39 matches
-
debut, E pericoloso sporgersi. În aceeași filmografie, Filantropica e superior lui Asfalt Tango. Păcat că distribuitorii români nu profită de succesul de public al Filantropicii ca să-i atașeze, ca de o locomotivă, un alt film al lui Nae Caranfil, Dolce farniente, care n-a fost încă difuzat la noi. Se știe, Nae Caranfil are (mult) umor. De pildă, la nivelul scenariului, e amuzant modul în care un comentariu din off îmbracă o situație din film. "Profu'! Te tai ca pe crenvurști
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
G. Călinescu, înainte de război, i se pare că orășanul cu deosebire, nu are spirit constructiv, nu este edil, ba din contra, este indolent. Nu aruncă zăpada, nu curăță poleiul, răspunzând, când i se face observație, în stilul miticist al unui "farniente" dâmbovițean: "Ce să pun cenușă, nene? Las-o-n plata Domnului, că iese mâine soarele și se duce" ( Țara lui "las-o-n plata Domnului" 1934). Acestui Mitică îi place să trăiască bine, să mănânce mult; a păstrat obiceiul turcesc
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
face reclamă la Zen. Încă din pregeneric (în care o farfurioara așezată pe steagul nipon e umpluta cu lapte pînă cînd aceasta, debordînd, inundă soarele roșu), gagurile vizuale abundă; dincolo de gaguri ghicim un fel de lehamite postmodernă mobilata cu dolce farniente, reverii, jocuri de cuvinte. Concluzia: la Răsărit, lumea a apus, artiștii strîng pietricele în geamantan și, în general, s-au văzut toate filmele... (Celălalt cadou austriac - experiment inenarabil care "samplează", pervers, cadre din peliculele cu Judy Garland și Mickey Rooney
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
Mia și Claudiu Ciontea. După ani mulți trăiți în Cipru, cu siguranța unui serviciu care mi-a adus satisfacții și bucurându-mă de o familie armonioasă, aș fi putut să-mi trăiesc ultimii 10 ani foarte liniștit, într-un dolce farniente. Proiectul școlii m-a învățat să mă dăruiesc, să ies din mine pentru o idee... pentru oameni. Deși am dedicat sute de ore acestui proiect, fără niciun beneficiu financiar simt că am câștigat imens, că m-am îmbogățit, că am
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
nu reprezintă decît o clipă suspendată, un interstițiu temporal în care s-a strecurat cu nostalgie o întreagă lume dispărută. Radu Muntean reușește să prindă fragilitatea acestui moment, și chiar dacă glumele și frivolitatea șarjată a convivilor lasă impresia de dolce farniente adolescentin, în poveste se insinuează o tristețe crepusculară. Povestea dobîndește o identitate foarte bine reliefată, prin cuprinderea recuperativă a acelui timp privilegiat al aventurii cu atmosfera estivală exotistă prin turiștii străini veniți la mare, prin bișnițarii ocazionali, prin aerul de
Ubi sunt valurile de altădată? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8018_a_9343]
-
vântului prin lanurile de dincolo de ferestre, huruitul înfundat al Pământului la trecerea trenurilor, marea frumusețe a filmului viitorului nostru, cu scene jubiliare, a unor personaje sărbătorind zilnic succesul realizărilor și eroismul înfrângerii obstacolelor, bunăstarea și opulența traiului într-un dolce farniente fără limită. Cu gesturi precise, profesorii deschiseră lada adusă în grabă și cu aceeași meticulozitate cu care își așezau cu jumătate de secol în urmă cataloagele, carnetele de notițe și stilourile pentru notele mici, tocurile cu peniță de aur pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
admiterea ț...rii noastre într-o lume pentru care suntem atât de vizibil prost preg...titi. Dincolo de fierbintea dorinț... de a ne abandona în grija harnicilor cet...țeni „unionali”, care ar urma s... ne pl...teasc... un viitor de dolce farniente, asemenea turcului din trecutul fictiv al lui Caragiale, nu am f...cut prea mult că s... „binemerit...m” de la UE. Aceast... dorinț... este dublat... în ultima vreme, pe m...sur... ce informațiile despre „lumea de apoi” european... filtreaz... și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
vesel, se făcea artă, se cânta acolo jazz pe rupte și cheful era în toi, dalmațienii făceau figurație într-un univers burghez și nu unul proletar, Mowgli trăia în libertatea junglei ca acasă, iar ursul Baloo făcea apologia lui dolce farniente etc. Gala Desenului animat ne propunea o lume a bucuriei și a libertății. Ceea ce n-am știut mult timp, Viorica Bucur a fost și un dedicat profesor universitar, un istoric de film, de o mare finețe. Ne rămân emisiunile ei
In memoriam Viorica Bucur by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5290_a_6615]
