108 matches
-
nu mă las” (p. 137). Dacă „eul” creator ar fi evitat să-și caute o parte a identității în „noi”, atunci cartea ar fi rămas la nivel de istorie, de relatare. Cum bine se știe, accentul istoriei cade pe evenimențial, factologic și cronologic. Discursul istoric reține oameni, grupuri și conflicte. Istoria se istorisește. Dan Perjovschi, după ce-și verifică identitatea de „eu”, face efortul de a se reintegra în „noi”. Pe acest palier semnificațional, spiritul creator se manifestă ca un component
DAN PERJOVSCHI: „Ăştia suntem” – istorie şi mentalitate, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-perjovschi-astia-suntem-istorie-si-mentalitate-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339640_a_340969]
-
pentru aceasta de henoteismul spiritualist al religiei lui Zamolxis. Andrei, Apostolul lupilor este cea mai completă sinteză de până astăzi a tradiției globale privitoare la Sfântul Andrei și la originile apostolice ale creștinismului românesc, oferind reflecției teologice un vast material factologic, în parte inedit, într-o vreme în care conștiința românească are nevoie mai mult decât oricând de o recuperatio a propriilor temeiuri istorice și religioase”. Cu alte cuvinte, cartea jurnalistului creștin, apologet și mărturisitor -Dumitru Manolache este și reportaj și
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
lume fără aport de Rațiune și nici un organism viu nu relaționează în vreun sens dacă nu-l conduce, după legi stricte, a Conștiință ori un Instinct, care să fie programate de către o Sursă Prototip, incipientă și primordială! Iar acestui complex factologic ordonator și coordonator noi am moștenit inspirația să-i spunem simplu: Dumnezeu, sau Tatăl nostru! Și, pentru că Deoumaniștii percep Divinitatea nu numai izolat (ca identitate de sine și în sine) ci și în mod corelativ, combinatoriu, noi îi extindem puțin cuprinderea
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
permite dezvăluirea multor aspecte necunoscute ale faptelor omenești, îndeosebi de ce a recurs omul la aceste acțiuni. Abordarea sociologică este aplicată pentru reflectarea în timp și în spațiu a fenomenelor sociale. Materialele realizate în această manieră pun în circuitul informațional date factologice și statistice care demonstrează anumite tendințe sau stări de lucruri și solicită utilizarea metodelor sociologice în construirea faptelor și argumentelor pe care le invocă jurnalistul. Abordarea filosofică reprezintă, de obicei, reflecții ale jurnaliștilor asupra unor fenomene, probleme, stări, asupra influențelor
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1444783155.html [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
XIX și XX, cu expuneri de serii de obiecte, pe domenii, pe genuri, pe stiluri sau pe tehnici de lucru, muzeul proiectat de noi pentru ilustrarea civilizației transilvane în toată dinamica sa istorică și polivalența sa culturală deplasează accentul dinspre factologic spre fenomenologic, dinspre național spre european, dinspre mono- spre multicultural, dinspre sincronic spre diacronic, adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Cimpoeșu, 400 p. Elaborate pe parcursul ultimilor douăzeci de ani de la adoptarea legislației lingvistice în Republica Moldova și de la declararea independenței și suveranității R. Moldova, textele incluse în volume oferă publicului larg șansa de a se iniția, în baza unui bogat material factologic, în anevoioasa problemă de renaștere națională și de reanimare a conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba Română” a lansat mai multe proiecte culturale, finalizate cu editarea unor numere speciale care au avut un impact direct asupra
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
solide culturi, capabil să perceapă și să explice cele mai recente și mai complexe fenomene apărute În gândirea teologică contemporană. Tânărul universitar bucureștean George R. LĂZĂROIU, tot de la Universitatea Spiru Haret, s-a oprit asupra noțiunii lui Wittgenstein privind statutul factologic al limbajului religios. Arhitectul Livio DIMITRIU, fondatorul și președintele Institutului de studii urbane și arhitecturale New York și profesor de arhitectură la Institutul Pratt din același oraș Încearcă să descifreze „Structura crucii: tectonica simbolului”, cu referire la monumentul funerar dedicat eroului
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit de-a binelea și a hotărât să-și facă o căsuță și a rămas să trăiască în ea. În ambele legende ce conțin elemente factologice reale, găsim trei elemente: omul, pădurea și barda. Din documente mai aflăm câteva date, care menționează despre vânzarea și cumpărarea unor moșii. De exemplu, în 1644 era întărit lui Neniul Vornic o gloată, danie ce a primit Hrizea și soția
