66 matches
-
tropote caii osteniți în frâie își caută fuga nu dorm o sete albă suplețe coama împletită în galop se avântă un alergat turbat mâini calice minți seci lovesc mândrie în bice strâng frâie durere impusă de om suflete pârjolite caii feblețea mea ochi umezi vă admiră un om. Referință Bibliografică: Caii osteniți / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CAII OSTENIŢI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Caii_osteniti_gheorghe_serbanescu_1365230184.html [Corola-blog/BlogPost/346069_a_347398]
-
valurile tari ce sparg chiar amfore Strigătele abisului-genom sfărămat, Nu ajung cuibul purpuriu de nimfe, Chiar de uriașii singuri s-au înalțat... El: Zâmbetu-ți e felinarul luminos al vieții, Este alinarea ce-mi alungă valurile ceții, Mângâierea sufletului printr-o feblețe, Construcția vizuală ce mintea-mi țese. Ea: Vezi, cât de stingher sta cerul între noi, Mirat și el de ezitarea de-al primi, Ne cantă îngerii prea triști și goi, Din neputința noastra de-ai iubi... El: Nu te gândi
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411635440.html [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
e prin preajmă. Să vă dau un exemplu.Eram în primii ani de liceu, undeva iarnă spre primăvară. Și de undeva răsare idea să dăm repede o tură până la Sighișoara, unde aveam niște vechi prieteni de familie. Cum Sighișoara e feblețea mea, am trecut cu gândul repede peste cele 6 ore dus, alte 6 ore întors și am zis să mergem. Urma să plecăm duminică dis de dimineață. Acest “dis de dimineață” e un “dis de dimineață” latin, așa că am ieșit
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
nu mai avea nevoie de finanțare. Ajunse el cel care mânuia sume mari de bani, pentru că fusese numit între timp șef peste proiectele de cercetare internaționale ale Universității. De acolo putea scoate cu nemiluita bani, pe care-i împărțea cu feblețea sa, domnul Fundulea, de care era în continuare nedespărțit. Iar la studenți, avea tariful fixat pentru promovarea fiecărui examen. Învârtelile diavolești și banii obținuți din proiecte și de la studenți, facilită domnului Fundulea accesul și numirea sa în postul de rector
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1459470411.html [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
alți vechi prieteni, pe nume Gogol, Flaubert, Gide, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Bulgakov. Recitesc și filozofie. „Conștiința nefericită” a lui Fundoianu am reluat-o a nu știu câta oară, în ultimii zece ani. La fel - cărțile lui Ortega Y Gasset, feblețea mea în materie de eseistică filozofică. Și pentrucă am trecut de la prietenii mei în carne și oase, la cei tot vii, din cărți, cu care îmi umplu sufletul și o bună parte din timpul meu, vreau să-ți spun cu
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
pierzi excursia printre comete! În roca timpului, de când tot sap, Am descoperit povești și sonete Despre faimoase întâlniri secrete Între o nereidă și un arap. Păstrează curată cămașa lui Orfeu, Să te bucuri de răsplată aleasă, Să știi că ești feblețea lui Dumnezeu, Vână de aur în nobil minereu! Veșnicia ți-a fost dată mireasă, De omeneasca moarte nu-ți mai pasă. CONCERTUL NIMFELOR Nereidă, nălucă sau naiadă, Din care zări albastre ai răsărit? Din ce catedrală te-am dezidit? Din
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427283649.html [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
urma este taina mea”); șefa de laborator - Triculescu, poreclită Doamna T. (ca în ,,Patul lui Procust”); colegul de bancă din clasa a V-a, blond, cu ochelari; Andrei (,,Cu Andrei viața a fost un cântec”); Dan, singurul care îi intuise feblețea pentru trandafirii galbeni și pentru liliacul alb, speculată sentimental prin dăruirea frecventă a unor astfel de buchete; Șerban (,,Don Juan modern”, a cărui deviză supremă este ,,Carpe Diem!”); părinții (,,Când scriu despre părinții mei <...> aș vrea să mă așez în
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
împreună, apoi părinții fetei se mutară la Constanța, iar cei ai băiatului rămaseră la Brașov. Anii zburară unul după altul cu necazuri și bucurii, cu frământări în țară și răsturnări de domnii. Copiii crescură mari. Băiatul, cu numele Paul, deveni feblețea fetelor la balurile organizate de familiile de nobili din orașul de la poalele Carpaților. Mulți nobili maghiari, nemți sau austrieci și-ar fi dat fiica după asemenea cavaler. Acesta însă doar dansa cu ele la baluri, dar niciuneia nu-i cerea
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423554165.html [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
