51 matches
-
un limbaj destul de licențios, cu expresii care ar părea amuzante dacă n-ar fi uneori destul de triviale: muian, nașparliu, meclele, glojdeală, limbarniță. Din dorința ca relatarea să fie cât mai realistă, autorul folosește aceste expresii; te-ai cam dilimănit, ai feștelit-o, vrei să mă brăilești, te benoclezi, cărel poteca, mânca-ți-aș!, ai făcut rahatul praf, hai să ne bunghim; am îmbulinat-o; stereotipii și ticuri verbale precum: bașca, vax, nexam, sanchi, ș.a dar și expresii de genul: mă simt
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
amorțire temporară a sentimentelor de rău și de pericol, pe care mi le trâmbița prăpăstiosul din interiorul meu. Am păfănit îngândurat fumul rezultat din arderea ierbii dracului și începusem să cred că sunt pe cale să mă ia Michiduță. „Prietene, ai feștelit-o!” mă „încuraja”, râzând sadic, idiotul din mine, resposabil cu inducerea stării de deznădejde. Mi-am derulat rapid filmul vieții, ca să văd unde anume am greșit față de lume, în general, sau față de mine, în mod special. Nimic!... Nada!... Nicevo!... și
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
picioarele. Își luă inima în dinți și se apropie de poartă: - Du-te, fă, dracului cu implorările tale diavolești! Lasă lumea să doarmă că mâine merge la muncă. Sau vrei să ne sperii cu bazaconiile tale? - Ha, ha, ha! Ai feștelit-o de data asta, Fierarule! Am să te aranjez! - chicoti zgripțuroaica continuându-și dansul demențial. - Poate ești ne păruită, zise bărbatul și-și continuă drumul. - Unde te grăbești? Nu te atrage trupul meu feciorelnic!? - rosti țopăind spre poartă. Te rog
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
la mișto, ai? mi s-a adresat el plin de curtoazie profesională. ‒ Nu, domnu’... Fleașc! încă o zmetie: ‒Tovarășu colonel, să-mi zici, gunoiule!... Să-mi spui cum și în ce împrejurări ai scris porcăria cu pricina, că altfel ai feștelit-o! Blândule, dă-te aproape și când îți fac eu semn sau dacă nu-ți convine ceva, i-o dai la bibilică! ‒ Am înțeles, toa’șu colonel, i-a răspuns colosul, făcând schimb de locuri cu superiorul lui. Apoi mie
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471276141.html [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să să schimbe pe ici, pe colo, și anume prin punctele esențiale!”. Susține, pe de o parte, că DNA-ul și Parchetul General au cam feștelit-o, încălcând Constituția, iar, pe de altă parte, nu crede că-i oportun s-o schimbe pe Kovesi și pe Lazăr, chipurile, fiindcă s-a mai încălcat Constituția și nu s-a întâmplat nimic! Numai că de data aceasta a
DRUMUL APELOR, 40 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1491172950.html [Corola-blog/BlogPost/376329_a_377658]
-
când vorbisem, acum o zi, se invitase la mine. Mă gândesc la lup și lupul este la ușă. - Nu pot să stau mult! îmi zice. Voiam să văd ce faci! Ce-ai mai făcut! - Era cât pe ce s-o feștelesc! M-a văzut unul trăgând! - Și? - N-am recunoscut. M-am întâlni adineauri cu soțul tău. Mi-a spus tot! - Dragul de el. Ți-am zis doar că-i sufletist! Unchiul, cel puțin, a rămas mască! - Îmi dau seama că
DRUMUL APELOR, 27 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488570318.html [Corola-blog/BlogPost/376324_a_377653]
-
cu care, meșterind în găleți, făcu un fel de ciorbă albă. "Gata, dom' profesor, putem începe. Luați dumneavoastră sacul cu var, că e mai ușor, și eu duc gălețile." Ne oprirăm la primul copac, puserăm mâna pe bidinele și îl feștelirăm cam la o înălțime de un metru și ceva. "Plăcut, nu? zise Vintilă. Agreabil!" " Da, răspunsei. Foarte agreabil!" "Muncă în aer liber, nu ca toxicul ăla. Periculos, dom' profesor!" "Vorbeai de toamnă, zisei, dar până atunci nu intri în comerțul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