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia în secțiunea de sinteză din final. Cultivată la romantici ca specie literară pentru comunicarea subiectivității, cartea de drumeție particularizează tipul călătorului instabil, multilateral și contradictoriu. Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele explorate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
estetice. Ocupându-se de opere din trecut, le analizează cu o curiozitate proaspătă, cu interesul și lipsa de prejudecăți proprii, de regulă, comentării operelor de actualitate. Istoria literară pe care o practică e una ce are drept scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și tehnici etc. Nu e o istorie anecdotică, pierzându-se în detalii, biografice sau de alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
fermă. Istoria evocată epic și simbolic nu reprezintă doar o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica tradițională a supralicitat acest concept, un roman pur istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dacă obsesiva idee a "schimbării la față", de circulație în epocă, ar fi fost cu putință prin "febra salturilor" ori urmând ritmul organic, așa cum voia marele poet. De altfel, parantetic, precizăm că, iubind trecutul, Eminescu preconiza o reîntoarcere ontologică, nu factologică, în sensul unei "recuperări arheice", ne asigura și Theodor Codreanu. Interogația stă însă în picioare. Oare schimbarea (ca mutație etnică și "cuvânt magic") ar fi posibilă? Sau, dimpotrivă, spiritul unui neam se vădește imuabil, conservându-și, în pofida infiltrațiilor, a metisajului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
referitoare la atitudini tolerante sau radicale, autorul conchizând că "românii s-au distins în istorie prin toleranță și omenie, dispuși, adică, să trăiască în armonie cu alogeni aduși de împrejurări în spațiul național". Un alt capitol extrem de consistent ideatic și factologic (Cap. VI) este cel intitulat Românitate și occidentalizare, prin punerea în evidență a conținutului relației ortodoxismului oriental cu al catolicismul occidental sau între înfloritoarea civilizație a Bizanțului și spațiul semibarbarismului occidental. În context, Theodor Codreanu apreciază că pașoptiștii au constituit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
revoluției”, a cărei țintă este haosul, „adică starea din care se naște ordinea”. Deși se dezvoltă după aceeași rețetă a deversării contemporaneității în istorie, celelalte romane ale ciclului rămân pe o treaptă literară inferioară, fapt explicabil prin tezism și inflație factologică. De pildă, Noaptea incendiului, o „scurtă incursiune în destinul femeii” care, pornind de la modelul lui Liviu Rebreanu din Adam și Eva, prezintă în ordine inversă cele șapte vieți pe care protagonista le trăiește din decembrie 1989 până în anul 961, e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
pozitivului mobilizator, propagandistic. În continuare, autorul publică abundent în mai toate formele convenționale ale literarului, distanțându-se parțial de finalitatea pur ideologică a începutului. Tipul de notație și, implicit, viziunea de ansamblu sunt acelea ale unui reporter care acumulează materie factologică nestructurată narativ și transparentă moral. O preferință constantă merge către „microsioane”, compuneri de mici dimensiuni, eterogene tematic, cultivând cu precădere mijloacele expresive ale satirei și parabolicului. Romanele lui B. își propun să sondeze, problematizând în sfera „eticului socialist”, diverse medii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din elementele generale de caracterizare. Totuși, gruparea în aproximativ 3-5 clustere rezultă din foarte multe cercetări, inclusiv din cele făcute în perspectivă dimensională. Abordarea dimensională a tulburărilor de personalitate încearcă să facă față
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cazul tulburărilor subclinice sau la persoane care încă nu au venit în contact cu serviciile de psihiatrie. Cu toate aceste multiple probleme metodologice, co-ocurența dintre tulburările de pe axele I și II este în prezent nu doar intuită ci și evidențiată factologic. Rezultate ale cercetărilor. Studiile, efectuate din perspectiva doctrinară a sistemului DSM-III și IV au identificat importante co-ocurențe între cele două axe. Progresiv s-a decantat concluzia că datele obținute și ipotezele de interpretare capătă o mai mare coerență dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
