1,008 matches
-
Romanian oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century. Introducere: către un al treilea model cultural De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxala uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fi schimbat mai repede și mai desăvârșit decât la noi și mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiet, să se fi strâns atât de complect și de răpede de la noi". 3 Vezi ritualul investiturii domnilor fanarioți în Nicolae Suțu, op. cît., pp. 63-68. 4 Vezi Roxana Patraș, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
introdus realismul socialist". Vezi Doamne, străinii de neam din anii '50 "aveau nevoie de un critic [...] pentru a veșteji trecutul acestei țări" și l-au găsit în Caragiale fiindcă el însuși "este un străin deghizat în român". (Aici tema ocupantului fanariot a lui Davidescu scoate capul după aproape șapte decenii). Acestei origini i-ar datora Caragiale denigrarea războiului de independență, parodierea intelighenției ardelenești, lipsa de respect pentru religie. Dl Popa continuă: "Nu-i la fel de semnificativ faptul că acest Caragiale, care a
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
desigur, conta faptul că influența turcă nu este dintre cele mai importante; în comparație cu cea slavă, mai ales, ea apare ca limitată, marginală; în epoca disputelor puriste, era resimțită în mod mult mai acut prezența influenței lingvistice neogrecești, favorizate de domniile fanariote. Cel mai important e însă faptul că turcismele nu apar ca un pericol pentru lexicul cult românesc. Elementele de origine turcă sînt fie vechi (unele probabil cumane) și perfect asimilate (dușman, musafir, mioriticul cioban), adesea intrate în uzul popular (odaie
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
și ironie. Lectura actuală a unui text dintr-o epocă de tranziție se poate împiedica sau încânta de expresivitatea involuntară a diferențelor și a contrastelor lingvistice: neologismele apar alături de pronunțări muntenești ("S-au arătat un fenomenu pă cer"), iar jargonul fanariot (grecisme culte și turcisme politico-administrative) se combină cu occidentalizarea ezitantă (reprezentată de italienisme și - în mai mică măsură - de latinisme sau franțuzisme); emblematică pentru această dublă orientare e o formulă ca "ministeriul devletului" (turcismul devlet avînd sensul de "regim, administrație
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
în iernile de acum, când prețul gigacaloriei tinde să-l ajungă pe al unei Dacii confort. Atunci, sacul autorității îl umpleau micii contribuabili, precum astăzi marii contribuabili sunt exonerați, ca să poată rămâne mari și fiindcă ei știu numai lua. Corupții fanarioți s-au dus, istoricii conchizând că au avut și părțile lor bune, măcar câte unul dintre ei, la fel cum, în aceste zile defunctului comunism i se află și merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
însă cu același numitor al uzurpării și al impudorii. În raport cu "sărăcia" celei dintîi, e o grafomanie de lux. Ne referim la două cazuri situate la granițele, imposibil de trasat de facto, între cultul totalitar al personalității și mai vechea perfidie fanariotă, ambele cu ecouri resuscitate în prezent: Faptul că un autor are o poziție socială înaltă, precizează Alex. {tefănescu, nu schimbă valoarea cărților sale. Schimbă însă reacția față de ele. Mulți comentatori se simt emoționați încă dinainte de-a deschide acele cărți
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
a pliroforisi, sincatavasis), multe neologisme ale limbii culte (a theorisi, theorie, a pretinderisi, to analogon, ta practica, ifos, paradegmata, patos, simfonie, siguripsi, diiastigmă, isterisi) - , cu ceva mai puține turcisme (mumbașir, surghiuluc, marifet, alișveriș), corespunde imaginii celei mai tipice a epocii fanariote. Se regăsește astfel și limbajul "lumii vechi" din comediile lui Caragiale: nu numai în cremenalul lui jupîn Dumitrache, ci și în epistat, exoflisi, plastografie etc. Cel mai mare profit îl obținem însă din urmărirea formelor familiar-orale; din păcate, textele secolului
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
Groza, fost ministru averescan și mare bogătaș, nimic nu era vrednic de apreciat în România monarhică, cu excepția partidului comunist. Nu există persoană evocată, fie că este vorba de Regele Ferdinand, de Ionel Brătianu, despre care susține că era de familie fanariotă de unde o fi scos-o , de Iuliu Maniu, de Goga care să nu fie ponegrită. Iuliu Maniu n-a avut nici un merit în realizarea Unirii, Goga, "după Eminescu cel mai de seamă poet al nostru, cântăreț al pătimirii poporului român
