139 matches
-
lui Coresi. Dar și primele acte și documente le conțin, pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească = 179 m2 1 ha = 56 prăjini = 10.000 m2 1 falce = 80 prăjini Gavril Bădăluță (1900-1970), Caliopia - Galafira plecată din Lunca în 1929 RĂSPUNS la chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a format și s-a dezvoltat satul Luca din comuna Filipeni - județul Bacău Sunt născut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reflectate de terminologia agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și dilegua nel gregge scostante di nubi turgide o segaligne. Un mormorar di foglie al frinir di cicale, mano divină sulla testa di noi sognatori.. e la terra dorme. Referință Bibliografica: ȘI PĂMÂNTUL DOARME / Luca Cipolla : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ȘI PĂMÂNTUL DOARME de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366497_a_367826]
-
smoala. Secera dispare în turmă îndepărtată a norilor umflați sau subțiri. Un murmur de frunze la târâiala greierilor, mâna divină pe capul nostru de visători.. și pământul doarme. Landa scrostata di ținte cilestrine ed abiti fluorescenți, neri di pece. La falce și dilegua nel gregge scostante di nubi turgide o segaligne. Un mormorar di foglie al frinir di cicale, mano divină sulla testa di noi sognatori.. e la terra dorme. Citește mai mult Landa descojităa nuanțelor cereștiși a hainelor fluorescente,negre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
cereștiși a hainelor fluorescente,negre de smoală.Secera dispareîn turmă îndepărtatăa norilor umflați sau subțiri.Un murmur de frunzela târâiala greierilor,mâna divinăpe capul nostru de visători..și pământul doarme.Landa scrostatadi ținte cilestrineed abiti fluorescenți,neri di pece.La falce și dileguanel gregge scostantedi nubi turgide o segaligne.Un mormorar di foglieal frinir di cicale,mano divinasulla testa di noi sognatori..e la terra dorme.... IV. IMPERFECTA, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014. Colinzi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
primarilor de-a da fiscului funcționari pentru aceasta. De ce fel de funcționari puteau dispune primăriile? De niște juni, buni poate pentru altceva, dar foarte departe de-a poseda cunoștințele necesare; departe de-a cunoaște măcar din practică ce va să zică o falce de arătură, cât produce și ce valoare poate avea, ce va să zică, o falce fânețe, care este valoarea locativă a unei poverni ori velnițe. Mergând în localități, ei n-aveau înaintea lor decât această dispozițiune a regulamentului: să se îndoiască venitul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dispune primăriile? De niște juni, buni poate pentru altceva, dar foarte departe de-a poseda cunoștințele necesare; departe de-a cunoaște măcar din practică ce va să zică o falce de arătură, cât produce și ce valoare poate avea, ce va să zică, o falce fânețe, care este valoarea locativă a unei poverni ori velnițe. Mergând în localități, ei n-aveau înaintea lor decât această dispozițiune a regulamentului: să se îndoiască venitul fonciar. La compunerea comisiunilor mai nicăiri contribuabilii n-au fost reprezentați prin cei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orașele din țară unde reședeau acele comisiuni au putut vedea pe ulițe, stoluri-stoluri, venind contribuabilii - și mai cu seamă contribuabili săteni - plîngîndu-se despre nedreptățile ce li s-au făcut. Recensimîntul mai era dominat de-a idee de-a dreptul hidoasă. Falcea de pământ lucrată de sătean pentru el însuși s-a găsit de cuviință de-a se estima cu un preț foarte mare, mult mai mare decât cel mai urcat preț al pământului proprietății mari. Pentru ce această nedreptate? Pentru ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai urcat preț al pământului proprietății mari. Pentru ce această nedreptate? Pentru ce în aceeași localitate să admită două moduri de estimațiune; pentru ce, dacă pământul cultivat cu bani de proprietar sau arendaș se evaluează de exemplu cu 20 lei falcea, acel cultivat de sătean însuși să fie evaluat de 30 sau 40 lei falcea? Pentru ce această nedreptate? S-a răspuns că țăranul muncește singur pământul său și prin urmare nu are cheltuieli de exploatare. Iată o monstruozitate! Agenții numiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceeași localitate să admită două moduri de estimațiune; pentru ce, dacă pământul cultivat cu bani de proprietar sau arendaș se evaluează de exemplu cu 20 lei falcea, acel cultivat de sătean însuși să fie evaluat de 30 sau 40 lei falcea? Pentru ce această nedreptate? S-a răspuns că țăranul muncește singur pământul său și prin urmare nu are cheltuieli de exploatare. Iată o monstruozitate! Agenții numiți după modul espus păreau a nu pricepe teoria elementară că munca țăranului e tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de 22 mii lei ar fi poate fericit a o lăsa pe seama statului numai pe prețul de 16 și chiar de 14 mii de lei. La moșii din aceeași localitate, având același pământ, megieșe una cu alta, s-a evaluat falcea la una cu 20 fr. și la cealaltă cu 30 și cu 40 fr., fără a fi pentru aceasta nici un motiv legal altul decât numai arbitrariul cel mai revoltător. Legea cere ca stabilimentele industriale să fie evaluate nu după produsul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu e de ajuns pentru o lucrare atât de migăloasă ca recensimîntul; s-a constatat că oamenii întrebuințați la facerea lui erau străini lucrărilor financiare, erau necompetenți, niște bieți cenușeri din comunele rurale cari idee n-aveau de ce va să zică o falce de arătură; că același pământ [î]l prețuiau când mai sus, când mai jos, după cum era a țăranilor sau a proprietății mari, că s-au pus în seama oamenilor mai mult pământ decât au, că s-au pedepsit cu dări
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cuza-Vodă, sărutându-l și pe un obraz și pe altul, În fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți a șters rușinea. Cuvinte: falce = veche măsură de suprafață; ghiorlan = bădăran, țopârlan; megieș = vecin; răzeș = țăran liber, care avea o bucată de pământ moștenită din tată În fiu; pălămidă = plantă cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii; fișic= sul de monede metalice Înfășurate În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
d' a cere dreptate și legalitate pentru toți. Astfel fiind, suntem datori a reproduce și noi, ca extras, următoarele linii ce sunt în fruntea "Gazetei de Bacău" de la 26 august: "Aici, de ani întregi, săteanul muncește câte cu 6 fr. falcea de arătură; aici li se vând vitele și cenușa din vatră pentru așa numitele datorii ale boierului; aici se omoară oamenii între ei provocați de feciorii boierești; aici se torturează; aici se ia cu forța dreptul altuia; aici legea nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau 588 mp și 1670 mp. La 27 martie 1666, Vlasie și soția sa, Dochița, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108 footnote>, Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109 footnote>. La 26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109 footnote>. La 26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 27 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 227, p. 199 footnote>; Căpezan șelar de pe Podul vechi din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 45 de lei bătuți<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 27 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 227, p. 199 footnote>; Căpezan șelar de pe Podul vechi din Iași vinde o falce și 10 prăjini de vie cu 45 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 228, p. 200 footnote>; Măgdălina, sora lui Pănteleiu, și fiii săi vând 22 de prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
45 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 228, p. 200 footnote>; Măgdălina, sora lui Pănteleiu, și fiii săi vând 22 de prăjini de vie cu 12 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 229, p. 200 footnote>; Bărcan din Iași vinde o falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]