350579556.html [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
economia politică normativa, Constantin Rădulescu-Motru, discurs de cauzalitate validat, fish farms, wave farms, Titus Filipas, credite pentru CO2 blogideologic.wordpress.com Titus Filipas (blogideologic.wordpress.com) Știință dezvoltării durabile poate fi realmente implementată numai dacă piratează codurile culturii populare. Întrucât faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în dihotomia maniheista cu inventar existențial clasificat în Bun și Rău, etichetele ecologice și gestionarea ecologică a organizațiilor încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun. Dar etichetele ecologice sunt
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
organizațiilor încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun. Dar etichetele ecologice sunt justificate prin reprezentări ontologice riguros construite. Iată cum reprezentările ontologice și cultura populară se ating. Titus Filipas Piratare, dezvoltare durabilă, codurile culturii populare, faconda, stereotipuri, cultura populară, Dihotomia, maniheist, inventar existențial, Bun, Rău, etichete ecologice, gestionare ecologică, organizație, congruenta, semnificații, Ecologic, reprezentări ontologice, Titus Filipas Licitație pentru susținerea luptei împotriva cancerului Licitație în folosul Clubului ,,Amazoanele bistrițene”, pentru susținerea luptei împotriva cancerului. Organizată cu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ce se lipsește de însemne stilistice anume căutate. Pasărea care-și înghite umbra se ghemuiește în sinele ei adânc, zboruri abolite mallarméan, care nu s-au desprins din crusta care le reține - arta lui Gorduz se apară de o anume faconda a ascensiunii orgolioase. Ele nu se dau în exemplu, aceste ființe, adunând în trupul lor, ca rațiune inalterabila, dimensiunea de gravitate umilă a naturii. Dan Hăulică De ce o ascunde sculptorul și de ce ne-o arată fățiș? Fiindcă etalată brutal, în
Vasile Gorduz () [Corola-website/Science/317106_a_318435]
-
în filosofie, fără studii grele, pe trepte, fără titluri academice.” (p. 54) Verdictele sunt spelci înfipte în carne vie, Pandrea avînd ceva iremediabil clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază adversarii. Dar ce e uimitor e că mirodeniile stilistice cu iz oriental sunt altoite pe o matriță curat apuseană, lui Pandrea putîndu-i-se imputa orice, dar nu lipsa culturii occidentale. Sub unghi
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
documente, publicistică și versuri, culegerea fiind dominată de o perspectivă politică deformantă, pe care traducătorul, vrând-nevrând, și-o asumă. A mai semnat cu pseudonimele Lafcadio, Lafcadio et co. Lirica lui T. ezită între o rostire încă apropiată de simbolism și faconda avangardistă, fiind definită fie ca ,,o poezie extremistă” (E. Lovinescu), fie ca rezultat al unui ,,amestec de tragism cotidian și umor sentimental” (G. Călinescu). În Duh de seară sau în Paludes versul este fracturat, iar sintaxa, aparent neglijată, valorizează observații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
procedând astfel vom avea poate la TVM emisiuni respirabile, vom scăpa de nesfârșitele ore de muzică populară, de glumele cu efect tembelizant ale „umoriștilor” noștri, de „șezătorile” primitive ale lui Tudor Tătaru, de apostolatul obscur al lui Ion Druță, de faconda prolixă și arogant-servilă a lui Ion Gonța (un moderator care își „interoghează” invitații din spatele unor lentile fumurii), de moldovenismul rusofon al lui C. Starîș, pendulând conjunctural între Diacov și Lucinschi. Nu vom mai urmări emisiuni culturale/literare făcute pe modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fost martor sau participant direct și care au intrat în jurnalul meu amplu, pe care îl țin începând cu anul 1990. iulie, 1995 „Ce mai face oare Ilașcu?” Întrebarea aceasta nu mi-a pus-o nimeni la Chișinău (loc al facondei) în ultimul an. Nimeni dintre prietenii și cunoscuții mei - intelectuali, oameni de cultură - cu care, se întâmplă, discut aproape zilnic. În schimb a funcționat ireproșabil, fără sincope și obnubilări de moment (măcar de moment să fi fost) vulgata vieții literare
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de asemenea la Paris, acolo unde - începând din 1950 - încredințează tiparului și primele sale plachete de versuri: Ystud (1950), Codicil (1952), Poeme fără răspuns (1952), Poeme prea târzii (1954). C. cultivă aici o poezie ce oscilează dramatic între o anume „facondă și bravadă adolescentină” (Mircea Zaciu) și o evidentă înclinare spre mărturisirea nostalgică a pierderii unui orizont existențial (ce ține, cu tot artificialul și livrescul trimiterilor, de o pregnantă specificitate), dar și o tânguire simplă după un acasă niciodată înstrăinat. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