-
că vorbim de fin-de-siècle, de belleépoque, sau de imediata noastră realitate. Dac-ar fi să evoc prima imagine care-mi vine în minte în legătură cu Caragiale, ea ar fi neapărat legată de zilele toride ale verii, de un soi de dolce farniente în care inși îmbrăcați în costume subțiri, de culoare deschisă, filozofează binedispuși la masă, în umbra unui copac dintr-o grădină publică, sprijiniți în elegante bastoane cu măciulii de argint. E o lume de domni și doamne, toți grațioși, plini
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
mult timp la dispoziție și îl va folosi în scopul reflecției intelectuale, de unde până la adulter nu este decât un pas. Gata, odată cu apa de la robinet, spectrul modernității se ivește ca un agent dizolvant al unei tradiții milenare a lui dolce farniente pentru bărbați și al împilării acestui factotum care este femeia. Nu este cam simplist predată această lecție de morală, chiar dacă e transcrisă în registrul comic, pentru că nu comicul prevalează în film, ci activismul social? Radu Mihăileanu nu se încurcă în
Revoluția arabă în fustă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4612_a_5937]
-
visiting tour european început cu Vicky Christina Barcelona (2008), continuat cu Midnight in Paris (2011) și actualizat acum cu To Rome with Love. Barcelona, Paris, Roma, orașe ale unei minunate colecții de clișee culturale: amor latino, joie de vivre, dolce farniente. Toate se regăsesc cu asupra de măsură în filmele lui Woody Allen, fiecare ambalat cu foarte multă ironie. De altfel, se poate vedea că regizorul păstrează în stadiul de crochiu cele patru fire narative care se intersectează fără a fi
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
de dupa 1990 a fost îndepărtarea rapidă a ”bătrânilor” bibliotecari și împânzirea Bibliotecii Naționale cu absolvenți de Biblioteconomie Dacă prin anul 2000, în Biblioteca Națională bibliotecarii cu studii medii îi depășeau pe cei cu studii superioare din cauza perioadei de relaxare ”dolce farniente” și de hăhăit despre care vorbeam, cănd angajările s-au făcut după bunul plac, acum în BNaR, cea mai mare bibliotecă a țării este împânzităv cu absolvenți ai Facultății de Biblioteconomie pentru că directorul demis era profesor acolo și-i trebuiau
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
sabiei sale, crezând în mod sincer (!) că lupta pentru idealurile la care aspira avea o cauză dreaptă, va fi spre norocul său (îndrăznim să credem), și a literaturii române, arestat de către mama sa la domiciliu, ratând în felul acesta dolcele farniente a unei deportări în îndepărtata Siberie, după cum și-ar fi dorit-o, încercând, urmare a succesivelor lui falimente de mai târziu, să o acrediteze în ochii lui Gherea, întrebat fiind cum îi mai mergeau afacerile. Iată ce scrie remarcabilul Cioculescu
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
cameră. Tronau în biblioteca de pe perete, pe scaune, pe masă, sub masă, pe parchet...” Iată profilul iubitului ei: „Se născuse obosit și trăia doar pentru a se odihni...” Fascinantă descriere. Autorul ne-a și aruncat cu rafinament în acel dolce farniente fasinant! „Rodica începu să se dezbrace... Abdomenul plat și pubisul perfect epilat îi dădeau un aer de feminitate aparte. Se mișcă prin cameră firesc, fără nici o poză de vulgaritate studiată și intenționată. - Bafto delo. Ce mai faci, Puleașcă? rosti Rodica
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
place și ce nu vă place în Canada? - Canada este o țară liniștită, feudala, care a făcut prea brusc un salt spre tehnică și bun trăi. Că în MAȘINĂ TIMPULUI, a lui Wells, oamenii de aici, trăiesc într-o dolce farniente, fără să-și iubească binefăcătorii. Este o așezare aproape tribala, bazată pe provincii și alte teritorii, care nu are eroi și oamenii n-au avut de unde să afle ce este aceea o patrie și patriotismul. Ei bine, asta nu-mi
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
place și ce nu vă place în Canada? - Canada este o țară liniștită, feudala, care a făcut prea brusc un salt spre tehnică și bun trăi. Că în MAȘINĂ TIMPULUI, a lui Wells, oamenii de aici, trăiesc într-o dolce farniente, fără să-și iubească binefăcătorii. Este o așezare aproape tribala, bazată pe provincii și alte teritorii, care nu are eroi și oamenii n-au avut de unde să afle ce este aceea o patrie și patriotismul. Ei bine, asta nu-mi
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