la limba și literatura română. Am dat prima dată la secțiunea de chimie. Intrasem a treia, deși în școală, după notele luate, am fost un elev mediocru până în clasele a șaptea și a opta. Materiile mele preferate erau limba română - feblețea mea, matematica - pasiunea mea, chimia - o atracție ciudată pentru un copil ca mine, visător, aiurit. Curiozitatea pentru această materie ciudată m-a determinat să învăț mult. Aveam și o profesoară foarte bună dar mai ales exigentă. Îmi era frică de
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Patricia_lidia_in_dialog_cu_poeta_anne_anne_marie_bejliu_1327902482.html [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > „MATEMATICĂ PE PÂINE” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului „MATEMATICĂ PE PÂINE” Matematica nu a fost nicicând feblețea mea. Niciodată nu m-am dat în vânt după calcule laborioase și nu am simțit vreo placere deosebită izvorâtă din soluționarea unei ecuații cu trei necunoscute sau a unor probleme de geometrie analitică. Totuși, pus în fața unei situații de „forță
„MATEMATICĂ PE PÂINE” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1439952823.html [Corola-blog/BlogPost/373538_a_374867]
-
poate să fie. Noroc cu plăcuța de identificare, potrivit căreia arătarea respectivă poarte numele de „Mielul”. Preț de câteva clipe, uimirea mă înțepenește în fața „ansamblului sculptural”. E clar... Sunt conservator până în măduva oaselor, iar acest tip de artă nu e feblețea mea. Totuși, comparativ cu zdrenșăroșii înzăuați cu brațele încremenite în poziții stranii, din fața Secției de Pictură a Universității de Arte și Design, aici măcar știu ce înseamnă fiecare piesă. Supraviețuitoare ale tăvălugului timpului Cu un oftat ușor, mă pregătesc să
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444059873.html [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
ar putea să dea țeapă. La 81 de ani și pe frigul asta, drumul până la secția de votare e mai greu și cică nu se mai duce. Iar, dacă se duce, oricum cred c-o să-și caute pe liste veșnică feblețe, Ion Iliescu, deci cravată aia poa’ să fie trecută de pe acum la pierderi.
Autodenunt by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19808_a_21133]
-
îți înfige un picioruș în părțile cele mai sensibile, ba îți rașchetează pielea cu gheruțele, ba îți dă un cap în gură... Face ea ceva, din greșeală și cu maximă nevinovăție, firește. În continuare, un mic photoshooting cu gazda și feblețea mea, pentru că, de când îi sunt musafir, sunt neobosită în a-i face poze: Pentru că a venit vorba de poze și poate vă place și vouă să fiți fotografi de ocazie, aflați că oricine cumpără o Galaxy Camera, în perioada 1
Despre buldogii francezi, device-uri și fotografii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20796_a_22121]
-
scutită de criticile tinerilor intelectuali din Lumea a Treia. Aceste critici vor deveni cu atât mai radicale cu cât poetul african Își declară deschis simpatia pentru cultura franceză În Hosties noires 3 (Senghor, 1984, p. 91): „Căci am o mare feblețe pentru Franța”. Césaire, În ceea ce-l privește, a sesizat pericolul unei negritudini ideologice. Și el, presat de Întrebări legate de viitorul noțiunii, nu o reneagă, ci arată că a fost un moment istoric necesar, care avea, Într-un anumit fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
echilibru în vorbă așa și-l amintește din întîlnirile dese cu el în alimentara, la raionul de salamuri. Nu știe ce sfîntu' spun ochi lui, dar vînzătoarele, cînd îl văd, se umplu din senin de zîmbet, servindu-l preferențial. A, feblețea vînzătoarelor de la alimentara; am stat de cîteva ori la coadă după el... Și pe mine mă servește preferențial măcelarul rîde Paula, atentă la pahare. Mîna lui Radu se întinde violent spre femeie, prinzînd-o de capot, obligînd-o să se răstoarne, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
