11 matches
-
asediat de către Mareșalul Guebriant, care a reușit să ocupe orașul în 19 septembrie 1643. Tot în aceeași lună, în bătălia de la Tuttlingen, Rottweil a fost eliberat de Franz von Mercy. În timpul acestei lupte, Guebriant a murit în urma unei lovituri de falconet la 24 noiembrie 1463,pe când se afla în pelerinaj la biserica Dominikană "Heilige Maria" sau "Santa Madonna". În perioada socialismului-național, de la 1 aprilie 1936, în incinta colegiului catolic Rottweil, la propunerile lui Karl Doerth și ale altor profesori, a fost
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
ale mitului, Univers, București, 1978 ELIADE, Mircea, Mit și simbol, Academia de Stiinte, Chișinău, 1996 EPȘTEIN, Mihail, Paradoxa noviznâ. O literaturnom razvitii XIX-XX vekov, Sovetskii pisateli, Moscova, 1998 FABBI, P., Considérations sur la proxémique, în Language 10, 1969, p.65-75 FALCONET, Georges, Le prince charmant ou la Femme mystifiée, Mercure de France, Paris, 1973 FARIA, Niede de, Structure et unité dans "Leș Rougon-Macquart" (La poétique du cycle), Nizet, Paris, 1977 FAUCHERY, Pierre, La Destinée féminine dans le român européen du dix-huitième
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Prezenta referințelor consacrate elementelor de ordin general țin de identitatea feminină (J.Coutras, B.Groult, E.Janeway ș.a.), de femeia că mit (P.Darmon, J.Decottignies, G.Devereux, G.Falconet, B.Friedan ș.a.), de femeia în civilizația franceză (M.Albistur și D.Armogathe, M.Bardèche, M.Borely, M.Calle, C.Faure, G.Fraisse, C.Gleyses, A.Higonnet, P.Lainé, M.Ozouf ș.a.), femeia în literatura franceză (A.Favrichon, J.Frølich
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mergând pentru asta an de an la Moscova. Ca să-mi demonstreze, mă cheamă la Moscova să-mi arate și mormântul, și tunul respectiv, care a fost capturat și este expus la Kremlin; susține că e al unsprezecelea de la poartă, un falconet francez de construcție veche. — Și asta având amândouă picioarele întregi și la vedere! râse prințul. Vă încredințez că nu-i decât o glumă nevinovată. Nu vă supărați! — Dar dați-mi voie să înțeleg și eu. În ce privește picioarele la vedere, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ale mitului, Univers, București, 1978 ELIADE, Mircea, Mit și simbol, Academia de Stiinte, Chișinău, 1996 EPȘTEIN, Mihail, Paradoxa noviznâ. O literaturnom razvitii XIX-XX vekov, Sovetskii pisateli, Moscova, 1998 FABBI, P., Considérations sur la proxémique, în Language 10, 1969, p.65-75 FALCONET, Georges, Le prince charmant ou la Femme mystifiée, Mercure de France, Paris, 1973 FARIA, Niede de, Structure et unité dans "Leș Rougon-Macquart" (La poétique du cycle), Nizet, Paris, 1977 FAUCHERY, Pierre, La Destinée féminine dans le român européen du dix-huitième
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Prezenta referințelor consacrate elementelor de ordin general țin de identitatea feminină (J.Coutras, B.Groult, E.Janeway ș.a.), de femeia că mit (P.Darmon, J.Decottignies, G.Devereux, G.Falconet, B.Friedan ș.a.), de femeia în civilizația franceză (M.Albistur și D.Armogathe, M.Bardèche, M.Borely, M.Calle, C.Faure, G.Fraisse, C.Gleyses, A.Higonnet, P.Lainé, M.Ozouf ș.a.), femeia în literatura franceză (A.Favrichon, J.Frølich
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sub ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de punte e total revoluționară : țevile uriașe au afeturi rotitoare sau ies din turele blindate, dispar gurile tăiate în carenă sau falconetele mici, sprijinite de copastie. Epoca modernă a pirateriei nu mai e atât de fascinantă ca cea clasică, fie și numai pentru că dispar frumoasele corăbii cu pânze, cu Jolly Roger, la catarg. Legendele lor aventuroase lasă loc prozaicelor adevăruri, apropiate cronologic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
asupra sculpturii franceze, precum se vede în basoreliefurile lui Jean Goujon și în lucrările lui Germain Pilon, "Coborârea de pe cruce" și "Învierea lui Hristos". Secolele al XVII-lea și al XVIII-lea sunt reprezentate de opere ale lui Étienne Maurice Falconet și de obeliscurile lui François Anguier. Curentul neoclasic e reprezentat de sculptura "Psyche înviată de sărutul lui Cupidon" (1787) a lui Antonio Canova. Mona Lisa
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
romantice și fântânile grațioase. Prefer o plimbare matinală pe cheiurile Nevei când forfota străzii nu devine obositoare până la Călărețul de Aramă, uriașul bloc de granit pe care se înalță statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, opera sculptorului francez E.M.Falconet, inaugurată, la 7 august 1782, în prezența fa-miliei imperiale. Inscripția fixată pe soclu, deși scurtă, reprezintă adeziunea marii țarine la politica reformistă a predecesorului „Petru cel Mare, din partea Ecaterinei a II-a”. Ce forță și inteligență fantastică a avut Petru
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Ceaikovski, Prokofiev și Șostakovici. Poate că cel mai cunoscut simbol al orașului Sankt Petersburg este statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, dezvelită în Piața Senatului, în 1782. Considerată cea mai importantă operă a sculptorului de origine franceză Etienne Maurice Falconet, statuia ocupă un loc de frunte în literatura rusă sub numele de "Călărețul de aramă" (Mednii Vsadnik). Piața Palatului este dominată de un monument unic, Coloana Alexandru (1830-1834), dintr-o singură bucată de granit roșu de Finlanda, cea mai înaltă
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
fiind abandonat, tabloul regelui a fost realizat în cele din urmă de Jean-François Carteaux. Pentru poziția calului și a călărețului, David s-a inspirat din mai multe modele. Este vorba, în primul rând, de "Statuia lui Petru cel Mare" de Falconet, de la care preia atitudinea calmă a monarhului pe un cal ridicat în două picioare pe o stâncă, și pe care o desenase după o gravură. Apoi este vorba de unul dintre "Caii de la Marly" de Guillaume Coustou, pe care îi
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]