19 matches
-
pe Simina și pe Mihai Bădica, pe Runbaby, pe Doru Mitrana, pe Ștefan și pe Raluca (Lucruri mărunte), pe Lăură (o moldoveanca hai-hui), pe adevăratul Mitzy, pe Simona Tache, pe Criști Lupșa, pe Emi Gal, pe Criști Manafu, pe Dragoș Farmazon, pe Paul Olteanu, pe Teo, pe Florin Grozea, pe Adrian Ciubotaru, pe Iren, pe Dan Dumitrescu și pe Cătălina și pe cei cărora ei le vor da leapșa mai departe, cu rugămintea să linkeze la această însemnare ca să avem într-
Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82781_a_84106]
-
vechi tradiții, prima reprezentație teatrală din oraș având loc la 20 ianuarie 1848, la inițiativa clucerului Alecu Vilner. La început, neavând un sediu propriu, trupa dădea reprezentații pe unde se putea. Se jucau cu mult succes comediile lui Vasile Alecsandri ("Farmazonul din Hârlau", "Conu Iorgu de la Sadagura", "Rămășagul"). S-au făcut multe demersuri pe lângă autoritățile vremii pentru obținerea unui local propriu necesar teatrului, care au rămas însă fără rezultat. Trupe de seamă ale vremii (trupa lui Matei Millo, trupa Ștefaniei Tardini
Teatrul Municipal Bacovia () [Corola-website/Science/313592_a_314921]
-
circa 2000 de pagini, rămânând cel mai rezistent compartiment al activității sale literare și va constitui baza solidă pe care se va dezvolta dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică. În noiembrie s-a jucat "Farmazonul din Hârlău" iar în februarie 1841, "Cinovnicul și modista", ambele preluate după piese străine. Din 1842 datează importanta sa călătorie în munții Moldovei, în urma căreia descoperă valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele sale poezii în limba română pe care
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
zidarilor care construiau biserici, bazilici și catedrale în Evul mediu (vezi mai jos). Nicolae Stoica de Hațeg în "Cronica Banatului" (1785), amintește de „frai-maorii, frai-gaisterii cu lojile lor”. În secolul al XIX-lea, a apărut în limba română și varianta „farmazon“, provenită din cuvântul similar rusesc însemnând „năzdrăvan“, cu aceeași origine ca și „farmec“ și „farmacie“ (în elenă „vrajă“, „leac“). Potrivit dicționarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
societate paramasonică, „Societatea filarmonică”, la care a aderat jumătate din protipendada politică, economică și socială din oraș. Dar cea mai mare și vestită lojă românească a fost a șaptea, „Steaua Dunării”, întemeiată la. Bruxelles în 1850, în refugiu, de „frații farmazoni” care făcuseră în 1848 revoluția „pașoptistă” cu tricolorul albastru-galben-roșu însemnând „libertate, dreptate, frăție”, principii de bază ale francmasonilor. La acești „farmazoni vechi” se adaugă o seamă de studenți români din Franța, unii inițiați în loja „Athénée des Étrangers“ (Ateneul străinilor
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
și vestită lojă românească a fost a șaptea, „Steaua Dunării”, întemeiată la. Bruxelles în 1850, în refugiu, de „frații farmazoni” care făcuseră în 1848 revoluția „pașoptistă” cu tricolorul albastru-galben-roșu însemnând „libertate, dreptate, frăție”, principii de bază ale francmasonilor. La acești „farmazoni vechi” se adaugă o seamă de studenți români din Franța, unii inițiați în loja „Athénée des Étrangers“ (Ateneul străinilor), alții în „La Rose du Silence” (Trandafirul Tăcerii): printre ei, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol Davila, Ion Ghica
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
Trandafirul Tăcerii): printre ei, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol Davila, Ion Ghica, Dinicu Golescu, Spiru Haret, Ion Heliade-Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Magheru, Costache Negruzzi, C.A.Rosetti... Odinioară la București se spunea: „începi student, continui farmazon, devii savant sau ministru și termini călcat în picioare de mulțime sub formă de Bulevard” : multe din bulevardele din centrul orașelor românești au numiri de francmasoni celebri. Doritori de a stabili un stat de drept bazat pe principiile democrației parlamentare
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
ceasuri au trecut, asemenea suma din buzunarul meu arată cât s-au muncit pentru mine în societatea omenească. Dar va zice cineva: Ei și? Cu munca românului nu pot face stat constituțional cu libertate, egalitate, fraternitate și suveranitate? Franțujii sunt farmazoni de au putut-o face, - și noi să nu putem? Nu suntem noi oameni și nu putem să ne luăm după dînșii? Adică ei să fie mai cu cap decât noi? Adevărat. Franțuzul nu-i mai cu cap decât noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul din Hârlău, A. produce la început scrieri facile, cu o mișcare vodevilistică și bufă, speculând, dar fără multă inventivitate, comicul de situații. Operetele (Crai nou, Scara mâței, Harță Răzășul, Paracliserul sau Florin și Florica) au, cele mai multe, muzică de Al. Flechtenmacher
