172 matches
-
sta ore în șir să mă uit la ea. Și la fel vorba altuia de pe plaiurile noastre, ceva de genul: Este adevărat că munca înnobilează dar nici lenea n-a omorât pe nimeni, bre! Bon gré, mal gré - două limite factice pentru același ring în care coborâm zilnic să ne luptăm... cu noi înșine. Quod erat demonstrandum. Referință Bibliografică: Un job, două joburi / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
UN JOB, DOUĂ JOBURI de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Un_job_doua_joburi_ion_untaru_1389117133.html [Corola-blog/BlogPost/363820_a_365149]
-
Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Dovadă a faptului că Julio Iglesias este foarte iubit în România e primirea cu voluptate a concertelor celebrului artist, organizate în manieră de vigoare indiscutabilă, rod al forței factice de atragere a publicului de către organizatori, un element de lege lăuntrică a succesului oricărui spectacol în care e încorporată colaborarea corespunzătoare și eficientă. Tot ce ține de desfășurarea unui astfel de eveniment începe de la promovarea lui și se termină cu
JULIO IGLESIAS. DIN NOU ÎN ROMÂNIA, LA BUCUREŞTI ŞI CLUJ, ÎN LUNA MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423026364.html [Corola-blog/BlogPost/376085_a_377414]
-
în fiecare soartă Când zilele cu soț ne bat în tâmple Cartușe de război și foc de armă: Coșmarurile veșnic se repetă Acesta nu-i un târg de operetă Ci doar semnalul de alarmă Adăpostiți în ultima tranșee Semnalizăm balizele factice Sorb lunetiștii drogul unui vis Cu gândul la o neagră orhidee Referință Bibliografică: Sunteți liberi, cumpărați o armă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 510, Anul II, 24 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate
SUNTEŢI LIBERI, CUMPĂRAŢI O ARMĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunteti_liberi_cumparati_o_arma_ion_untaru_1337878609.html [Corola-blog/BlogPost/347044_a_348373]
-
dă șanse..precum un ipohondru care deși e sănătos, el este mereu ”bolnav..vrea a fi compătimit..a fi mângâiat...asta în numele iubirii - storcător de atenție și de afectivitate.. Ne minunăm? Nu mai...Cei care percep așa ”iubirea prin noțiuni factice de singurătate mascată sau mai grav de gelozie cu acele comportamente deviante de agresivitate, poate că nu au grave probleme cu ei înșiși, nici cu celalalt,ci cu modul în care sunt, adică prin ”complexitate”... În zilele acestea totul e
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1455282154.html [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
tunelul lumii întunecoase/ eu asmut câinii conștiinței dureroare)// doar timpul se subțiază ca un șarpe’’. Sunt versuri în care auzim, parcă, un ecou vag din filosofia aceluiași Martin Heidegger, care, la Freiburg, susținea că viața se cuvine abordată la nivel ,,factic’’, nicidecum ca o idee pură, ruptă de temporalitatea sa istorică, smulsă din lumea care-i este constitutivă. Prin ,,facticitate’’, Heidegger înțelegea viața ca desfășurare în proximitatea unei situări istorice, în lumea imediată. Și tot el, prin sintagma ,,hermeneutica facticității’’, exprima
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
pe acestea pentru a întreține aparatul costisitor al statului modern. Ați definit, în editorialele de la TIMPUL, aceste legi de import ca fiind “legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea și cum ar trebui să arate niște legi... “nedemagogice”? Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
se desprind lecții de viață, cogitouri asupra existenței. Povestirile se înlănțuie unele de altele, iar autorul omniscient le „prevestește”, urmând fiecare iță de poveste, știind-o, încadrând-o în șirul nuvelistic al cărții. Trecutul devine astfel ca un fluviu evenimențial, factic și uman, iar revenirile în prezent nostalgice. Povestirile sunt punctuale, factice, spuse, culese și alese cu talent de povestitor, cititorul trecând dintr-una într-alta ca într-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar și cu
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_sau_realitatea_mem.html [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
unele de altele, iar autorul omniscient le „prevestește”, urmând fiecare iță de poveste, știind-o, încadrând-o în șirul nuvelistic al cărții. Trecutul devine astfel ca un fluviu evenimențial, factic și uman, iar revenirile în prezent nostalgice. Povestirile sunt punctuale, factice, spuse, culese și alese cu talent de povestitor, cititorul trecând dintr-una într-alta ca într-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar și cu umor ceea ce adaugă o anume savoare lucrării (e.g. „o ștampilă nemțească
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_sau_realitatea_mem.html [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
