415 matches
-
Anaforei, doar în partea opusă (Dan Voiculescu) . P.S. Când Libertatea se convertește în Libertinaj și în Libertinism, atunci, „volens-nolens”, adică pe știute sau pe neștiute, Necesitatea, ca o complementară fidelă a Libertății, se convertește și ea în Fatalitate și în Fatalism. Ultimul bilanț, distilat deja de-a lungul istoriei, a intrat în limbajul popular „Asta-i situația, n-ai ce-i face!” Prof. univ. dr. Tudor Cătineanu
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) by http://uzp.org.ro/antena-3-anaf-ul-2-si-anatema-1-ii/ [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > FATALISM ȘI FEMEIA FATALĂ Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Discutam de curând cu un bun prieten despre femeile fatale și despre feminitate. Mai exact, voiam să aduc în prim-plan
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1416752504.html [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
Poate pentru că sunt greu de cultivat și menținut. Consider că nu există Perfecțiune, dar ar fi frumos să facem eforturi pentru a crește, în primul rând, în ochii noștri, sperând, printr-un efect Young... și în ochii altora.... Referință Bibliografică: FATALISM ȘI FEMEIA FATALĂ / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1423, Anul IV, 23 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
FATALISM ŞI FEMEIA FATALĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1416752504.html [Corola-blog/BlogPost/371855_a_373184]
-
interese străine, mita, corupția; include însă copios prostia, dezinformarea, tembelismul, necunoașterea realităților dar și o incultură crasă. Nu sunt o adeptă a teoriei „conspirațiilor” prin care, practic, se poate explica orice și oricând. Teoria asta , cu o mare doză de fatalism, exclude de la sine răspunderea pentru orice nenorocire care s-ar abate asupra unei națiuni, asupra destinului ei. Exclude folosirea oricăror mijloace de împotrivire sub cele mai simpliste și comode „motivații” ,exclude lupta pentru apărarea intereselor naționale chiar și prin asumarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
Gisors, însă în ansamblul romanului se poate deduce că autorul nu-I împărtășește poziția față de viață, după cum nu le împărtășește nici pe ale lui Gen și Clappique. Ceea ce descoperă cu certitudine La condition humaine este o concepție eliberată totalmente de fatalism în fața vieții, o concepție critică față de o societate care nu protejează omul. }n aceast[ carte, la fel ca în L`Espoir, Malraux refuză să accepte ca o realitate neschimbată, dată o dată pentru totdeauna; el o privește ca pe un proces
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
mecanismele defensive în fața adversității, carapacea, retragerea din istorie, în interesul statorniciei cu care poporul român este dotat. „Văzută din afara de un ochi străin ar semăna cu o hibernare, o lașitate, un defetism, o neputința, sau, în ultimă instanță, cu un fatalism”. Ce splendid articulează că asta ar fi o strategie imbatabila de a nu participa din toată inima la o istorie crudă și meschina, dar de a fi cu toata ființă pentru veșnicie. Ce frumos e exprimată nevoia de măsură internă
Milena Munteanu: Suflet românesc by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-suflet-romnesc/ [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
forța oarbă a celui mai tare. Basarabia a rămas în continuare și este și astăzi, o rană vie în trupul țării noastre. Începând din 1875 traduce și adnotează legi, practică avocatura, publică în Convorbiri literare prima sa lucrare filosofică, Teoria fatalismului, studiu ce apare în 1877 și în limba franceză, la Bruxelles, apoi Teoria ondulației universale (1877), Încercări de metafizică (1878). Ultima lucrare a fost tradusă în 1880 în limba franceză la Bruxelles, cu titlul definitiv Introducere în metafizică. Filozof de
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
trecere spre concepția marxistă. Operele sale filosofice principale, publicate în timpul vieții sau postum, au apărut atât în românește cât și în franceză, mai toate bucurându-se de prefețe sau recenzii elogioase ale unor mari gânditori români și străini. Astfel, Teoria fatalismului, apărută în românește în anii 1875-1876, va fi tradusă în limba franceză de D. Rosetti-Tescanu, cu o prefață de L. Buchner, va apărea la Paris în 1895; Originea speciilor, apărută în Convorbiri literare în anul 1877, va fi tipărită în
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
indiferent cum era concepută, ca o forță oarbă, inconștientă, ori ca o forța conștientă naturală sau supranaturală. În concepția sa asupra determinismului se manifestă clar două tendințe: pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de altă parte repudiază “fatalismul religios”, predeterminarea. Împortriva teoriei liberului arbitru, Conta afirmă că toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea și libertatea voinței; fatalismului religios îi opune o concepție ce admite într-o oarecare măsură libertatea de acțiune a omului