și el plăcere să fie pus: C'est là que je serai sans souci. Voltaire câte odată stătea lângă rege la masă; alte ori vis-a-vis, ca să întreție pe ceilalți oaspeți. Camera lui Voltaire cu decorațiuni curioase. animale: papagali (aluzie la faconda lui Voltaire), cocostârc (voiajor), flamingo (lăcomie), veveriță (friandise), vulpe (viclenie). Scaunele cu gobelinuri reprezentând scene de La Fontaine. Pendula d-nei de Pompadour. Flautul, o partitură de muzică pentru flaut. În galeria pe care am văzut-o întăiu, sunt și două bucăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din emoție, a jonglat, un pic histrionic, la limita prețiozității, cu nume și termeni din cîteva domenii într-un spectacol frazeologic de efect. Figura exotică (seamănă mult cu Vico Torriani, celebrul cîntăreț de muzică ușoară de acum două decenii) și faconda fac din el întotdeauna un personaj simpatic. Care a fost reacția comisiei? în timp ce vorbea, I.D. Lăudat, coordonatorul lucrării, l-a aprobat continuu, cu tresăriri de suporter, parcă ar fi vrut să-i spună: „Hai, dom’le, dă i înainte, că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
exact invers : ia un subiect mare, greu și grav și-l privește prin celălalt capăt al binoclului, unde se vede mic, ușor și ridicol. Laconismul retoric din Căldură mare (în care, să nu uităm, feciorul e un stupid !) a devenit faconda (re)productivă din A fost sau n-a fost ?, pentru că, deși caragialian, filmul rămâne totuși moldovean ! Cei doi invitați nu au prea multe lucruri de spus (unul, bătrânul Pișcoci, nici n-a fost acolo, celălalt, Mănescu, doar zice c-a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zice c-a fost), dar vorbesc totuși ; Emisiunea trebuie umplută cu vorbe, iar moldovenii sunt sfătoși. (Oare cum ar fi fost A fost sau n-a fost ? dacă s-ar fi petrecut într-un orășel ardelenesc la Turda, să zicem ?...) Faconda aceasta umple de fapt intervalul, demonstrând că se poate vorbi despre orice, chiar și despre lucruri pe care nu le cunoști, dacă există bunăvoință. Or, bunăvoință există : moș Pișcoci lasă baltă treburile (care nu există) și vine la emisiune (ba
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Ce a putut să-i îndârjească într-atât contra lui Nicolae Balotă ? Nici Gabriel Andreescu nu ajunge la un răspuns mulțumitor. „Cruzimea calificativelor”, încheie el, „șochează prin gratuitatea lor” (p. 125). Exact invers stau lucrurile cu Alexandru Paleologu, a cărui facondă mondenă („atracția succesului social”), coroborată cu inspirația de a recunoaște din timp pactul cu regimul (într-o faimoasă carte-interviu realizată împreună cu Stelian Tănase), a reușit să distragă atenția publică de la gravitatea reală a notelor. Nu o dată, acțiunile acestea de „demascare
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
ajunge aproximativ pînă în zilele noastre. Există un narator, "Buscape" ( "Rachetă"), un fiu al favelei, care ar fi putut să devină gangster - precum fratele și "frații" săi de cartier -, însă devine fotoreporter. Prin ochii lui și, mai ales, prin prisma facondei sale naturale - stilizate corespunzător de scriitor și de scenarist - vedem, auzim și simțim ( enorm, monstruos) tot ce se-ntîmplă în "Orașul Domnului". Aspectul documentar mărturisește și o chestiune cumva "para-artistică", socială: este un film nu doar "inspirat de fapte reale" cum
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
un simplu inventar al lor poate părea reductiv... Există scena de la-nceput, absolut antologică, cu acel "prindeți găina" care dă tonul întregului film - vital, periculos de hilar, picaresc. Există toate acele răsuciri vertiginoase de povești și de perspective, pline de faconda romanelor latino-americane. Există dialogul aproape shakespearian între o fată și iubitul ei gangster - ea îi spune că-l iubește, dar că-l lasă dacă nu se lasă de crime, el îi spune că nu-și dorește o viață tihnită în
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
a celor doi, D. Anghel a adus, fără îndoială, contemplarea, cultura asimilată lent, dorința de perfecțiune stilistică, în timp ce companionul său oferea energia, inițiativa, impulsul la efort zilnic. A rezultat o operă care îi seamănă lui Anghel destul de puțin; ironia ușoară, faconda jurnalistică, tonul mai degrabă exuberant ale lui A. Mirea par a reprezenta mai ales inițiative ale lui Șt.O. Iosif. Acesta din urmă l-a obligat la Paris pe Anghel să iasă din lîncezeală, să scrie cu mai multă convingere
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
deschide nestînjenit. Și atunci, de sub aparența de figură aspră (vultus importunus), ai parte de spectacolul unei elocvențe rarisime, hrănită nu doar de un timbru vocal de ținută virilă, dar și de o cultură atinsă de coarda unei firi patetice. E faconda unuia din puținii intelectuali pe care i-am simțit ca neavînd conștiința contrafăcută. A fi intelectual modern înseamnă să-ți pui măști și să treci în eschive iuți, numai că la Papuc asemenea tertipuri de duplicitate nu sunt de găsit
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
în „Dilema veche” ca să se amuze subtil în contul istețimii lui rafinate, jubilînd în marginea unor poante trîntite la capătul unui paragraf înaripat. A-l privi pe Andrei Pleșu ca pe un rapsod înzestrat cu diblă și glagore, a cărui facondă reușește să dea de pămînt cu ipochimenii zilei e un mod sigur de a-i nesocoti valoarea. Ce contează la Pleșu nu sînt tresăririle histrionice ce descind inteligența-i sofisticată, ci retorica de nuanțe ce pornește din ea. Pe Pleșu
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]