176 matches
-
toile de fond pe care se construiește mitul discipolului și al eroului exemplar. Nu este lipsit de importanță nici amănuntul că Manualul a fost publicat întâi fragmentar, în cotidianul "La Folha de Sao Paulo" la rubrica botezată ,,Maktub" - sentința arabă fatalistă, cu sensul aproximativ ,,cum stă scris", laitmotiv al itinerarului saharian al tânărului Alchimist. Manualul războinicului luminii, culegere de sentințe metaforice sau, mai degrabă, de metafore sentențiale, reprezintă conceptualizarea traseului alchimic străbătut de Santiago în exotica lui experiență de aflare a
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
gesturi, cu ochii ațintiți asupra mării ce gemea de căldură. Vocea-i domoală și profundă avea calitatea apei nemișcate, însă discursul învățat pe dinafară și rostit de atîtea ori nu era menit să spună adevărul, ci să contracareze o sentență fatalistă din cartea a patra a memoriilor lui Marc Aureliu. - Suntem aici pentru a înfrînge natura - începu, împotriva tuturor convingerilor lui. Nu o să mai fim copiii de pripas ai patriei, orfanii Domnului în împărăția setei și a capriciilor vremii, nici exilați
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
răstește împotriva lor și pentru că nu știu să dea la cap Occidentului, în loc să numere cucuiele din capul puterii de la București. Să zicem că tot ce scrie Mircea Micu e adevărat, că există o modă a statisticilor și chiar a bilanțurilor fataliste. Dar dacă românul obișnuit ar duce-o bine, cine ar fi nebun să alcătuiască asemenea bilanțuri? De altfel, tot în ziarul peste care e director Mircea Micu aflăm tot felul de bilanțuri care mai de care mai negre.
Voluptăți ca la "Săptămîna" by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15122_a_16447]
-
prin bărbăție": "M-am hotărît să mă bat în duel cu însuși protectorul meu, - știu, faptă nedemnă, - însă ce să fac?... cum să mă impun? Dacă nu printr-un act de... vitejie și desperare." Specifice multor luptători în duel, gîndurile fataliste pun stăpînire pe adolescentul Hasdeu, care trece în revistă toate scenariile posibile: "Dacă-mi era sorocit de soartă a muri în duel, destinul nu-l puteam ocoli, prin urmare se vede că-mi sosise veleatul și, ca atare, murind ucis
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
din contextul imediat și puse într-o perspectivă mai generală se dovedesc a nu fi sofisme". Aprecieri ce i se potrivesc în bună măsură și discursului sclipitor-șocant al d-lui Paleologu însuși... Această concepție conservatoare e pănă la un punct fatalistă. Al. Paleologu crede cu tărie în destin, socotind că acesta i-a dirijat și omogenizat experiența existențială: "Eu știu că în viața mea nu am avut nici o opțiune, sau am avut opțiuni minime, improbabile, care erau mai degrabă în obsesiile
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
octombrie EUGENE O’NEILL Se împlinesc 115 ani de la nașterea lui Eugene O’Neill, unul dintre cei mai importanți dramaturgi americani din toate timpurile. Opera sa este amplă și foarte variată, oscilând între o viziune realist-critică și o concepție mistică, fatalistă, valorificând influențe suprarealiste și expresioniste. Cele mai semnificative piese sunt „Anna Christie“, „Patima de sub ulmi“, „Din jale se întrupează Electra“, „Lungul drum al zilei către noapte“. În anul 1936 a primit Premiul Nobel pentru literatură. pe scurt l Vineri, 10
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
află - povestește Nicolae Breban francezilor -, prin gura unei mioare vorbitoare, năzdrăvane, că urma să fie asasinat de cei doi ortaci ai săi, pentru motive de tip material. în loc să se revolte sau să se apere, ciobanul Mioriței are o reacție paradoxală, fatalistă la extrem(...). El va lăsa doar unele instrucțiuni testamentare mioarei năzdrăvane" etc. Dacă ar citi măcar o dată, atent, balada, Nicolae Breban ar roși. Acolo problema prozaică a reacției sau nereacției ciobanului nici nu se pune și, de altfel, nu și-
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
adînc în istoria noastră culturală, a încercat să explice teoriile lui Blaga și Eliade, interpretările care s-au dat de-a lungul timpului acestui mit fundamental, pentru a se întreba, în final: cum a putut acest autor să transforme viziunea fatalistă din Miorița într-un mesaj vitalist, să pledeze pentru un activism deopotrivă politic și poetic în afara granițelor țării sale. E nu atît o întrebare, cît un exemplu despre cum a reușit un român plecat din țară la nouăsprezece ani să
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