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
clar două tendințe: pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de altă parte repudiază “fatalismul religios”, predeterminarea. Împortriva teoriei liberului arbitru, Conta afirmă că toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea și libertatea voinței; fatalismului religios îi opune o concepție ce admite într-o oarecare măsură libertatea de acțiune a omului, bazată pe cunoașterea cauzalității problemelor. Fiind împotriva indeterminismului, Conta relevă de la început legitatea fenomenelor lumii, afirmând că toate fenomenele de care se ocupă științele
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
fi adus argumente convingătoare în sprijinul determinismului social. Deoarece nu s-a preocupat de specificul legii societății și a conceput necesitatea ca un lanț neântrerupt de cauze și efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism metafizic, denumit de el, fatalism. În concepția sa, fatalism înseamnă o necesitate absolută în fața căreia voința omului este neputincioasă, fiindu-i subordonată complet. Filozofia materialist dialectică a folosit termenii obiectiv, obiectivitate, care exprimă mult mai precis însușirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
în sprijinul determinismului social. Deoarece nu s-a preocupat de specificul legii societății și a conceput necesitatea ca un lanț neântrerupt de cauze și efecte, Conta a ajuns inevitabil la un determinism metafizic, denumit de el, fatalism. În concepția sa, fatalism înseamnă o necesitate absolută în fața căreia voința omului este neputincioasă, fiindu-i subordonată complet. Filozofia materialist dialectică a folosit termenii obiectiv, obiectivitate, care exprimă mult mai precis însușirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desființate
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
voința omului este neputincioasă, fiindu-i subordonată complet. Filozofia materialist dialectică a folosit termenii obiectiv, obiectivitate, care exprimă mult mai precis însușirile legilor de a fi proprii lucrurilor, de a nu putea fi desființate sau modificate de oameni. Termenul de fatalism utilizat de Conta se apropie foarte mult de obiectivitate, obiectivism; el păstrează însă o anumită nuanță metafizică imprimată de caracterul filozofiei materialiste, care l-a consacrat. Noțiunea de legi fatale se opune, în concepția lui liberului arbitru. Categoria de lege
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
acest specific). Filozoful român vede unilateral legătura organismului cu mediul, ca o legătură univocă: condițiile externe determină toate acțiunile omului, chiar dacă aceste acțiuni sunt rezultatul uneia sau al mai multor cauze, chiar dacă aceste cauze sunt cunoscute de om. Din natura fatalismului rezultă că, dacă noi am cunoaște cu preciziune toate cauzele care au să influențeze asupra cutărei persoane la cutare moment din viitor, am putea prezice asemenea cu preciziune, tot ce acea persoană are să simtă, să gândească și să facă in
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Teodor Dume privește moartea, albă, ca pe o perioadă a copilăriei. Nu întâmplător tata și bunicul apar atât de des. Și nu o privește cu ochiul circumscris unui fatalism inexorabil, ci cu ochiul credinței ingenue a copilului fermecat de taină. Moartea e mai degrabă o grădină plină de lumină în care se perindă chipuri cunoscute, decât un tărâm lugubru și întunecat. Fluturele însuși este un simbol al efemerității, iar
CĂLIN SĂMĂRGHIŢAN, REFERINŢE CRITICE LA CARTEA; MOARTEA, UN FLUTURE ALB, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1438435995.html [Corola-blog/BlogPost/371900_a_373229]
-
deloc timidă de rescriere a Legendei Secolelor, uman redusă la un veac de Iubire, îngemănat cu unul de singurătate trăit de-un suflet pustiit. Înspre apus, o stea s-a risipit - și la moartea ei, a căzut o stea, un fatalism luminos - luminat de aura Iubitei, înveșnicită în memoria Iubitului, preluat pe cont propriu de Poet, ce depășește astfel falsul fatalism mioritic, purtător de noi deznădejdi ... Ciopor de stele îi vor împrumuta Lumina lor, străluminându-i pletele de umbră, refăcându-i conturul
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
de-un suflet pustiit. Înspre apus, o stea s-a risipit - și la moartea ei, a căzut o stea, un fatalism luminos - luminat de aura Iubitei, înveșnicită în memoria Iubitului, preluat pe cont propriu de Poet, ce depășește astfel falsul fatalism mioritic, purtător de noi deznădejdi ... Ciopor de stele îi vor împrumuta Lumina lor, străluminându-i pletele de umbră, refăcându-i conturul luminos cu razele scăpate din îmbrățișarea Orientului Veșnic ... Coroborând titlul volumului : Înger răstignit cu poemul Recviem, notăm că rugul de
