389 matches
-
frumusețea” nu se arată decât pe sine. Corpul femeii frumoase se poate privi cu naturalețea cu care privim un peisaj. „Sexualitatea” este un dat intrinsec, nu este manipulată de artist ca în pornografie, este realitatea unui imaginar care, invocă doar fantasmaticul, nu și deslușirea lui mentală. Dan CARAGEA București 31 iulie 2013 Referință Bibliografică: Dan CARAGEA - FOTOMEMORII / Dan Caragea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 943, Anul III, 31 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dan Caragea : Toate Drepturile Rezervate
FOTOMEMORII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_fotomemorii_dan_caragea_1375285397.html [Corola-blog/BlogPost/361153_a_362482]
-
fotografiilor de model, ca și cum acesta s-ar refuza prizonieratului. De aici, un straniu paradox: nu putem poseda în mod absolut un corp decât prin artă, motiv pentru care mitul artistului și al modelului său cunoaște o lungă carieră literară și fantasmatică. Când sugerăm femeii iubite un anume fel de a-și prinde părul, de a folosi o bijuterie, un ruj mai deschis sau mai închis, nu purtăm conversații neutre, ci facem tentative de suscitare a modelului din ea ca obiect estetic
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
ființe fără spirit și suflet, obiecte ale seducției și disponibilității aproape pornografice. Ceea ce surprinde la tinerele frumoase care se expun dezinvolt în viață și în artă este tocmai anularea trăirilor interioare, pentru ca această frumusețe să pară permanent accesibilă și posedată, fantasmatic, nediscriminat. Triumful frumuseții rezidă astăzi în puterea de a seduce milioane de oameni, or, pentru această „orgie” universală, nu este nevoie decât de stereotipul frumuseții puternic erotizate. Cam acesta este, pe scurt, și „secretul” care face ca modelul să devină
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
urmărește cum năluca (hiper) realității se dizolvă în ceva nedefinit și se pierde. Toți pilonii lumii sensibile și inteligibile (identitatea, alteritatea, spațiul, timpul) sunt șubreziți de hiper-penetrabilitatea ochiului analitic, de contemplația necruțătoare, de abolirea ignoranței, care sesizează caracterul lor iluzoriu, fantasmatic, ori chiar fantasmagoric. Și iată încheierea acestui sumar excurs: “Realitatea imediată” este, în egală măsură, irealitate imediată. Pe această neliniștitoare ambiguitate se sprijină proza lui Dușan Baiski - o proză despre care se scrie prea rar, prea puțin, prea superficial, după
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
o iei de la capăt. Vrei? - Nu știu, bunul meu rege, ce am învățat! răspunse tânărul. Dar cert este că, dacă e să o iau de la capăt, nu aș mai aplica regulile mele, care nu se bazează decât pe o poveste fantasmatică, ci aș merge pe drumul deja bătătorit și bineștiut. Abia dupa ani de experiență, se poate veni cu îmbunătățiri. Și încă un lucru mi-e clar. Bunătatea asta e de mare preț, dar trebuie ținută în cui! Referință Bibliografică: DE
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1450814894.html [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
-i concepem. Ele sunt fericitele pe care ne dorim să le iubim non-stop și pe care nu reușim să le mulțumim decât cu intermitențe. Ele ne răscolesc nopțile, trecutul și corespondență. Femeile țesute în atelierele ascunse ale minților noastre, proiecțiile fantasmatice ale mamelor, traumelor și ale copilăriilor noastre. N-avem nici o îndoială că se vor aduna din bucăți și se vor face la loc, pentru că sunt făcute din carne, nu din lumina. Ele sunt cele care ne fac să ne simțim
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82354_a_83679]
-