materialul de învățat, una dintre cele mai bune metode de a preveni însușirea lui mecanica este confruntarea cu cât mai multe surse, manuale, dicționare, enciclopedii etc. ¾ Când vă aflați în situația de a învăța o serie de materiale cu caracter factologic (denumirile, datele istorice, clasificările, enumerările etc.Ă încercați să stabiliți cât mai multe conexiuni între ele. ¾ Cel ce posedă multe cunoștințe, bine sistematizate are șanse să achiziționeze, fără mari eforturi, alte noi cunoștințe pentru a reuși să le clasifice diferențial
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
și convenționalizat, cu paradigmă (parțial închisă, parțial deschisă), devenit instrument de comunicare (D. Butiurca, 2010, Barcelona). Majoritatea cercetărilor contemporane privind limbajul medical sunt realizate din perspectivă sincronică și statistică, având posibilitatea de analiză directă a fenomenului lingvistic și a materialului factologic. Orice sistem terminologic este în același timp istoric și momentan, sincronia și diacronia fiind prezente în fiecare etapă de evoluție a limbii. Ideea nu ne aparține, a fost dezvoltată de Eugenio Coșeriu: "În fiecare punct al vorbirii se realizează o
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
biblioteconomice privind tehnica muncii intelectuale * realizarea de directoare care asigură legătura cu situri * elaborare de informații de orientare pentru utilizatori, care solicită informații pe anumite domenii * servicii de informare comunitară * servicii de informare culturală locală și genealogie * acces la informații factologice * furnizare de informații la distanță * acces la fișierul de autoritate a personalităților locale * furnizare de informații prin infochioșcuri * acces la informații prin GIS * utilizarea serviciilor automate de acces la informații pe bază de recunoașterea vocii utilizând liniile telefonice uzuale * realizarea
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
cu studiul unităților frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi, un domeniu de frontieră, situat, de obicei, în preajma altor științe. În lingvistica universală, dar și în cea românească, discuțiile privind criteriile ce trebuie respectate în analiza materialului factologic nu au dus, de multe ori, la realizarea unor distincții clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etice, instructive, didacticiste. E corectă această periodizare care a intrat de ani buni în manualele de școală sau nu? Să se fi produs atât de subit o trecere de la reușită la eșec, de la profesionalism la manierism? Nu intenționăm o reconstituire factologică și documentară a biografiei lui Slavici. Au făcut-o alții înaintea noastră. Ceea ce căutăm e un răspuns cu caracter exclusiv simptomatologic, lămuritor pentru criticul care așază într-o parte capodoperele și în alta maculatura, dar privește opera în ansamblu ca
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
proză - un Jurnal de uzină (1981), un volum de reportaje și interviuri (Steaua de pământ, 1985) și un roman (Semne particulare, 1988) - reprezintă, în fond, trei fațete ale unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune sau a unor fapte de muncă, în mediul vieții de șantier, de uzină etc. Tributul plătit comandamentelor propagandistice compromite în mare măsură rezultatul. Utopia profesorului Dunca (1983), semnat împreună cu Neculai Chirica, e un roman „polițist”, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
relațiile între ei și cu șefii. Altă temă predilectă e birocrația din institutele de cercetare, urmărindu-se, în încercarea de radiografiere completă, și viața particulară a angajaților. Cel dintâi roman al lui T., Filosof de închiriat (1980), descrie, în registru factologic, viața de baracă a unor macaragii, în timpul ridicării unei linii de curent electric într-un sat de lângă Craiova. Rolul naratorului-personaj, funcționar convertit la această meserie, ar fi de a descifra mecanismul subtil care ghidează raporturile între oameni, înțelegerea muncii ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]
-
mai noi rezultate, instrumente și metode În domeniul istoriei, În special acolo unde se simte nevoia utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicării;- să Îi facă pe dascăli să devină conștienți de metodele didactice și care, ținând seama de informația factologică, sunt menite să permită elevilor să interpreteze și să analizeze faptele istorice și influența lor asupra prezentului, În diferite contexte, ca de pildă: cel social, geografic, economic;- să spijine cadrele didactice să utilizeze tehnicile de evaluare care țin cont nu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]