15 matches
-
aici Izbucul Izbândiș (Șuncuiuș). Văile de doline apar acolo unde dolinele se "înșiruiesc" pe un aliniament care, cel mai adesea reprezintă traseul unei fracturi (falii) existente în substrat. Calcarele din Pădurea Craiului sunt puternic afectate de procese de fracturare și faliere. Prezența faliilor permite drenarea în subteran a cursurilor de apă permanente de la suprafață. Ca urmare a pierderii în subteran a apei de suprafață, în timp, suprapuse direcției faliei, apar dolinele a căror dispunere urmărește fidel traseul faliilor. Cele mai
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Diagnoza - se analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Cadrul natural/mediul: - identificarea, definirea zonelor de riscuri naturale și a cauzelor producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă; accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă - sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Cadrul natural: zonele expuse la riscuri naturale - se identifică și se definesc riscurile naturale existente și cauzele producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Cadrul natural - identificarea zonelor expuse la riscuri naturale, definirea riscurilor naturale existente și cauzele producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
A. Situația existentă - se analizează principalele probleme rezultate din analiza situației existente referitoare la riscurile naturale și se va structura astfel: 1. Evaluarea riscurilor naturale: - identificarea, definirea riscurilor naturale și a cauzelor producerii dezastrelor: a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarței terestre; ... b) inundații: ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor - rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de
NORME METODOLOGICE din 2 aprilie 2003 privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149176_a_150505]
-
formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, și al carei proces de fragmentare, faliere pe contur și/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare. Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensități seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie
ÎNDRUMAR din 20 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188174_a_189503]
-
general cu distanță față de epicentru (fenomenul de atenuare). Efectele cutremurelor asupra mediului În principiu, seismele pot acționa asupra mediului înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin: * rupturi în scoarță însoțite de prăbușiri sau procese de faliere; * alunecări de teren cu antrenarea unor versanți; * tasări și lichefieri de depozite nisipoase saturate. Efectele cutremurelor asupra construcțiilor și a ansamblurilor de construcții Cutremurele pot produce efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin: * distrugerea (prăbușirea) totală sau parțială a
ÎNDRUMAR din 20 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188174_a_189503]
-
formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, și al carei proces de fragmentare, faliere pe contur și/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare. Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensități seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie
ÎNDRUMAR din 7 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188176_a_189505]
-
general cu distanță față de epicentru (fenomenul de atenuare). Efectele cutremurelor asupra mediului În principiu, seismele pot acționa asupra mediului înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin: * rupturi în scoarță însoțite de prăbușiri sau procese de faliere; * alunecări de teren cu antrenarea unor versanți; * tasări și lichefieri de depozite nisipoase saturate. Efectele cutremurelor asupra construcțiilor și a ansamblurilor de construcții Cutremurele pot produce efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin: * distrugerea (prăbușirea) totală sau parțială a
ÎNDRUMAR din 7 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188176_a_189505]
-
formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, și al carei proces de fragmentare, faliere pe contur și/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare. Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensități seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie
ÎNDRUMAR din 23 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188175_a_189504]
-
general cu distanță față de epicentru (fenomenul de atenuare). Efectele cutremurelor asupra mediului În principiu, seismele pot acționa asupra mediului înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin: * rupturi în scoarță însoțite de prăbușiri sau procese de faliere; * alunecări de teren cu antrenarea unor versanți; * tasări și lichefieri de depozite nisipoase saturate. Efectele cutremurelor asupra construcțiilor și a ansamblurilor de construcții Cutremurele pot produce efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin: * distrugerea (prăbușirea) totală sau parțială a
ÎNDRUMAR din 23 noiembrie 2006 privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188175_a_189504]
-
geologic nu trebuie să afecteze durata estimată de viață a barierelor inginerești. ... Tectonica și seismicitatea Articolul 74 Amplasamentul unui depozit trebuie selectat într-o zonă în care nu se preconizează să aibă loc evenimente și procese semnificative, cum ar fi falierea, activitatea seismică și activitatea vulcanică, la o intensitate care să afecteze capacitatea de izolare a depozitului. Procese de suprafață Articolul 75 (1) Amplasamentul unui depozit trebuie selectat astfel încât frecvența și intensitatea proceselor care pot afecta stabilitatea solului, cum ar fi
NORMĂ din 13 decembrie 2005 privind depozitarea la suprafaţă a deşeurilor radioactive. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176585_a_177914]
-
se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea de câmpie joasă au albii abia schițate și tendințe de înmlăștinire și revărsare. Canalele de mare importanță: S-au amenajat importante bazine piscicole: Cefa, Tămașda, Ineu. Resursele sunt legate de falierea fundamentului: ape minerale, petrol, gaze naturale. Apele minerale apar pe tot cuprinsul Câmpiei de Vest: Tășnad, Oradea, Băile Felix, Salonta. Petrolul și gazele naturale formează una dintre cele mai importante resurse ăla câmpiei: Turnă, Teremia, Călaceu. Etnii: români, maghiari, rromi
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
entitate separată de Franța, Burgundia sau Sfântul Imperiu Roman. Țările de Jos în acel moment erau printre cele mai prospere regiuni din Europa, și un important centru de comerț, finanțe și artă. Războiul de 80 de ani a adus o faliere profundă în regiune, pe de o parte cu Republica Olandeză (Țările de Jos de astăzi) crescând într-o putere a lumii (vezi epoca de aur olandeză), iar pe de altă parte cu Țările de Jos din sud (aproximativ Belgia zilelor
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
din arealele Câmpiei și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau faliere odată cu ridicarea geosinclinalelor carpatice Erodarea și nivelarea lanțului hercinic de pe teritoriul României nu a mai lăsat urme care să fie efectiv moștenite în relieful actual decât în Dobrogea de Nord, sub forma unor resturi de pediplenă posthercinică în regiunile Măcin
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]