-i concepem. Ele sunt fericitele pe care ne dorim să le iubim non-stop și pe care nu reușim să le mulțumim decât cu intermitențe. Ele ne răscolesc nopțile, trecutul și corespondență. Femeile țesute în atelierele ascunse ale minților noastre, proiecțiile fantasmatice ale mamelor, traumelor și ale copilăriilor noastre. Pe femeile adevărate nu le iubim niciodată, pe ele le amușinam, le cucerim, le posedam, le despicam, le dezvrăjim, le privim lung și le lăsăm în urmă. N-avem nici o îndoială că se
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
expunerea părților intime și a coitului, mai ales în filmele „pentru adulți”, este socotită un afrodiziac pentru spectator. Artele plastice și fotografia nu au, desigur, aceeași „dinamică”, preferându-se captarea tensiunii erotice, a expunerii „controlate”, dar lansând, astfel, punți în fantasmatic. Totul este gândit, de la postură la recuzită și scenografie, la lumini și indicații regizorale, dar nu sexul explicit îl interesează cu adevărat pe artist, ci momentele premergătoare. De aceea, esteticul este acompaniat de un erotism accentuat în preludiu și nu
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_cuplu_si_specta_dan_caragea_1376821370.html [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
în imaginile cuplurilor de rase diferite. Estetizarea, tratamentul special al conjuncției corpurilor, este deosebit de importantă în astfel de reprezentații, pentru ca dorința să se poată transmite cu naturalețe. Mai mult, subtilitățile plastice par a conduce scenele spre o erotizare intensă, cu fantasmatica adiacentă, ca manifestare a dorinței, adesea obsesive, de a poseda alteritatea. Să fie vorba aici de o nostalgie a frumuseții unice, primitive? Sau de miturile culturale din jurul figurii „străinului”? În sfârșit, cuplurile polarizate pe axa vârstei (tânăr/bătrân) sau pe
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_cuplu_si_specta_dan_caragea_1376821370.html [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
refugiul în vis, acolo unde și spectacolul pentru regina Angliei este cu putință. Un concert grandios, de proporții cosmice, în care își găsește locul și soția lui, violonista cu mințile pierdute, încheie filmul. Am spus „salvat", dar și redempțiunea, chiar fantasmatica, are un preț. Mai ales la acea vârstă. Într-o fulgerare de o secundă, în tumultul muzicii se ițește chipul hidos transformat de boală, de bătrânețe, al femeii. Sorrentino nu ne lasă să ne bucurăm fără nicio grijă. Acesta pare
Cannes 2015. Când Mădălina Ghenea îl fotografiază pe Sir Michael Caine by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102035_a_103327]
-
sunt diferite, dar venind, amândouă, din straturile cele mai profunde ale personalității lor. După ce a dedicat filmele din urmă orașelor europene atât de mult iubite, Paris, Romă, Barcelona, Allen se întoarce la marea lui dragoste, NewYorkul, filmat acum în lumini fantasmatice de marele director de fotografie Vittorio Storaro, pentru prima oara colaborator. Eroul din Cafe Society (Jesse Eisenberg), un posibil alter ego al cineastului în tinerețe, încearcă o carieră în Hollywoodul anilor 30, când, daca nu erai tot timpul cu numele
Cannes 2016. Cristi Puiu a deschis în forță competiția by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101157_a_102449]
-
Cel mai en vogue cineast italian al momentului, deținător de Oscar și de alte premii prestigioase, nu s- dezmințit. Inventivitatea, luxurianța sa fantasmatică, ironia rafinată s-au exercitat și pe un subiect delicat cum este acesta, intruziunea în istoria papalității, prin aducerea în prim plan a ascensiunii primului pontif de origine americană, Pius al XIII (Lenny Belardo), desigur cu o masivă ficționalizare. Personaj
Veneția 2016. Habemus papam, dar și un posibil scandal by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105323_a_106615]
-