și superior acestuia. Un soi de protocronism avant la lettre? Mai curînd, spre a nu exagera, o joncțiune cu poziția tradiționalistă a unor Blaga, Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu. Obiectul elogiului său devine "măsura" românească, valoroasă prin nota sa elegiacă, fatalistă: "Și cîtă deosebire între măsura noastră, nițel tînguitoare și biblică, măsură care-și cunoaște limitele, și cealaltă, mediteraneeană, rațională, lucidă - suficientă". Măsura noastră, liberă, spontană, ar fi "mai angajată în absolut" decît cea a Apusului, fără a cădea vreodată în
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
polemic, că nu arta populară e reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a culturii, ca valabilă pentru sufletul românesc resemnarea fatalistă din celebra baladă populară. Și contribuțiile au tot continuat, alăturîndu-se și noua generație, prin M. Eliade, Cioran, mai ales M. Vulcănescu (cu studiul fundamental Sentimentul românesc al existenței), Const. Noica. Întrebarea e dacă se poate vorbi de determinarea unei astfel
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
332 de poziții bibliografice. Literatura persană a fost cunoscută, în acea epocă, îndeosebi prin Catrenele lui Omar Kayyam, traduse de Al. T. Stamatiad, despre care Al. A. Philippide scria în Adevărul literar și artistic, din 22 mai 1932: "Aceasă poezie fatalistă și senzuală, voluptoasă și melancolică, a găsit în limba noastră, prin dragostea și înțelegerea d-lui Stamatiad, o interpretare plină de talent și frumusețe." De o maximă utilitate este Indicele de nume din finalul volumului, care facilitează consultarea ei.
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
apropierea dintre ei, el care altădată îi cerșise să nu plece și să rămână lângă ea, izbăvit de mohoreala de afară"). O altă formă a ereziei în raport cu dogma se impunea în detrimentul canonului. Puterea lor era stoarsă, anihilată de o convingere fatalistă. Eroii militau cu toată forța pentru izbânda revoluției, dar la o disecție mai atentă nu credeau în victoria ei. Se aruncau în luptă, acceptau moartea, purtați însă de un presentiment: inevitabilitatea eșuării. E interesant că o serie de opere inspirate
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
merge încă pe un drum greșit, fiind copleșită de o oligarhie financiară de tip mafiot, ce a transformat corupția în mod de viață. [...] Nimeni totuși nu pare pregătit să ia vreo măsură de îndreptare, asumându-și colapsul cu o resemnare fatalistă, demnă de variantele cele mai înnegurate ale Mioriței. [...] Principala aberație românească apare tocmai aici, în amânarea «revenirii la onorabilitate» și, mai ales, în dărâmarea morală și intelectuală a tineretului autohton. 97% dintre copii sunt lăsați cu bună știință, să admire
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
totul ca să... mă-nțelegeți, domnule profesor... Totul! Da' uite cum se strecoară În sufletul omului Îndoiala. Și, când ai ajuns aici, nimic nu te mai Întoarce... Petru tocmai se pregătea să se replieze, să se disocieze de o asemenea atitudine fatalistă nu doar lehamite simțea față de sine În acest viraj În care se angaja, ci și un soi de teamă În mod neașteptat iscată de propria sa ticăloșie când Îl văzu pe Brândușă apucând sticla de „Borsec” ca pe o grenadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în șapte ani. Și totuși acest om onest avea datorii de 95 000 de dolari. Că doar își dăduse, nu-i așa, cuvîntul de onoare. STABILEȘTE-ȚI ȚELURI CÎT MAI ÎNALTE Majoritatea oamenilor care au datorii ajung la aceleași concluzii fataliste. Ei cred că cel mai bun lucru ar fi să se străduiască pentru atingerea unor obiective minime. Își reprimă dorințele și își îngroapă visele. Decid să asculte de cei care îi sfătuiesc să se mulțumească cu mai puțin. Noul lor
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
La vârstele înaintate, moartea se explică prin uzura organismului, fără patologie foarte marcată. Mai mult, putem crede că se acordă mai multă importanță salvării vieții unor persoane mai tinere, din moment ce eficacitatea îngrijirilor scade cu vârsta. Aceasta se potrivește cu viziunea fatalistă a anglo-saxonilor, care nu mai îngrijesc anumite boli dincolo de o anumită vârstă. Rămâne totuși valabil faptul că dezvoltarea anumitor maladii este încă nedeterminată. Unele studii epidemiologice au arătat că prevalența cancerului a crescut cu 63%, din 1980 în 2000, în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
VINERI 13. E clar. Numai un idiot poate crede în superstiții de doi lei. Am evoluat ca specie, ca gândire, ca Spiritualitate. Nu putem spune că o zi de vineri, 13 aduce musai ghinion decât dacă suntem niște minți înguste, fataliste, retrograde.