glas în care o vagă urmă de umilință ar fi trebuit să mă facă să tresar. Dar nu tresării. "Îmi mențin propunerea", mai spuse și se îndepărtă. O lungă tăcere se așternu apoi între mine și Vintilă, timp în care feștelirăm vreo zece-cincisprezece copaci. "E o propunere serioasă?" zise el în cele din urmă. În intenție"', îi spusei. "Adică?" " Nici el nu știe ce spune și ce poate." "Așa e, dom' profesor! Și mie mi s-a părut că e un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
d-lor nu era obligat a coborî atât de jos scara umilirii precum au coborît-o d. Brătianu, precedat de blondul său cățeluș. Fără îndoială opoziția nu se poate decât felicita - în acest unic caz - că are un guvern atât de feștelit. Daca d. Urătianu ar fi avut demnitatea de-a se retrage, orice partid ar fi venit în urmă-i ar fi luat guvernul acuzat de mai înainte de către toată haita de la "Telegraful" și de la "Romînul" c-au venit cu sprijinul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înțelegere comună, căci numai prin această înțelegere putem garanta unei nouă și mai bune stări de lucruri o durată sigură. Poate că se vor ridica voci și din celelalte țări germane ale imperiului, ale căror conducători de până acuma au feștelit-o cu doctrinarismul lor; voci cari să se decidă imperativ pentru noua alianță a popoarelor. "Fiecăruia ce-i al lui și tuturor drept și îndestulare" - asta să fie deviza noilor confederați. Din această deviză însă să vadă și compatrioții noștri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
haitei de lătrători janghinoși, revărsate în șarjă de sub pod, le hăpăie cât ai zice pește! Fii atent pe stânga, Dănuțule! strigă Fratele, căutând înfricoșat un retevei. Javrele nenorocite vor să ne taie calea, prin învăluire! E o capcană, băi! Am feștelit-o! Să fugim! Da, s-o tăiem de-aici! Repede, măi...! Mânați! se grăbește și Sile, din instinctul cel mai pur și cinstit, de conservare. Stați pe loc! le strigă Îngerul, cu o voce înaltă. Păstrați-vă cumpătul! Vor să
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Totul de până acum, până acum, până acum, e doar o poveste pe care o port după mine. Cred că asta-i valabil pentru oricine din lume. Ce-mi trebuie e-o poveste nouă despre cine sunt. Trebuie s-o feștelesc așa de rău, încât să nu mă mai pot salva. Capitolul 23 Așadar, asta-i viața în cadrul Proiectului Brandy Alexander de Reincarnare a Martorilor. În Santa Barbara, Manus care a fost Denver ne-a învățat cum să ne procurăm medicamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-i zise pe franțuzește: - Mario, Novakovski are aici o slujnică drăguță care posedă coapse și pulpe deosebit de frumoase. Le-am putut privi bine, căci spala pe jos într-o odaie și și-o suflecat sus poalele pentru a nu se feșteli. Tare îmi vine s-o fur când m-oiu întoarce și s-o duc la Mircești. Doamna Grigoraș crezu că acest proiect al poetului alcătuia numai o glumă, dar după câteva luni, mergând iar la Mircești, văzu acolo pe o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o să te distrugă! Și nu te poți liniști decât dacă discuți omenește cu ea. Haide, Luke. Îi dau drumul la braț și îl privesc rugător. Doar cinci minute. Atâta-ți cer. Trebuie să fie de acord. Dacă pleacă acum, am feștelit-o. În spatele nostru s-a strâns un grup de turiști germani și îi urmăresc apropiindu-se de fereastră și admirând peisajul, cu gura căscată. — Cinci minute, spune Luke într-un final. Punct. Pornește cu pași lenți spre Elinor și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
