19 matches
-
02 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dincolo de tot ce pot vedea, cu ochi-mi plini de lacrimi, Nu știu ce e, nu cred că e, ceva ascuns de noi Și mă întreb, de ce lumea-i atât de rea Acoperindu-și, în aparente fandosite, fata, Ce n-ar fi bine s-o arate nimănui. Noaptea-i acoperă și valul, Ce-l poartă pe străzi puștii, ălei înguste, Locuri întunecate, ademenesc oameni, ce-și fac păcate, Margini sărăcăcioase, de-orașe mari și mici, Le vezi
DINCOLO de COSTI POP în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Costi_pop_1401743401.html [Corola-blog/BlogPost/360962_a_362291]
-
viciată, irespirabilă. Aproape sufocați, consumatorii oportunei călătorii amuțiseră, când un strănut subțirel, dar ascuțit sparse încremenirea. -Bine. Și ce-i nemaivăzut în asta? se pronunță un pic ciudoasă rămasa în Românica, uitând că dialoghează cu soră-sa, nu cu o fandosită de emigrantă ori transfugă, categorii din care o excludea pe Fila. Fila continuă, neluându-i în seamă reacția: -O voce, mai mult un răcnet ceru pasagerilor să declare cine a strănutat. -Ceee? se bâlbâi ascultătoarea. -Liniștea căpătase, parcă, o și
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1486896983.html [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
Sună promițător, se pisicea Mary. Glasurile lor se estompau pe măsură ce se îndepărtau. - Copii, la treaba! Pregătiri. Avem de pus la punct lista, să nu uităm nimic. Și surprizele pentru ceilalți. - Iar surprize? N-am nici un chef, să-i fac daruri fandositei de Mary Morgan. Alma se abținea, să nu radă. De dată asta simțea la unison cu Beth. - Beth, te rog, să fii cuviincioasă. Nu dorim că tatăl tău să se răzgândească și să nu va ia la picnic! - Dar n-
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1476018222.html [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
pe Raluca. (cocoșul și puii „dansează” exersând primirea Ralucăi) Puișorii: Moțatule, învață-ne și pe noi o melodie pentru întâmpinarea lui Raluca. Ana spunea câ-i place rockul. Miki: De- abia au ieșit din găoacele unui ou și vor rock?! Și fandosita de Raluca este rockeriță! Îi domnișoară: brățări, medalioane, inele?! Lupul: Mâța asta sclifosită de viță nobilă și Moțatu’ ăsta care mi-a scăpat de câteva ori din ghiare, de fapt l-a salvat Grivei, se crede privighetoarea pădurii. Ia uite
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
mei. Am avut astfel la îndemână suficiente "surse" pentru a-mi forma un "portret robot" al viitoarei mele alese: să aibă un fizic onorabil, să fie simpatică, inteligentă, comunicativă, bine educată. Nu cred că ceream prea mult. Nu-mi plăceau fandositele, sclivisitele, păpușile fără nimic în cap, cele cu aere de prințese. Avusesem câteva relații trecătoare cu diverse fiice ale Evei, în care nu investisem nici un fel de capital sentimental. Probabil că eram și prea pretențios și le tratam ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
rapid, plecăciunile portarilor și ale lumii bune din Paris deveneau mai profunde; și aceasta contribuia la a o face să nu se simtă sigură pe ea însăși și la a se întreba: „E cu putință să nu fiu decît o fandosită care se dă mare?“ Gata, dragă... o imploră Barbara, retezînd interminabila sporovăială a secretarei. Spune-mi mai curînd ce ne rezervă soarta pentru astăzi... Știa, din păcate! Iar tonul ei fatalist nu viza decît să-i pregătească firescul reacției. Nimic
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
cinematograf și mai totdeauna cu un aer conjunctural-turistic, pe palierul exploatării dimensiunii noir a sexualității prohibite sau propagandistic, tezist. Că place sau nu, regizorul reușește să intre în intimitatea unei lumi cu o sensibilitate reală, si nu una comercială și fandosita că în cazul filmului lui Ang Lee pomenit mai sus, un românce menit să mulgă vacă unui juriu formatat să reacționeze pozitiv la teme litigioase de impact educațional. Iarăși, indiferent dacă place sau nu, rolul lui Sean Penn este remarcabil
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
să se bucure de ea, nu o ții ca egoistul doar pentru tine, de ce nu ai proceda la fel și cu soția? Tanti Magdalena are principii. Nu-i plac nesimțiții. Ăia care vor TV în fiecare cameră de exemplu. Sau fandositele cărora un duș pe zi nu le ajunge. Și fac risipă. Și-o calcă pe coadă. El, repede, „Du-te, făăăă, la mă-ta acasă aveai budă din doi araci și-aicea vrei jacuzzi, fă, crizato?“. Tanti Magdalena are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
peste obraji. Puia era tot ce-ar fi vrut ea să fie vreodată. O iubea cu încetineală și devotament, ca pe o mamă, ba mult mai mult. Dar noi rezolvam mai ușor problema Puiei, numind-o pur și simplu o fandosită. Ne luam însă după ea fără să vrem și de multe ori șterpeleam și noi de-acasă câte o bucățică de ruj vechi sau câte un ciot de dermatograf și ne mâzgăleam cum ne trecea prin cap. Asta mai ales
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