legată de unicitatea frumuseții trupului tânăr, considerând-o o prejudecată psihosocială alienantă. La urma urmei, dacă ne putem simți atrași de femei sau bărbați mai în vârstă, al căror corp nu poate camufla mărcile timpului, înseamnă că esteticul nu este, fantasmatic vorbind, atât de strict circumscris temporal. În altă ordine de idei, apar destul de des expunerile de corpuri aparținând altor rase, incluse probabil în stereotipiile frumuseții universale. Oricum ar fi, pielea negresei, mulatrei, arăboaicei, țigăncii, indiencei, japonezei etc. sunt mai curând
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
atât de strict circumscris temporal. În altă ordine de idei, apar destul de des expunerile de corpuri aparținând altor rase, incluse probabil în stereotipiile frumuseții universale. Oricum ar fi, pielea negresei, mulatrei, arăboaicei, țigăncii, indiencei, japonezei etc. sunt mai curând integrări fantasmatice în globalizarea dorințelor, decât un discurs politic împotriva discriminării. Nu încape îndoială că oamenii fantazează azi, ca și ieri, cu imaginea corpurilor care aparțin altor culturi, în care văd chiar un spor de sexualitate, tot așa cum fantazează cu vedetele ale
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
de altfel, pe o erotică când mai camuflată, când mai ostentativ expusă. Corpul privit în acea fugară scrutare pe stradă este însuși obiectul plăcerii, indiferent de gradul ei de sublimare: de la dorința frustă, la contemplare, de la nevoia de posesie, la fantasmatica inepuizabilă a reprezentării dorințelor. Arta nu alterează condiția de obiect a corpului și nici nu poate stăvili manifestarea dorinței, oricât ar cere-o educația represivă, ci introduce doar atemporalitatea ca pe o trăsătură esențială. Dar oare fotografia unei simple trecătoare
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_spectacolul_str_dan_caragea_1375098374.html [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
va accentua însă cu trecerea timpului. De la imagini, mai ales ale femeii, elaborate în minte, de cele mai multe ori pe baza experienței cotidiene, artistul își va „ademeni” soția, slujnica, femeile umile care îl inspiră spre un efort de idealizare și plăsmuire fantasmatică a frumuseții trupului gol. La început, nudul este cumpărat de oamenii bogați, de nobili, deși adesea artistul amestecă în „surplusul”erotic al tablourilor atât elemente aristocratice cât și plebee, cu o intenție mereu ambiguă. Astfel, ne întrebăm în ce măsură o persoană
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_artistul_si_mod_dan_caragea_1376222209.html [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
transfigurare, pentru că nu este vorba de o oglindire „realistă”. Cu toate acestea, multe din fotografiile contemporane, merg nu doar spre expuneri provocatoare, dar și spre satisfacerea narcisică a modelului. Pentru ca artistul și modelul să reușească, este nevoie astăzi de dorința fantasmatică a modelului de a-l poseda emoțional pe artistul care îl va plasa, ulterior, într-un fel de spațiu colectiv al excitației. Astfel, dacă o persoană este aleasă să pozeze pentru frumusețea sa, iar trupul acesteia este în sine un
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_artistul_si_mod_dan_caragea_1376222209.html [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
sublimeze dorința și să ceară ca frumusețea să fie admirată în sine. Estetica, ca și viață privată, se impregnează de moralitatea omului educat. Firește că o astfel de „interdicție” etică în receptarea artei nu putea naște interior decât o lume fantasmatică rareori mărturisită. Niciodată dorința nu a putut fi, în fapt, stăvilită, iar arta a fost mai degrabă „farmec”, plăcere și încântare, decât „pharmakos”. Putem oare sublima dorința de posesie ce se naște din privirea unei ființe frumoase care se uită
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
tinzând „voit” spre maladiv. Firește, corpul ca obiect în artă nu va putea satisface energia pulsională, prin simplu fapt că acesta nu poate să devina un obiect sexual real. Aceasta ar fi trăsătura distinctivă a artei. Ceea ce nu înseamnă că, fantasmatic, prin îndepărtarea tuturor tabuurilor, cele două reprezentații nu se intersectează, potențându-se reciproc. Oricum, fie în viață, fie în artă, trupul estetizat și erotizat continuă să fie un obiect artistic sexualizat, obiectul suprem al plăcerii ce glisează, în noi, între