gândul, îl biciuiește, îi fură pacea, de nuferi - inimi ale apelor -, de păsări acvatice - insule mobile, deasupra apelor -, de stele -ochi ai apelor pe sub clopotul ceresc... Toate cântecele lui Ștefan Vlad nu sunt altceva decât o conversiune ideală între viața factică și viața sufletească țesută ca florile pe covorul sufletesc. Pe lângă toate celelalte trăiri din ele, iubirea și dorul de mamă al artistului e iubirea și dorul de mamă al tuturor! Mama e un subiect pur contemplativ universal, dar emoția în
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436325447.html [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
cercetare, inepuizabil în timp și infinit în spațiu, ale cărui dimensiuni abisale amintesc de obscura Fosă a Marianelor. Pe acest tărâm, aflat la îndemâna multora (dar nu și la îndemintea lor, cum bine observa Ion C. Rogojanu), dorința dobândirii unei notorietăți factice, aducătoare de efemere și orgolioase jubilații beletristice, reprezintă un parametru de recunoaștere al veleitarismului la modă. Autorii unor asemenea ”multe și mărunte”, așteaptă cu nedisimulată înfumurare cuvenitele laude confraterne, venite din partea caimacului elitist, ghedesionat, entuziasmat și de un plesnitor dispreț
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Cuvântul devine ofrandă, trup din trupul lui Dumnezeu, cale spre moarte și spre viață, răspuns la marile întrebări, mister și întrupare spirituală. Metafora parcimonioasă se substituie textului cu un ritm crescendo, dramatic. Anne Marie Bejliu nu cade în capcanele comentariului factic, și nici în rotirea în gol a sintagmelor. Poezia ei trăiește prin propriul sânge, prin circumscrierea ființei la tumultul existenței. Experiența de viață e un dar care-i deschide autoarei drumul confruntărilor cu sinele. În multe dintre poeme transpare vocația
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cu_incredere_despre_poezie_d_anne_marie_bejliu_1367329028.html [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
v-ați spălat pe mâini Mai bine-aș fi tăiat frunză la câini Decât să mai visez literatură! M-opresc și nu mai formulez acuze M-ați ignorat, asemeni vă ignor Voi faceți parte strict dintr-un decor Mai mult factice, stimate muze! Referință Bibliografică: Nu formulați pretenții de partaj / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU FORMULAŢI PRETENŢII DE PARTAJ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_formulati_pretentii_de_partaj.html [Corola-blog/BlogPost/351062_a_352391]
-
putem emite pretenția cunoașterii totalității, deoarece aceasta ne este refuzată prin însăși încercarea de a cunoaște. Dar iată ce spune Jaspers despre condiția umană în textul Originile filosofiei, după ce câteva rânduri mai sus numește situații-limită “situațiile fundamentale ale ființării noastre factice (Dasein): trebuie să mor, să sufăr, să lupt, sunt supus întâmplării, mă încurc inevitabil în hățișul vinei”: „Un alt mod de-a sesiza condiția noastră umană este conștientizarea nesiguranței pe care ne-o inspiră tot ce ființează în lume”. Un
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
pe un Ianus al subtilității cugetării existențialiste: „Este suficient dacă voi menționa că atunci când cuprinzătorul este conceput ca ființa însăși, el este numit transcendență (Dumnezeu) și lume; atunci când este gândit ca ceea ce suntem noi înșine, el ia numele de ființare factică, conștiință în genere, spirit și existență”. Părerea lui Jaspers este că tocmai eșecul în lume constituie cifrul decisiv al transcendenței și că în omul empiric există acest senzațional cifru: condiția lui este simultan natură și libertate! Cu precizarea că libertatea
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
evenimentelor. În consecință, în orice formă de război, de la cel dus cu praștii și pietre, până la cel purtat în spațiul cosmic, este nevoie de un om învestit cu puterea de a lua decizii responsabile pe baza informațiilor și a argumentelor factice. Numai că, aceste decizii, implică viețile altor oameni, de cele mai multe ori, în afara voinței sau acceptului lor. Cum a rezolvat societatea această problemă, trebuie să recunoaștem, extrem de dificilă, nu numai în antichitate ci, mai ales, în structurile sociale moderne, cele guvernate
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
condamnarea sau sentința pronunțată a făptuitorului unei infracțiuni stabilite conform dispozițiilor paragrafului 2 al prezentului articol, fie să le fie adăugate la acestea. ... 5. Părțile procedează astfel că tribunalele lor și alte autorități competențe să poată ține cont de circumstanțele factice care conferă o gravitate particulară infracțiunilor stabilite în conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol, cu cele de mai jos: a) Participarea la comiterea unei infracțiuni a unei organizații de răufăcători căreia îi aparține autorul infracțiunii. ... b) Participarea autorului infracțiunii la alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137090_a_138419]
