85 matches
-
în reglarea optimă a comportamentului și activității. În condițiile percepției cotidiene, avem impresia ca percepția se realizează automat și instantaneu, de îndată ce stimulul acționează asupra unui analizator (organ de simț) sau a altuia. În realitate, procesul perceptiv este unul de desfășurare fazică, având următoarele faze: orientarea, detecția, discriminarea, identificarea și interpretarea. Percepția este guvernată de o serie de legi generale, aplicabile tuturor modalităților senzoriale și tuturor situațiilor reale. Enumerăm pe cele mai importante: legea integralității-structuralității, legea selectivității, legea constanței perceptive, legea semnificației
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
deci modificarea anizotropiei proprietăților mecanice ale materialului). De aceea sunt foarte importante măsurătorile de tensiuni interne reziduale și de texturi. De asemenea, prin aplicarea acestor tipuri de marcaje cu fascicol laser, mai pot să apară: modificarea locală (microzonală) a compoziției fazice a materialelor (sunt posibile în special apariția de microzone de oxidări ale acestora și, zonal, transformări de faze); 174 fenomenul de recristalizare poate induce tensiuni interne, cu o posibilă apariție a unor deformări și fisuri în material, dar și o
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
precum și asupra proprietăților materialului în zona supusă marcajului. 6.2. Aparatura utilizată în determinările de difracție de raze X Analizele de difracție s-au realizat pe un difractometru de raze X tip MPD Panalytical, cu care se pot determina: compoziția fazică, tensiunile interne și textura, precum și caracteristicile structurale ale straturilor subțiri. Echipamentul este un difractometru de raze X de înaltă performanță, destinat în principal investigațiilor structurale. Fig. 6.1. Difractometrul de raze X - X’Pert PRO MPD (fabricat de către firma PANALYTICAL-Olanda
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
este ideal, iar ecuația simplifică legea lui Raoult. Amestecurile neideale (γi≠1), conform legii lui Raoult, pot avea: • o deviație pozitivă (γi>1); • sau una negativa (γi<1). În multe amestecuri neideale aceste deviații devin atât de mari încât diagramele fazice de presiune (P-x,y) și de temperatură (T-x,y) au un punct azeotrop minim sau maxim. In contextul unei diagrame fazice T-x,y, aceste puncte sunt numite azeotrop minim sau maxim. In contextul unei diagrame fazice T-
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
sau una negativa (γi<1). În multe amestecuri neideale aceste deviații devin atât de mari încât diagramele fazice de presiune (P-x,y) și de temperatură (T-x,y) au un punct azeotrop minim sau maxim. In contextul unei diagrame fazice T-x,y, aceste puncte sunt numite azeotrop minim sau maxim. In contextul unei diagrame fazice T-x,y, aceste puncte sunt numite azeotrop cu fierbere minimă (unde temperatura de fierbere a azeotropuui este mai mică decât cea a componentului
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
diagramele fazice de presiune (P-x,y) și de temperatură (T-x,y) au un punct azeotrop minim sau maxim. In contextul unei diagrame fazice T-x,y, aceste puncte sunt numite azeotrop minim sau maxim. In contextul unei diagrame fazice T-x,y, aceste puncte sunt numite azeotrop cu fierbere minimă (unde temperatura de fierbere a azeotropuui este mai mică decât cea a componentului pur) și azeotrop cu fierbere maximă (temperatura de fierbere este mai mare decât cea a componentelor
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
dinamică proprie, o evoluție specifică guvernată de legea curbei învățării și cea a uitării. Învățarea sau însușirea cunoștințelor pe parcursul unei zile, semestru sau an de studiu nu este un proces liniar sau cu o evoluție uniformă, ci mai degrabă unul fazic, 11 ondulatoriu care evoluează în etape, cu ritmuri și volume inegale de asimilare, de la o etapă la alta. În învățarea unui material trecem obligatoriu prin următoarele faze sau etape de asimilare: ¾ Etapa de acomodare sau familiarizare cu conținutul de învățare
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
procedeele cele mai eficiente. Din punct de vedere al modului de realizare, refacerea este de două feluri: * refacere spontană / naturală * refacere dirijată. 3.1. Refacerea spontană / naturală Este o formă de restabilire, reechilibrare a organismului care se produce în mod fazic după orice solicitare, fără intervenția dinafară asupra organismului și se realizează prin odihna pasivă. Acest tip de refacere are eficiență după eforturile de intensitate mare și când perioadele dintre eforturi sunt suficiente ca timp pentru producerea fenomenelor de reparație tisulară