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
strîns înlăuntru, întrînsa, are. Dînsa. Eminescu-femeie: acest gînd este, pentru mine, cea mai dulce desfătare. 5. EMINESCU UNGUR. Eminescu adevărul este că vorbea cam stricat. Eminescu adevărat. Și scria cam stricat. Și noi am crezut, la început, că era grec, fanariot. Sau turc, de unde și porecla cu Emin-aga. Sau, mă rog, Emin-Pașa. Pînă și asta, ibovnica lui, una Veronica, numită așa pentru că, probabil, avea boli venerice, oh, daa, era o femeie ușoară, îl poreclea cu porecla asta. Cică îl dezmierda! Hait
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
țapini sau pacinici? - Pacinici, frate, pacinici! - Alege dară din creditorii tăi și atunci ai scăpat de moarte".28 Mateiu Caragiale Nu se putea ca duelul să lipsească tocmai dintre aventurile crailor aristocrați de Curtea-Veche, într-un București atemporal, cu patină fanariotă. Motivul este unul clasic: relația triunghiulară. Pantazi vrea să se căsătorească cu Ilinca Arnoteanu, o fată de 16 ani din- tr-o veche familie de boieri scăpătați. El intră în conflict cu celălalt crai, Pașadia, care - cîștigînd o grămadă de bani
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
principe prea luminat al Rusiei", Dimitrie Cantemir era, foarte probabil, la curent cu duelul practicat frecvent de ofițerii de la curtea marelui țar occidentalizant. "Exercițiul armelor" Moldovenii, ca și muntenii, nu prea au cunoscut duelul nici în epoca post-Cantemir, în timpul regimului fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a diluat în mod semnificativ simțul onoarei la locuitorii din }ările Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
tinerii cei mai eleganți și mai frumoși ai Bucureștilor".9 Bonjuriști și duelgii Ca termen și chiar ca practică, duelul pătrunde în spațiul cultural românesc pe la începutul secolului al XIX-lea, atunci cînd apar unele fisuri în stilul de viață fanariot. Duelul vine pe valul revoluției franceze, adus de refugiații în }ările Române, de ofițeri din armata țaristă, de tinerii români cu studii la Paris, Viena sau Berlin. Pe la 1810-1820, de pildă, tînărul boier moldovean Iancu Russo (tatăl lui Alecu) a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de a practica duelul", cum o numea Vasile Alecsandri, se materializa prin plăcerea de a-l mima. Se pare că tinerii români erau atrași de duel, dar nu prea cutezau să-l practice. Se maimuțăreau, totuși, duelîndu-se "fără gloanțe". Boierul fanariot Nicolae Suțu, viitorul mare logofăt al Moldovei, a relatat în memoriile sale un astfel de straniu "simulacru de duel" (este chiar expresia lui), petrecut în 1822 la Brașov. Acolo se refugiaseră familiile boierești din Muntenia, amenințate de dezordinea instaurată în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de salon, Alecsandri ajunge la concluzia că - din cauza "groazei salutare" pe care o inspira - duelul nu a primit în Moldova "drept de împămîntenire", astfel că nu s-a născut o formă demnă de a răspunde la insulte și umilințe. "Ciocoismul" fanariot îndemna pe om la "umilire servilă". "El primea zîmbind insulte cît de grave și chiar palme, fără a sîmți nevoie de vreo satisfacere. Acele palme se spălau cu apă din ibric; căci duelul, întrodus în societate de tinerii crescuți în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
lui Cihak". Puțin a lipsit ca boierul Rosetti să nu-l provoace la duel chiar pe martorul care probabil i-a salvat viața. Tot în acei ani, același homme du monde, Răducanu Rosetti, l-a provocat la duel pe boierul fanariot Alexandru Mavrocordat, ofițer în Miliție și adjutant al lui Grigore Ghica Vodă. Se duelau astfel ginerele domnitorului cu adjutantul domnitorului. Duelul n-a putut fi evitat, pentru că Mavrocordat "își bătuse joc, la teatru, de ochelarii șlui Rosettiț". Era epoca în
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
la teatru, de ochelarii șlui Rosettiț". Era epoca în care "bonjuriștii" epatau "tombaterele", venind din Occident (Rosetti a studiat Filozofia la München) cu "geamu în ochi" (Ghimpele, 1874) sau cu "monoclu-n ochi" (Eminescu, Scrisoarea III, 1881). La sfîrșitul epocii fanariote, postelnicul Andronache Zimbolici, ca să pară "bonjurist", "apucă fracul, își lăsă favoriți mari și barbetă și puse și ochilari" (Negruzzi, Au mai pățit-o și alții, 1838). Și Evgheni Oneghin, "un dandy londonez la strai" din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