-
la formarea de monopoluri și astfel pot să dicteze pe piață (stapânirea pieței). Concurența destructivă poate câștiga predominanță față de concurența performantă. Problema pe care statul trebuie să o rezolve ar fi, drept urmare, să dezvolte un cadru legal care să constea factic din legi privind cartelul și concurența, transparența pieței, să sprijine accesul liber la piață și să se îngrijească de stabilitatea nivelului prețului. Ideea socială și principiul performanței, acceptarea ordinelor și descentralizarea trebuie să se reconcilieze unele cu celelalte. Scopul cel
Neoliberalism () [Corola-website/Science/300157_a_301486]
-
pentru căi de comunicații și telecomunicații, dependențele economice dintre diferitele economii naționale - au jucat un rol important în crearea Uniunii Europeene. De asemenea, descrierea lui Schmitts a superspațiului ca o unitate care din punct de vedere juridic care păstrează elemente factice și juridice ale statului, este corectă pentru Uniunea Europeană. Unii cercetători au respins ideea că Uniunea Europeană ar reprezenta un superspațiu conform definiției lui Carl Schmitt. Spre deosebire de imaginea lui Carl Schmitt, Europa nu ar fi un spațiu în care economia, tehnica și
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
săi anchetați, documente care descriu întreaga operațiune de capturare a sa din 1924, precum și articole din presa acelor ani. A doua lucrare din lista de mai jos tratează în amănunt conținutul dosarului. Totuși, autorul Vlad Nica pune la îndoială acuratețea factică a informațiilor din dosarul Vasali.
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
folosi pe cât se poate de mult din scurtul timp pe care li-l acordă păpușeria constituțională. Și, fiindcă nu există între acești oameni deosebiri aievea, de vreme ce mai toți au aceleași nevoi de căpătuire și aceleași tendențe, inventează cel puțin deosebiri factice, porecle nouă pentru aceeași marfă veche. Între capi iar sânt o mulțime de oameni - de o necontestată inteligență, n-o negăm - - dar pentru cari statul e o unealtă pentru a-și mai re-mprospăta averile sau cel puțin numele și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
între înțelegere și complicitate e deosebire cât cerul de pământ. Complici sânt toți la comiterea de crime chiar, dar înțelegere cinstită nu se poate numi aceasta. [18 ianuarie 1879] {EminescuOpX 175} ["ESTE MIȘCAREA DIN MOLDOVA FACTICE... "] Este mișcarea din Moldova factice și o operă a d-lui Cogălniceanu, precum zice "Romînul", sau este un sâmbure real în ea - iată întrebarea. Văzând că cestiunea servă ca argument pro si contra unui om, am fi într-adevăr ademeniți a crede că mișcarea e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate da "Vocea lui Faraon" și Horia sau Cloșca în Scrisorile către dezmoșteniți. Dacă înainte i se da puțin, i se și lua puțin, și socoteala era totdauna limpede, fără deficit, fără datorii. Dar pe de altă parte, oricât de factice, de falsă și fantastică ar fi fost revoluțiunea socială de la noi, această reacție a cosmopolitismului liberal și fără patrie contra vechii societăți naționale, pasul făcut înainte nu se mai poate face nefăcut, și trebuie să ne-nghițim amarul și să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
avut ocazia de a-și alege un rol mai demn, deși mai greu decât acela de a-și pierde vremea cu un torent de vorbe, cari toate se înfundau în absurda cerere ca Adunarea să voteze un schelet de motive factice și nelalocul lor. Nu ni se răspundă cu bănuieli și fraze la limbajul nostru sincer și fățiș. Sîntem aceia cari ne facem mai puțină iluzie în cestiunea izraelită și cari vedem mai limpede lucrul. Organizația noastră liberală, teoria de "om
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și numai o formalitate goală de împlinit. O formalitate, da!, care zădărnicește cu totul dreptul de control al Adunării asupra sămilor visteriei și n-are alt scop decât de a acoperi prin nimenea responsabilitatea ministerului, oricât de pripite, oricât de factice ar fi sumele trecute la venituri, oricât de oneroase sau nejustificabile ar fi condeiele la cheltuieli. Pe când Camera era la largul ei și avea atâta timp înainte-i, pe atunci nu găsea vreme pentru bugete. Ba se discutau drepturile politice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era an în care să nu se scrie o carte bună și înțeleasă de toată nația de la Tisa pîn' la Marea Neagră. A ne-ntoarce îndărăt adevărat că nu mai putem. Sîntem osândiți a purta de acuma-nainte greutățile unei organizațiuni factice; teamă ne e numai că asupra acestei munci zadarnice de Sisif nația va fi oprită cel puțin o sută de ani în dezvoltarea ei naturală, daca nu va pieri chiar. Astfel am văzut cum sub degetele magice ale roșilor trădătorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]