promită numai să scape de reproșuri pe moment. Și-apoi, știe și ea foarte bine că Aura a devenit obositoare... În cîteva luni, ea-și va relua pe deplin meseria, se va reintegra..., apoi... Radu mai zicea că ăla, Vlădeanu, feblețea Aurei..., dar n-o cred în stare pe ea; nici măcar nu s-a gîndit la un altul..." Telefonul începe să sune înfundat, semn că a fost uitat pe minim, așa cum îl închide mereu Radu cînd intră în cameră. Ei, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Vlădeanu, că era pe-acolo, ăla cu piesa în care-a vrut să joace și Aura. Are și nevastă-mea niște gusturi! Gelos? rîde Paula, apărînd în ușă cu o ceașcă goală în mînă. Uite că și Aura are o feblețe... Aoleu, dă cafeaua în foc!... Asta-i bună! rîde zgomotos Radu, prăbușindu-se în fotoliu. Ziceam de gusturile ei artistice, că dac-oi ajunge să mă tem și pentru scriitorașul ăla... Te pomenești că Aura e din piatră se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din caritate. Oricum, mulțumesc! O întrebare: cine sînteți! La celălalt capăt al firului, femeia rîde încet, amuzată: De ce ții neapărat? Dacă aveți dreptate, va trebui să vă aduc flori. Ce flori preferați? Aș dori să spun că-mi plac sînzienele, feblețea ta: Iubire cu miros de sînziene rostește femeia titlul piesei de la televizor, scrisă de Mihai. Adevărul e continuă, prinsă în jocul discuției -, prefer brîndușele de toamnă. Plăpînde, discrete, a căror frumusețe adevărată ți se relevă cînd le devii intim... într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
brusc din îmbrățișare și începe să claxoneze prelung, dar schiorul dispare după malul înalt al șoselei. Ce piesă? întreabă Paula, retrasă cuminte pe locul ei. Ora solstițiului, de un coleg al meu, Vlădeanu, cel care a coborît la autogară. A, feblețea doamnei Aura... murmură fata. Poftim? Uite, altă mașină întroienită arată Vlad. Ce ziceai de piesă? Merg, asta ziceam răspunde Paula, săltîndu-se să vadă mai bine. Mai înaintează vreun metru, apoi oprește. Eu cobor să anunț echipa. Cred că Vlădeanu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
seamă, nespectaculos, fără nicio Încordare sau crispare. Am ales dezinvolt, deși... Așa că poemul Întreg este: tot artificii - dezinvolt ceața trece pragul altui an Pentru unii poate să pară un poem trist, eu Însă am, fără să spun că ar fi feblețea mea, o deosebită simpatie pentru ceață. Ba chiar am impresia, ca și Blaga, că este materia din care e plăsmuit alter ego-ul meu: Ce greu rămâne și cât de-anevoie te-ndemni norul să-l mai ascunzi, norul melancoliei, albul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și Cristian Vasile să se apropie și să înceapă să simtă ceva unul pentru celălalt. Rada, tânără, deși mai timidă din fire, dar de o frumusețe nemaiîntâlnită, cu un șarm și o delicatețe care puneau pe jar inimile bărbaților, devenise feblețea lui Cristi. Cât despre Cristi, nu mai încape vorbă că era în acele vremuri bărbatul de care să te îndrăgostești cel mai ușor. Un adevărat idol al scenei, cunoscut atât în țară, cât și în afara ei, cu un succes de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
către părinți și sa făcut nevăzut. După o săptămână a dat, de undeva, un telefon. Apoi a trecut granița, asupra lui trăgându-se cu trasoare. A reușit totuși s-ajungă la Paris unde, cu un test despre Napoleon care era feblețea sa, a urmat cursurile faimoasei l’École des hautes études. Socialismul științific rămăsese acasă. În limba noastră sună puținel ciudat titlurile pe care lea obținut tânărul în străinătate: elev diplomat aș Școlii Practice de Înalte Studii, secția a IV-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
că în vara aia febra fânului m-a scos aproape total din funcțiune. Într-o noapte am avut și o criză de astm, singura din viața mea. În fiecare dimineață mergeam 9 km cu bicicleta până la Klintehamn după franzele proaspete, feblețea Mariettei. Nu-mi pot aminti figura ei. Am încercat să o reconstitui bucățică cu bucățică, dar întregul nu se leagă. 25 august Hotel Opalen Trec prin Stockholm fără să mă întâlnesc cu familia. Stau o oră pe Bromma, mănânc un
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vine la noi Miruna. În caz că îi dă liber prietenul ei. Cum să vă explic. Seamănă cu Heather Graham, o actriță care îmi place mie mult. Când sunt fonfăit, răcit, nici nu-i pot pronunța numele. Și cu Uma Thurman, cealaltă feblețe a mea, se întâmplă la fel. La fel de nevinovată. Miruna și părul ei pe care îl spală o dată pe săptămână. Nu ca Pif, aproape zilnic. Asta îi reproșează acum. Stăm știind că va veni ea odată și-odată. Altfel n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
epocii sale: „Cântecele poeților?... Hrana dracilor!“ Pe câtă vrema Cora Irineu, plecată În februarie 1924, n-avu nici timp și nici vreo pricină oarecare să supere pe Dum nezeu și pe oameni, decât poate numai cu prea gingășia și cu feblețea feminității ei. Plutôt souffrir que mourir... - Încheie le bonhomme La Fontaine fabula lemnarului din pădure stând la tocmeală cu Moartea. Dar până la această simplă și Înțeleaptă regulă a fabulistului nu ajunsese Cora Irineu, care făcuse totuși filozofia, apă rând În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]