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
mecanismele defensive în fața adversității, carapacea, retragerea din istorie, în interesul statorniciei cu care poporul român este dotat. „Văzută din afară de un ochi străin ar semăna cu o hibernare, o lașitate, un defetism, o neputință, sau, în ultimă instanță, cu un fatalism". Ce splendid articulează că asta ar fi o strategie imbatabilă de a nu participa din toata inima la o istorie crudă și meschină, dar de a fi cu toată ființa pentru veșnicie. Ce frumos e exprimată nevoia de masură internă
SUFLET ROMÂNESC de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1397391488.html [Corola-blog/BlogPost/347810_a_349139]
-
Hristos - pâine euharistică, ce face unitatea întregului Trup tainic, Biserica. Sfinții Părinți vorbeau despre acest leac al nemuririi, armă asupra morții. Prin ea, suntem ajutați să depășim individualismul , frica de celălalt, diferențele sociale și pe cele naturale (vârsta, genul etc.), fatalismul biologic, moartea însăși. Sfântul Ioan Gură de Aur, în învățătura sa, insistă asupra pregătirii duhovnicești în vederea primirii Sfintelor Taine, curăția inimii fiind o condiție necesară, ca și asupra efectelor/urmărilor acestei împărtășiri cu vrednicie. Mărturiile unor sfinți părinți bisericești evocate
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442913940.html [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]
-
cărții dacă! - atunci, autorul și-ar fi păstrat seninul clasic, și-ar fi urmat treaba, și-ar fi continuat documentarea și scrisul - și lucrurile ar fi fost „ceea ce nu sunt” (încă!). Sau, dacă e să-l cităm (și urmăm, în fatalismul său solar) pe unul dintre cei vizați de spiritul critic al lui Mircea Dinutz, adică pe Duiliu Zamfirescu: „CE-A FOST A FOST, CE ESTE E ȘI VA MAI FI CE SE CUVINE ” Noroc (pentru unii pentru alții, curat ghinion
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
unui istorii circulare și lipsită de dinamism. Două sunt cauzele care explică viziunea vechilor greci asupra istoriei: a) Lipsa lor de libertate interioară, lucru care decurge din supunerea fără crâcnire în fața destinului inexorabil (moira). Această atitudine a alimentat din plin fatalismul timpuriu, iar mai apoi scepticismul și resemnarea stoică. (N.B.Creștinismul a fost acela care a inoculat dinamism și libertate în filosofiile despre istorie!) b) Prevalarea celebrei forme eline asupra conținutului. De-abia vechii evrei, acest popor aspru și hărțuit de
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
de manipulare, extrem de frecvente în cazul canalelor media comerciale, dar prezentă, încă, și în cazul celor rămase, teoretic, sub control etatizat. Propriile canale de comunicare media ale Bisericii constituie o bună soluție misionară. Este singura, de fapt, care poate contrazice fatalismul unor autori, precum Mirel Bănică: „Orice antenă de televiziune prin satelit din satele românești reprezintă în viitor un practicant ortodox... mai puțin” - afirma el, foarte recent. Tocmai pentru trezirea spirituală, pentru înmulțirea creștinilor cu fapta, și nu cu numele, Patriarhia
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului "Teodor Dume privește moartea, albă, ca pe o perioadă a copilăriei. Nu întâmplător tata și bunicul apar atât de des. Și nu o privește cu ochiul circumscris unui fatalism inexorabil, ci cu ochiul credinței ingenue a copilului fermecat de taină. Moartea e mai degrabă o grădină plină de lumină în care se perindă chipuri cunoscute, decât un tărâm lugubru și întunecat. Fluturele însuși este un simbol al efemerității, iar
CĂLIN SĂMĂRGHITAN DESPRE CARTEA; MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1440952539.html [Corola-blog/BlogPost/372200_a_373529]
-
fârtați și al lor bine. Cu-asemenea mentalități și practici vechi, fanariote, ajuns-a România azi fără pingele la ciubote. La ce i-ar folosi de fapt ținuta mândră și prosperă, când ea țintește să ajungă o demnă țară bananieră? FATALISM ROMÂNESC Nimic din ce-a fost altădată motiv de stimă și mândrie nu-nseamnă astăzi la români mai mult de-o jalnică trufie pentru pretinșii patrioți cu sentimente ipocrite, ce românismul și-l clamează când vreri de clan sunt urmărite
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
al mirării: “Cum, Doamne”, -și spun alegătorii, “de ne-am lăsat din nou prostiți, când știm prea bine că-s totuna și-n furtișaguri sunt uniți?! Decât cu-asemeni democrați ce promovează lichelismul, mai bine fără de aleși, c-atunci reducem fatalismul...” BĂTUTA PE LOC Nu-ncape nici o îndoială că-n România-s transformări de când românii s-au văzut în NATO unși ca plătitori și-n Europa manglitori: Alta-i mâncarea și mașina - bogate-n euri și dichisuri - așa cum ferm ni se
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]