Bendeac: "Aș scrie mai mult, dar sunt la SPITAL" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71541_a_72866]
-
oamenii ăia degerați într-o pădure. Care aveau mobilele la ei. I-a găsit pădurarul...". Iovan, declarat, din păcate pentru fiul său, EROU post mortem Victor Ciutacu a mai scris că urmează reacții ipocrite, "înmormântări televizate", "o comisie de anchetă fatalistă", după care fiecare se întoarce la treaba lui. Vom avea parte de o nouă și impresionantă înmormântare națională televizată. Și de altă comisie de anchetă fatalistă care va descoperi că soarta a fost crudă. Fostul detestat național Adrian Iovan va
Ciutacu, vorbe dure despre accidentul aviatic din Munții Apuseni () [Corola-journal/Journalistic/49210_a_50535]
-
Ciutacu a mai scris că urmează reacții ipocrite, "înmormântări televizate", "o comisie de anchetă fatalistă", după care fiecare se întoarce la treaba lui. Vom avea parte de o nouă și impresionantă înmormântare națională televizată. Și de altă comisie de anchetă fatalistă care va descoperi că soarta a fost crudă. Fostul detestat național Adrian Iovan va fi declarat (din păcate pentru el și, mai ales, pentru copilul lui, post mortem) erou, lumea va plânge ipocrit soarta medicilor și, după o scurtă perioadă
Ciutacu, vorbe dure despre accidentul aviatic din Munții Apuseni () [Corola-journal/Journalistic/49210_a_50535]
-
mai revenim asupra lui decât târziu, la o nouă lectură, ce ni se va părea, poate tocmai de aceea, revelatoare. E clar însă că nu cu toate cuvintele suntem la fel de atenți. Excepția care mi-ar putea confirma asemenea reflecții cam fataliste se numește Ion Bogdan Lefter. Lui nu-i scapă nimic. Citindu-i toate cărțile de critică, am fost surprins nu de acuitatea analitică, nu de vigilența sintetică, ci de strania convergență a acestor două însușiri. Lefter nu investighează fără să
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
face o astfel de analiză, sau, dacă o fac, să aibă reacții neașteptate la aflarea rezultatelor. Pe unii i-ar putea încuraja să își modifice stilul de viață, adoptând obiceiuri mai sănătoase, în timp ce alții ar putea să adopte o abordare fatalistă.
Vezi ce test îți prezice cât mai ai de trăit () [Corola-journal/Journalistic/62518_a_63843]
-
în-tr-unul de culpă. De ce tocmai lor li s-a întîmplat să fie în calea celor ce i-au prigonit, în calea răutăților?" S-ar putea explica din mai multe puncte de vedere o atare atitudine. Am putea invoca o genă fatalistă a „spațiului mioritic", ca și o resemnare creștinească, un reflex de duhovnicească expiere. Dar nu putem a nu desluși aici și un efect al terorii care încerca ași spăla urmele de sînge spălînd creierele. Spaima face casă bună cu tăcerea
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
rațiunea la treapta unei facultăți diriguitoare prin care Elada a atins luciditatea de cristal a unei țări ticsite cu gînditori silogistici, care detestau rătăcirile obscurantiste și fugeau de paroxisme mistice. De fapt, ființă mai superstițioasă și mai pătrunsă de umoare fatalistă precum grecul anevoie găsești în epocă: calendarul i se depăna în ritmul misterelor, substanța zilelor îi era dată de ceremonii, iar în lipsa miturilor elinii și-ar fi pierdut aerul care le însuflețea viziunea: zeii erau peste tot, în pereții caselor
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
-o. Și-a dorit reforma educației și nu a obținut-o. De pe urma lui nu au rămas decît cărțile, care sînt o variantă seacă de pozitivism cras, în care mecanica oarbă a materiei strivește implacabil destine și galaxii. Sub unghiul tentei fataliste, propria viață i-a confirmat teoria, dar platitudinea unei viziuni în care materia se mișcă fără sens l-a condamnat pe Conta să nu aibe parte de epigoni sau de exegeți cu ștaif. O soartă interimară, trăită sub provizorat și
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
Ion Ianoși reface, prin intermezzo-uri pedante, prea pedante, circumstanțele istorice ale României postbelice, organizându-ș i inclusiv capitolele existenței în funcție de modificările politice radicale: Leningrad (1949-1955); București (1955-1965); București (1965-1989); București (1990- 2012). O formă indirectă de acceptare modestă, însă deloc fatalistă, a statutului omului „subt vremi”. În aceste condiții, reconstituirea autobiografică aduce mai mult a roman comportamentist decât a confesiune. Nu știu dacă din pudoare sau din eschivă strategică, esteticianul a găsit în fapte mai degrabă decât în motivarea sau interpretarea
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]