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a mecanismelor intrinseci heterometrice face parte în primul rând dependența forței de contracție a cordului de gradul întinderii telediastolice a fibrelor miocardice, fenomen cunoscut sub denumirea de „legea adaptării inimii” descris de Frank-Starling. Conform acestei legi, forța de contracție crește fazic odată cu gradul întinderii și distensiei ventriculare din timpul diastolei. Depășirea lungimii optime de 2,2 m dintre filamentele de actină și miozină determină alterări ultrastructurale a sarcomerelor însoțite de reducerea forței de contracție și a debitului bătaie. Ca și la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de întindere și lungime, o relație de interdependență există între mecanismele adaptării intrinseci homeometrice și cele heterometrice. Variațiile termice, de asemenea, pot interveni în reducerea și creșterea forței de contracție produsă de hipotermie sau de pirexie peste 43oC. Spre deosebire de modificările fazice homeo- și heterometrice, cele tonice bazale se produc prin mecanismul expresiei genice implicat în sinteza proteinelor miocardice. Codificarea izoformelor proteinelor reglatoare și îndeosebi a troponinei (T) influențează sensibilitatea la Ca2+ a proteinelor contractile și viteza lor de contracție. B. Mecanismele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În general, predomină expirul asupra inspirului, mai ales în condițiile hiperventilației pulmonare. La producerea expirului participă și neuronii bulbo-spinali expiratori proiectați de nucleul retroambiguu spre motoneuronii mușchilor abdominali și intercostali interni (fig. 96). Spre deosebire de centrii respiratori bulbari, a căror activitate fazică asigură producerea inspirației și expirației, centrul pneumotaxic din treimea superioară a punții deține un rol secundar, de limitare a duratei inspirului. Situat dorsal la nivelul nucleului parabrahial pontin, acesta descarcă impulsuri inhibitoare la nivelul centrului inspirator, determinând întreruperea inspirului. Printr-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
află la temperatură și presiune constantă există cel mult trei faze în echilibru termodinamic. Punctul în care cele trei faze sunt în echilibru se numește punct triplu. Evident că există și echilibrul a câte două faze pe curbe de echilibru fazic. Presupunem existența unui sistem termodinamic care este descris de parametrii intensivi : entropia S, volumul V și numărul de particule N. Lucrând la temperatură și presiune fixate, atunci potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
fine ale mâinii și degetelor. Este necesar un efort de ajustare posturală cu reprezentare mentală. Acesta va avea ca suport utilizarea a ceea ce am numit „imaginea corpului operator” asociată cu reprezentarea mentală a verticalității. Scrisul și exercițiul motricității fine Aspectul fazic se traduce prin folosirea ansamblului musculaturii mâinii și degetelor. Ansamblul acestei musculaturi intervine în coordonările globale cerute de activitățile practice. Pentru ameliorarea motricității grafice, exercițiile de disociere pot fi propuse, ele necesită folosirea funcției de interiorizare, asociată controlului vizual. Apare
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de activitate în care aceasta este instituită. În fine, o a patra exigență metodologică ce se desprinde din admiterea atributului „dinamic-evolutiv” al sistemului personalității rezidă în aceea că, în demersul investigativ-explicativ, trebuie corelate două entități: profilul de stare și portretul fazic. Primul se determină printr-o testare de tip transversal, ca medie aritmetică ponderată a valorilor componentelor particulare (cognitive și noncognitive) alese pentru evaluare. (Coeficienții de ponderare se stabilesc în concordanță cu importanța pe care o acordăm diferitelor componente particulare în
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
comportamentului profesional, social sau situațional.) Cel de al doilea se obține printr-o testare de tip longitudinal ca medie aritmetică a mai multor profiluri de stare. Astfel, notând cu a1, a2, a3,...an profilurile de stare și cu W - portretul fazic, rezultă că: W = . Menționăm că omogenizarea unităților de măsură în care se exprimă valorile componentelor măsurate se realizează cu ajutorul procedeelor statistice de normare cunoscute (transformarea notelor brute în note normate - T, H sau Z). Portretul fazic ne dă posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și cu W - portretul fazic, rezultă că: W = . Menționăm că omogenizarea unităților de măsură în care se exprimă valorile componentelor măsurate se realizează cu ajutorul procedeelor statistice de normare cunoscute (transformarea notelor brute în note normate - T, H sau Z). Portretul fazic ne dă posibilitatea să surprindem constantul la nivel individual, ca tendință legică a variației în timp a stării generale a sistemului personalității, și să sporim astfel valabilitatea predicției și, respectiv, a avizului psihologic. Compararea între ele a profilurilor de stare
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
depersonalizare are o mare valoare pentru mediile organizaționale. Ea atrage atenția asupra efectelor benefice ale utilizării unor strategii controlate bazate pe folosirea resurselor disponibile în vederea creșterii gradului de implicare personală, implicit, de scădere a disfuncționalităților generate de instalarea burnout-ului. Modelul fazic (Golembiewski, Munzenrider, 1984/1988). A fost elaborat ca o replică la modelul propus de Maslach și colaboratorii săi și cu intenția vădită de completare a acestuia. Deși cei doi autori pornesc de la premisa că, într-adevăr, epuizarea emoțională este nota