luminați și buni creștini de care are nevoie statul Perú. Imnul colegiului! CÎntați cu toții! Cei care stăteau lîngă un boboc cîntau cît Îi țineau puterile ca să-l umilească fiindcă nu știa cuvintele. În sfîrșit, domnișoara care-i Învăța spaniola, o fandosită pe care o văzuseră cu un tip pe bulevardul Wilson, ridică mîna și le făcu semn să Înceapă cu toți odată Imnul Național. CÎteva săptămîni mai tîrziu, l-au prins pe Martinto scriind TRĂIASCĂ MARTINTO pe pereții closetului; grăsanul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
locurile la tribună cu biletele În mînă, salutînd pe un coleg de facultate care e și el eu o fată drăguță și fără prejudecăți fiindcă acceptă să stea la soare, fără să-i pese de ce zice lumea, nu e o fandosită care vrea numai la umbră, lasă că o să stăm și noi la umbră de Îndată ce-mi iau licența, cînd o să cîștig bine și-o să pot plăti locuri la umbră și chiar la tribuna oficială, fiindcă o să reușesc În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și noi la umbră de Îndată ce-mi iau licența, cînd o să cîștig bine și-o să pot plăti locuri la umbră și chiar la tribuna oficială, fiindcă o să reușesc În viață. Noi reușim În viață cu toții, nu va fi o fandosită care vrea numai la umbră, ci soția mea și am dreptul s-o duc unde vreau, fiindcă nu sînt un terchea-berchea! Bărbați plămădiți din același aluat cu Juan Lucas, care Îi spun și ei șoferului, cînd ajung, să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mult mai complicată. Au mai trecut cîteva săptămîni și Fernandito rămăsese mai departe foarte liniștit și furios. Era din ce În ce mai matur, sau mai ursuz, sau mai prost dispus. PÎnă și Morales Îi știa de frică. Profesoara de spaniolă, care era o fandosită și o văzuseră cu iubitul ei pe bulevardul Wilson, a spus că Fernandito era un caz excepțional de trufie, ceea ce făcu să i se Încrețească pielea lui Sánchez Concha, care se simți dintr-odată un bătăuș oarecare pe lîngă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și pe Fernandito și apoi, a doua zi, stătea tot timpul pe gînduri. Prinse obiceiul de a sta pe gînduri, cum ar fi spus el, dar Într-o dimineață auzi denumirea exactă a stării lui de spirit. Profesoara de spaniolă, fandosita aia pe care o văzuseră cu iubitul ei pe bulevardul Wilson, spuse că Julius era un copil aplecat asupra lui Însuși și cu o fire precumpănitor reflexivă și În stare să... N-a mai ascultat restul, tocmai pentru că-i plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
chiriași, nu vor să se dea duși din odăițele lor pentru nimic În lume. Julius pășea liniștit pe coridorul de la etaj, privind la „vestibul“ și gîndindu-se la fetele de la școală, sînt elevele de la școlile de stat. „Ah, spuse unchiul Juan, fandositele astea sînt cele mai bune secretare. CÎt despre fata cea drăguță care-și face unghiile, ce pot să-ți spun, tinere. Asta mi se pare că a apucat-o pe un drum greșit.“ Julius se oprise În punctul strategic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tipe de gașcă, întotdeauna gata de distracție. În realitate, bărbații fac o mulțime de glume proaste pe seama lor. Totuși, pun pariu că sunt mai bune la pat decât cele din prima categorie, deoarece au inițiativă și sunt lipsite de pudoare. Fandositele probabil că doar stau pe spate și se plâng că li se strică pieptănătura. Îi spun lui Daisy ce gândesc și mai ciocnim un rând. Oricum, băiețeii ăștia nu vor altceva decât palme la fund. Așa am auzit. După toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nici să înjure cumsecade, fiindcă bufni de dușumea. Azvârli tichia, pentru că se împletici și în tichie. Vărsă o porție dublă de înjurături și, c-un efort supraomenesc, suflecîndu-și poalele cămășoaiei de noapte în față, se deplasă cu pași mărunți, de fandosită japoneză, până lângă măsuța joasă, lovită de-o erupție de ceșcuțe, scrumiere, pantofi și farfurioare cu resturi de haleală. Și, lângă acea haioasă și nemaipomenită măsuță, se prăbuși, în șezut, pe covor. "Adracului! Alaltăieri, sportivă și-n chiloți de ațică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înfiorat pe Calea Victoriei și, în fața unei vitrine, își adună curajul să potrivească imaginea picioarelor cucoanelor ce îi trec prin-nainte deasupra contururilor unor ciorapi mătăsoși și electrici, ce torc precum două pantere prăvălite în galantar. Strâmbă din nas, găsește fiecărei fandosite reflectîndu-se în acel galantar cel puțin patru hibe, dar când, în cele din urmă, pașii unei tinere superbe, șatene, se suprapun perfect, fie și-o clipită, unghiului pe care perechea de ciorapi îl închipuie în vitrină, intră în magazin și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
adulter? Cintezu-l face, -iar gîza aurita Curvește-n văzul meu. Prospere acuplarea; -al lui Gloucester bastard Mai bun fu cu-al lui tata decît fiicele-mi Făcute-ntre legalele cearșafuri. Desfrîu, dă-ți drumul, îmi lipsesc soldați! Priviți colo pe fandosita doamna, A cărei față,-ntre genunchi vestește nea; Se sclifosește virtuos și dă din cap Doar auzind numindu-se plăcerea; Nici dihorița și nici iapa nu o fac Cu-o mai fără frîu pofta. Mai jos de cingătoare sînt centauri
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]