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
-mi voie să fiu frivol și să închei această listă fatalmente incompletă cu defilarea de femei frumoase și elegante care te fac să întorci capul pe strada că ultimul misogin, incapabil să se desprindă de aceste atât de aiuritoare și fantasmatice aparente în mijlocul cărora a avut norocul de a se fi născut. :: The One, septembrie 2011 Eu sunt mai aproape de România decât tine, dar îmi lipsesc tare mult orele în care rădeam cu poftă, vorbind în citate din Preda, cele (târzii
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
rămâne: ce vor ei de la tine, ceva ce nu ai putea să le dai niciodată, si pentru care trebuie să te execute? să fie poate că tu trăiești o variantă de ‘ani nebuni’ pe care ei au trăit-o doar fantasmatic (ori vicariously, prin Noica)? probabil e ceva mult mai mișto. merită investigat. Foarte interesant! Și, de fapt, tu o iubești pe Maria(h)? Da’ de comunism ce zici? O puneți de o naționalizare mică? Hai că ar fi mișto... Ce
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
Ucraine umilite și amputate teritorial. O Ucraină pe care, de altfel, vituperările fostului președinte Băsescu la adresa Tratatului politic de bază din 1997 - pe care l-a declarat înjositor, vorbind chiar de trădare națională - a îndemnat-o să revină la obsesia fantasmaticelor revendicări teritoriale ale României. Ca urmare, a venit reacția negativă a opiniei publice ucrainene față de chestiunea platoului maritim și față de procesul câștigat la Haga datorită talentului remarcabil al tânărului diplomat și jurist Aurescu, al mentorilor și al echipei acestuia. Refuzul
Politica externă a României în actualul context internațional by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296487_a_297816]
-
în politica socială. Evident că aceste exemple sunt extrase din marea Istorie occidentală. Consider că alegerea președintelui Iohannis intră în aceeași logică a privirii către Occidentul salvator. După alegeri, electoratul învingător adoptase sloganul „Ne-am luat țara înapoi”. Dincolo de caracterul fantasmatic al unei astfel de afirmații, pare aproape paradoxal entuziasmul cu care, la câteva luni după alegere, era primită vestea îmbunătățirii relației dintre România și Germania. Pe cât de înduioșătoare este această privire blândă coborâtă asupra României de o cancelară ce acceptă
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
ai literaturii franceze, între care Roland Barthes și Maurice Blanchot. Lucrează, de asemenea pentru cinema, îndeosebi scenariul filmului "L'Année dernière à Marienbad", realizat de Alain Resnais, în 1961. Încetul cu încetul, romanele sale trec spre erotism și spre «autobiografia fantasmatică». Romanele lui Alain Robbe-Grillet au fost uneori mai apreciate în străinătate decât în Franța, îndeosebi în Statele Unite ale Americii, cel puțin în mediile universitare. Filmele pe care le-a realizat oscilează între erotism și sado-masochism. Era cunoscut ca un adept
Alain Robbe-Grillet () [Corola-website/Science/310250_a_311579]
-
a părăsit decât fizic baricadele românității din Basarabia, chiar dacă a ars „fără rest” (cum se mărturisește), poeta încearcă să uite, să se desprindă de niște realități apocaliptice, să se regăsească/reîntemeieze, reînviind prin poezie. Pentru că poezia e respirație și vine fantasmatic („cu mii de degete vine / pe o orgă celestă vibrând”), invadându-te iar, trecându-te iar, nevătămată, peste apa bătrânului Styx. E, așadar, un dat. În poezie Eugenia Bulat este o ființă justițiară, tensionată, acuză vehement realul „apocaliptic”, împărțindu-se
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]