3 matches
-
al cărei autor, M. Eminescu, s-a distins în contextul romantismului european. Creatorul romantic își structurează textul din perspectivă mitofolclorică prin inserția motivelor literare romantice: motivul dublului romantic, pactul mefistofelic, prăbușirea luciferică, fericirea adamică. Eroul eminescian este construit în paradigma faustianismului, definită de Vera Călin, drept „Formă particulară de revoltă cu statut metafizic pentru depășirea limitelor." Dionis este ființa condamnață la nefericire, el neputând conștientiza condiția decât sub stimularea mefistofelică. Pe Dionis îl caracterizează o atitudine faustică, el căzând în cursa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
simpla reprezentare a unei ființe determină nașterea a tot ceea ce fantezia sa creează. "Creație fantastică și creație reală, concretă, constituie o singură unitate. A imagina, aici, înseamnă și a efectua" (2004, 57). Atitudinea caracterizată până acum în termeni de cabalism, faustianism, spiritism și mister ascunde, de fapt, "realitate indiană speculativă și fantastică" (ibidem, 58). 12. Toate stările [celor trei Tendințe], sattva, rajas și tamas, să știi, pleacă de la mine; nu eu sunt în ele, ci ele sunt în mine. 13. Toată
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
6" este implicit evocat de "Salonul nr.6 bis", în piesa lui Constantin Popa există o doză considerabilă de duioșie în raport cu personajul. Autorul nu-și judecă eroii, ci ni-i propune cu metehnele și iluziile lor, cu donquijotismele și cu faustianismele lor, lăsându-ne să decidem ce e de făcut cu ei. Salonul acesta al lui Popa nu este, însă, un salon al nebuniei. Sunt tentat să îl privesc mai degrabă ca un Salon al "post-nebuniei". În fapt, oamenii aceștia se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]