cauciucat care “teșeste” sau rotunjește marginile și muchiile tăioase sau colțuroase facând imposibilă (sau, mă rog, suportabilă) rănirea, căderea, impactul dureros ... Întâmplarea de mai jos n-aș fi dezvăluit-o dacă nu mi-ar fi influențat întrucâtva reveriile unui dolce farniente în care începusem să cred și chiar să mă “proțăpesc”, care să mai fi spulberat din utopiile mele ușor “șarjabile”, adesea inadecvate împrejurărilor. Cum se știe, noi românii de la țară suntem “îndopați” de mici cu un “pachet” de reguli ale
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
David Prodan. Profesorul Ioan Bojan, în ultimele două decenii, și-a concentrat preocupările publicistice pe teme majore, cardinale, de istorie a Ardealului, integrată, desigur, în istoria națională și europeană. În timp ce alți magiștri, la vârsta sa, duc o viață de „dolce farniente”, trăind din satisfacțiile spirituale ale trecutului, ale operei create la catedră, Profesorul Bojan consideră o datorie de conștiință națională și pedagogică, să pună în lumină noi adevăruri, privind istoria zbuciumată a Ardealului. În acest sens, consacră săptămânal, ore de documentare
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
nu în construcții epice de tip obiectiv. P. a tradus proză, în special din literatura italiană. SCRIERI: Din alte vremuri, București, 1910; Între viață și moarte, București, 1912; Muzeul A. Simu, București, 1913; Într-o noapte pe Bărăgan, București, 1914; Farniente, București, 1916; Taina cea mare, București, 1916; Hagi-Minciună, București, 1917; De dragul lor..., București, 1918; Excursiunea învățătorilor ardeleni în vechiul Regat (8-24 august 1921), Cluj, 1921; Vraja cântecului, București, 1923; Într-o țară, departe, București, 1925; Oglinda fermecată, București, 1925; Din
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
Apoi ne-au invitat la ei, unde am stat când separat, când împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
părți izolate de trup. Locul depunerii este altul decât locul tranșării. Părțile desprinse au fost ambalate și transportate în săculeți de cârpă, folii de plastic, valize de piele. Derută totală. Au fost împinse peste Dunăre vremurile de hoinăreală sau dolce farniente. Serviciu, cine are pe timpul ăsta, încă de criză, serviciu; cumpărături, făcute cât mai din zbor și cât mai în pripă; jurnale, doar atâtea cât pot fi agățate din mers și, după orele 17, tuști acasă! Cetele de pierde-vară, coborâte ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ori mai funestă; că fiecare ar fi muncit mai puțin, ar fi depus cea mai mică activitate, căci, prin lege, recompensa ar fi întotdeauna garantată și egală pentru toți. Dar cetățeanul Blanc prevăzuse obiecția, și, pentru a preveni acest blând farniente, vai! atât de natural omului, când munca nu este remunerată, și-a închipuit ca în fiecare comună să fie ridicat un stâlp unde să fie înscrise numele leneșilor. Dar nu a spus dacă vor fi existând și inchizitori pentru a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ci față de propriul prezent?! Probabil că prin scris. Punitiv, scrisul însumează melancolia, anxietatea, neliniștea, plictisul. Așadar, scrisul ca drog: deopotrivă asumare a nimicului și depășire a lui. Sau, mai exact, scrisul ca amânare, căci există o „valoare metafizică a lui farniente” (435 Ă 20 noiembrie 1971), a cărui intuiție un Eliade nu ar fi putut-o avea. Astfel, nămolul nimicului adăpostește un sens. Aș repeta la nesfârșit o constatare a lui Cioran, adecvată prea bine relației proprii dintre biografie și scris
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
împinge niciodată la fapte” (12 aprilie 1974 Ă 447). Și spune asta un om care preamărise fapta. Cât despre Eliade, acesta, spune Cioran, „muncește ca un ocnaș. N-a înțeles, dar nici n-a intuit vreodată, valoarea metafizică a lui farniente, crede pe mai departe în cărți și e la fel de entuziast ca la douăzeci de ani” (20noiembrie 1971 Ă 434). La douăzeci de ani, se știe, el însuși credea în fapte, în destin și nu în fatalitate, în cărți și nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și am și scris foarte puțin. De cele mai multe ori, nu fac nimic. Sunt cel mai inactiv om din întregul Paris"90. Rafael Rattia, în articolul citat mai sus, spune că toată viața acestui scriitor balcanic a fost dedicată unei "dolce farniente", că avea dreptate când spunea despre el însuși că "numai o curva fără clienți poate fi mai inactiva ca mine", făcând referire la eternă să condiție de parazit desprins din arborele existenței comune și firești, pe care noi, ceilalți muritori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]