aparținând atât unor specialiști români, cum sunt Grecii din România (2003) de Paula Scalcău, Relațiile româno-elene. O istorie cronologică (2003) (elaborată de un colectiv de specialiști alcătuit din Stelian Brezeanu, Constantin Iordan, Horia C. Matei, Tudor Teoteoi, Gheorghe Zbuchea), Domnii fanarioți în }ările Române (1711-1821) (o mică enciclopedie semnată de Mihai Țipău) (2004), Venizelos și românii (2004) de Constantin Iordan ș.a., cât și greci: Athanasios E. Karathanasis, cu cartea sa despre Elenismul din Transilvania ș.a. Anul 2005 a debutat cu apariția
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
se simt cu musca pe căciulă, se tem de „Draculescu” și datorită severei ipoteci lăsată de greci și de Grecia în relațiile cu România (asuprirea fără limite, până în prezent, a minorității aromane din Grecia, o sută de ani de domnii fanariote în Țările Române, asasinarea lui Tudor Vladimirescu de grecii eteriști, tentativă de a suborda total Biserică Ortodoxă Română grecilor de la Muntele Athos, vandalizările făcute de refugiații greci comuniști în România după 1949 etc.). Însă aceste lucruri, normal, nu au nicio
Soarta Greciei în mâinile unei românce [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
semnat de Dumitriu are încă cinci capitole (deci, în total, șapte), iar capitolul al doilea, brusc suspendat la Vinea, mai continuă aici încă cincizeci și șapte de rînduri, avînd încheiere de paragraf. Titlurile nuvelei - cu subiect rural localizat în epoca fanariotă - își au, ambele, explicația în text. Astfel, pentru titlul dat de Dumitriu, e replica unui personaj: "Acuma te-ai învățat minte în vecii vecilor!" (din capitolul trei) și, apoi, chiar sintagma titulară "învățătură de minte" detectabilă în capitolul patru. Interesant
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
un partid, în orice partid, ar trebui să trecem, mai întâi, un examen de caragialeologie." (p. 286). Pare că n-a existat, în cultura autohtonă, un mai bun cunoscător al mentalului nostru decât acest român cu sânge străin, "ultim ocupant fanariot" familiarizat până la detaliul infinitezimal cu țărișoara și cu bravii ei fii. Furia străluciților eseiști din perioada interbelică împotriva modelului se datorează, probabil, și neputinței de a-l depăși, deodată cu societatea în ansamblul ei, care lua și continuă să ia
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
mai poate scrie ceva cu adevărat nou despre Caragiale? Sau toate contribuțiile recente sunt simple glose și note de subsol la interpretări mai vechi? Ca și în cazul lui Eminescu, lista celor care și-au încercat forțele cu "ultimul ocupant fanariot", cum l-a calificat N. Davidescu, este intimidantă prin întindere și sonorități asociate: Maiorescu, Gherea, G. Ibrăileanu, N. Iorga, E. Lovinescu, Ralea, Zarifopol, Cioculescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, P. Constantinescu, B. Elvin, Ștefan Cazimir, N. Steinhardt, Al. Paleologu, Al. George
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
lume (Ed. Litera Internațional, 89 000 lei); Emil Brumaru - Opera poetică (Ed. Codex 2000, 250 000 lei); Jaroslav Hasek - Peripețiile bravului soldat Svejk (Ed. Litera Internațional, 239 000 lei); Constantin Erbiceanu - Cronicari greci care au scris despre români în epoca fanariotă (Ed. Tritonic, 275 000 lei); Jean Flori - Război sfânt, Jihad, Cruciadă (Codex 2000, 220 000 lei); Patricia Highsmith -Talentatul domn Ripley (Ed. Litera Internațional, 129 000 lei); Jules Verne - 20 000 de leghe sub mări (Ed. Corint, 71 000 lei
Agenda2004-8-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282106_a_283435]
-
Ion Constantin Filitti În urmă cu 125 de ani s-a născut Ion Constantin Filitti, istoric, jurist și diplomat român. Figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului al XX-lea, a redactat lucrări valoroase referitoare la epoca fanariotă și istoria Principatelor Române în secolul al XIX-lea, a publicat importante documente interne și externe, a scris lucrări de genealogie. Din 1915 a fost membru al Academiei Române. Dirk Bogarde În 1999 a murit actorul britanic Dirk Bogarde. S-a
Agenda2004-19-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282404_a_283733]