remarc o jenă supărătoare care se instala în convorbirile cu omologii mei străini. "Cerșetorul" (p. 295) din trenul TGV pe ruta Strasbourg-Paris, era pe vremuri un accident rar și cît de cît digerabil. Era în timpurile cînd românii n-o feșteliseră rău de tot prin apariția puhoaielor noastre de turiști, profesioniști în chestii profund condamnabile. Ce am văzut la Padova în 2009 mi-a justificat o schimbare de atitudine foarte vizibilă la "frateli" noștri, cînd uriașa simpatie a italienilor pentru români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Doar nu era să-i ies înainte cu pâine și sare, se scuză Ștefan. Ce-a fost, a fost! Săgeata aceea buclucașă ce a avut nerușinarea să i se înfigă taman în prea nobila-i făptură regească i-a cam feștelit teribila-i îngâmfare, spune Tăutu cu ironie. Parcă-l văd pe măritul rege pe năsălie, întins pe burtă, hurducat pe cărări neumblate de munte, măcar să-și salveze prețioasa-i piele, se veselește Mihail. Parcă-l aud înjurând, sictirind de mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din toate încheieturile! Da’ până în cele din urmă te depunea întreg și nevătămat în mocirla - până la gleznă - de la bariera Socolei. Noi, fără să știm spusele lui Ionel Teodoreanu despre ieșeni, umblam pentru orice eventualitate cu pantalonii suflecați „să nu se feștelească”...Acum, însă, tramvaiul și-a adunat rugina în poală și a plecat la fier vechi, iar în locul barierei se trece peste o elegantă pasarelă, care una-două te aruncă tocmai în vechea „ șușă” a Buciumului, acum asfaltată. Îți mai aduci aminte
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătaie de joc: Da' cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut ca mine? Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se) murdări, a (se) mânji; a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se) murdări, a (se) mânji; a o feșteli = a o păți, a intra într-o încurcătură; a se face de râs; fojgăia: (Reg.; Despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) a foi, a mișuna (cu zgomot); găteje: creangă subțire
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
am spus să te păzești de el. Nu poți avea încredere în el. Mai bine te sfătuiești cu mine cu privire la chestiunile de genul ăsta. De fapt, nu întreprinde nimic fără să mă consulți. Am să te ghidez corespunzător. Dacă o feștelești n-o să fie numai vina ta”. Acest stil de adresare, deși este numai vag injurios cu privire la demnitatea și independența tinerei angajate, poate degenera ușor într-unul clar abuziv dacă noua angajată greșește. Palma va lua forma: „La naiba, ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
că li se cuvine și săracilor o parte din avuția socială. Colac peste pupăză! Domnul președinte Băsescu constată din turnul lui de echidistant și mediator, că România nu e capabilă să furnizeze securitate în zona Mării Negre. E clar c-am feștelit-o! Doamne, de-am putea să ne asigurăm securitatea internă, dar pentru asta ne trebuie niște ruginituri de F-16. 25 octombrie 2008 Țara lui 50% Motto: „Sol lucet omnibus” (lat.- „Soarele strălucește pentru toți”) Dacă pe piețele financiar-bancare ale lumii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o mai am în față, modifica, aranja, oranja! O scrisoare, din această ștampilă de vedere, nu poate fi ratată decît atunci cînd nu ajunge la destinatar, conținutul necontînd și atingerea țintei! Se petrece însă altceva. Dacă am senzația că am feștelit-o într-o zi, a doua zi caut, scriind altă scrisoare, s-o dreg, s-o pipărez, s-o coc înăbușit la foc subțire. Și tot așa, din rușine spălată-n rușine, ajung la un lanț nesfîrșit de păcate. Mîine
Se va citi pe melodia Gui gău iau by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14084_a_15409]