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
IBRĂILEANU Alecsandri nu este numai un deschizător de drumuri, ci primul nostru scriitor complet, cu operă demnă de a fi menținută real și nu doar ipotetic, în toate cele trei compartimente ale ei: poezie, teatru și proză. I. NEGOIȚESCU SCRIERI: Farmazonul din Hârlău, Iași, 1841; Modista și cinovnicul, Iași, 1841; Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
sentimente adânc umane și de interes pentru natură, mediu, culoare, exuberanță, sensibil, disponibilitate. În literatură, de la memorialistica lirică și eseistica epistolară se ajunge la proza plastică, sugestivă ideologic și poetic, în special la Alecu Russo, la comediile lui Alecsandri, de la Farmazonul din Hârlău și Iorgu de la Sadagura la serialul Chirițelor. Nu rămâne niciun ungher din Iașul mai vechi care să nu amintească de personaje, fapte, lucruri și întâmplări memorabile. Un G. Topîrceanu menționa că "fiecare piatră vorbește de trecut". În muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în istoriile teatrului românesc, apărut în Albina românească a lui Asachi (1846) în care se relatează succesul trupei de actori a Teatrului Național din Iași la prima ei reprezentație pe o scenă băcăuană. Chiar cu o piesă a lui Alecsandri - Farmazonul din Hârlău. "O scrisoare de la Bacău ni împărtășește următoarele...ŤNeîncăperea localului însă făcea o greutate care ar fi putut îneca, chear la început, acest frumos proect în apele Bistriței, căci doritorii erau așa de numeroși și localul atât de îngust
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
o neliniște ancestrală, redactor necruțător: „Dragul meu prieten care mă detești”. Mircea Mihăieș: „Paradoxul face ca Faulkner să fie citit în continuare - mai ales în universități -, deși impactul prozei sale pare să-și fi pierdut fervoarea”. În dispută amicală cu farmazonul Iluziilor literaturii, eram tentat să spun că e în aerul vremii a nu mai vrea să știi de trecut. De atunci, mi s-a întâmplat să constat cu ochii proprii cum, într-adevăr, câțiva dintre cei mari nu mai sunt
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
nuvela romantică Buchetiera de la Florența. VASILE ALECSANDRI. Deputat și ministru în mai multe rînduri, e ministru al României la Paris între 1885 și 1890. Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în "Dacia literară", și cu pieseta "Farmazonul din Hîrlău". După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în Calendar pentru poporul românesc. Alecsandri e un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale epocii și, în același timp, un
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
XIX-lea) în care a fost redactat Pidalion-ul (Mănăstirea Neamț, 1844). 6. Zgrăbunțaș - solomonar în diferite regiuni ale țării sunt folosite și alte denumiri pentru solomonar. Astfel de apelative provin, de regulă, fie din sinonime populare pentru vrăjitor (vâlhaș, farmazon, om meșter) sau pentru 267Balaurul și solomonarul preot („cliric” = cleric), fie din confuzia cu alte ființe mito-folclorice (șercan, balaur, strigoi sau moroi de ploaie, vârcolac care trage apele), fie din derivate la solomonar (șolomonar, solemonar, sodomonar, solomon, soloman, șolomăț etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 253). Un farmacist cu numele Anton Lochmann este atestat la Iași la jumătatea secolului al XIX-lea. Era născut în 1826 la Iași și inițiat în 1868 în loja francmasonică „Steaua Dunării”, întemeiată în 1850 la Bruxelles de „frații farmazoni” pașoptiști. S-ar putea să fi fost fiul sau nepotul spițerului Lochman de la care comanda „spirt de afion” prima doamnă a Moldovei în 1813 (252). Un spițer Lochmann este atestat în 1828 și la București (200, p. 39). în paranteză
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Le gendre de Mr. Poirier a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi, din acest punct de vedere, mai limpede în cazul seriei din anul 1901, la care, desigur, Caragiale este principalul autor, dar alături de el colaborează - unii cu regularitate și sub diverse semnături, alții ocazional - Alceu Urechia, George Ranetti (Tarascon, Menelic, Farmazon ș.a.), Vasile Pop, G. Gr. Caïr, V. Podeanu, Petre Liciu, Al. Cazaban, Emil Gârleanu (Emilgar), D. Teleor, I. Petrovici, I. Al. Brătescu-Voinești. Dintre caricaturiștii care au ilustrat paginile revistei cel mai statornic a fost C. Jiquidi. Linia generală a publicației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
succes de public. A colaborat și la alte publicații: „Epoca”, „Lupta”, „Povestea vorbei”, „Pagini literare”, „Viața românească”, „România” (Iași). A semnat cu numeroase pseudonime, printre care Kiriak Napadarjan, Romeo, Prințul Ghytza, Contele de Techirghiol, Gheorghe Delacoperativă, Dom Paladu, Don Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]