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personale Nivelul epuizării emoționale 1 Scăzut Scăzut Scăzut 2 Crescut Scăzut Scăzut 3 Scăzut Crescut Scăzut 4 Crescut Crescut Scăzut 5 Scăzut Scăzut Crescut 6 Crescut Scăzut Crescut 7 Scăzut Crescut Crescut 8 Crescut Crescut Crescut Tabelul 17.2 − Modelul fazic al burnout-ului Câteva precizări făcute de autori sunt semnificative: Burnout-ul devine mai puternic pe măsură ce se trece de la depersonalizare la afectarea performanțelor și la epuizarea personală. Nu este obligatoriu ca o persoană să treacă prin absolut toate fazele, unele dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
alta asistăm la adâncirea ei, astfel încât în faza 8 va deveni foarte virulentă. Așadar, se poate susține că în fazele mai avansate indivizii experimentează consecințe mai grave decât în fazele inițiale. La o analiză main atentă, se constată că modelul fazic propus de Golembiewski și Munzenrider − fără a dispune de o logică internă, precum și de mari posibilități de a fi testat empiric − are unele „slăbiciuni”. Astfel, fazele descrise nu corespund unui proces de evoluție a burnout-ului, ci mai degrabă unor modalități
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
faptul că modelul prevede prea multe faze, trei sau patru fiind suficiente pentru a determina mai bine momentul de intrare în procesul de epuizare, ca și tranziția de la o fază la alta (Burke, 1989). Din cauza acestor limite și inconveniente, modelul fazic al burnout-ului a fost validat de unii autori și invalidat de alții. Totodată, el a întărit convingerea că cel mai adecvat model explicativ-interpretativ al burnout-ului este cel elaborat de Maslach și colaboratorii ei. 3.3.3. Probleme controversate ale burnout-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de secundă pentru faza absolută și de câteva secunde pentru cea relativă. Faza refractară se aplică numai unui tip de reflex în care răspunsul utilizează un efector în modalități opuse la momente diferite. Un asemenea răspuns este ori ritmic, ori fazic. Exemplele clasice sunt reflexul de scărpinare la câine și reflexul de a clipi la om, amândouă presupunând flexia și extensia alternativă. Doar flexia piciorului sau închiderea ochiului implică numai prima dintre aceste mișcări opuse și nu are o fază refractară
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
află la temperatură și presiune constantă există cel mult trei faze în echilibru termodinamic. Punctul în care cele trei faze sunt în echilibru se numește punct triplu. Evident că există și echilibrul a câte două faze pe curbe de echilibru fazic. Presupunem existența unui sistem termodinamic care este descris de parametrii intensivi : entropia S, volumul V și numărul de particule N. Lucrând la temperatură și presiune fixate, atunci potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
supravegherea reacției adversarului. Capitolul VII CALITĂȚI MOTRICE NECESARE JUCĂTORULUI DE BADMINTON ȘI DEZVOLTAREA LOR Badmintonul este un joc sportiv care se caracterizează printr-un efort fizic și psihic intens. Intensitatea și complexitatea efortului în badminton se caracterizează printr-o alternare fazică a eforturilor submaximale cu cele maximale, pe fondul evidențierii tuturor calităților motrice de bază, cu precădere a vitezei și îndemânării. Badmintonul modern, spectaculos și rapid, în care acțiunile tehnico-tactice se desfășoară în mare viteză, reclamă din partea celor care îl practică
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
continuare mai mic decât necesitățile organismului, doar în eforturile cu o intensitate ce nu depășește 50% din capacitatea de efort a. sportivului se realizează o stare stabilă adevărată. Intensitatea efortului în tenisul de masă perfecționat secaracterizează în general prin alternarea fazică a eforturilor submaximale cu cele maximale. Suportarea timp îndelungat a. acestui grad ridicat de intensitate se datorează atât unei bune adaptări funcționale, cât și pauzelor dese ivite pe parcursul jocului care permit recuperarea parțială a datoriei de oxigen. In perioada de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
luarea deciziei de mișcare, elaborarea actului motor în cortex; implicarea în acțiune a sistemului piramidal și extrapiramidal; activitatea continuă a sistemului monitor (sistemul senzorial-senzitiv), care transmite informația, și a sistemului reglator, care recepționează informația; organizarea și ajustarea etapelor tonice și fazice ale sistemului efector; realizarea mișcărilor voluntare prin intermediul aparatului efector (mușchi-articulații), în strânsă concordanță cu planul elaborat și transmis de cortex. În această acțiune sunt implicate trei mari sisteme de producere a mișcărilor voluntare: sistemul informațioal, sistemul reglator și sistemul efector
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]