12,672 matches
-
mă tot întrerupi... Așaaaa! Și stai să vezi: pe un alt ecran de televizor, se vedea clar cum una dintre cele două vietăți flancatoare aducea relativ binișor cu domnul ministru Eugen Nicolaescu, iar cealaltă cu domnul ministru Gheorghe Barbu... -Ai febră... -N-am! ... Iar în jurul lor, se zbenguia o cohortă veselă de pensionari rumeni, fiecare având în dinți câte o sacoșă cu medicamente gratuite și cuponul cu pensia recorelată... Apoi, pe alt ecran de televizor, am văzut apărând din adâncul Titicacăi (sau
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
Constantin Țoiu Nu numai șinele de cale ferată se îndoaie pe caniculă, ci și caracterele oamenilor, politici mai ales, în febra măririi. Ființe expuse intemperiilor sunt și dumnealor. Să-i înțelegem... 22 iunie - toiul verii - ce este? în ce zodie pică?... Taur, nu. Fecioară, nu. Ce mai avem... Gemeni, parcă?... ăștia mai ales se îndoaie, de unde respectivii Castor și Polux. Feminitate
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
00, continuăm party-ul până dimineață la Baraka. Așa că pregătiți-vă bine, si neapărat bring your own drinks, pentru că urmează 2 zile de party în aer liber începând de ziua în amiază mare, pe muzică bună și cu mult chef de febră musculară de la dans, sau cu mult chef de tolănit și ascultat muzică făină (pusă de Vali&Camil, Minus, Forfota și Babik’n Ghiudem). Noi încurajăm ambele variante O să vedem filme de soi, o să învățăm handmade de la conaisseurs, o să vedem ce
Bike In by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82706_a_84031]
-
materia dumnealui s-a desfășurat pe culoarele Senatului sau în miez de noapte la facultate; eu am susținut examen la 1 noaptea, iar ultima serie de colegi a intrat la 5 dimineață; ne-am petrecut o zi și jumătate în febra unui examen care a fost trecut de 1 sfert dintre studenți, iar studentele au suportat fie jigniri, fie invitații transparente la hârjoneala erotică). Ca să rămâi onorabil în conștiința publică după moarte, trebuie sa traiesti onorabil, nu să te bazezi doar
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
pusă în chestiune de postura meditativă, chestionată, măcar în subsidiar, de conștiința critică. Țesătura estetă nu se asumă integral, cochetînd cu existențialul, păstrînd un prag zero, declarativ, sub chipul unui inventar, de baudelariană inspirație, al elementelor vieții perdante: "Tusea, pojarul, febra, coșmarul/ cu un om negru care îmi leagă picioarele,/ doctorul cu o seringă în mînă/ mă face să plîng - îmi înfige în corp/ ceva care doare,/ unde e atîta loc în carnea mea?/ ochelarii, creionul, rîsetele,/ bătăile la palmă, sania
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
urlă cu toții. Meaume este dus la meșterul său. Heemkers cheamă un medic care-l îngrijește pe ucenic. Ochii n-au suferit leziuni. Dar fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura cu fiica judecătorului. Se duce s-o caute pe slujnică. Slujica îi spune că stăpîna nu dorește să-l vadă. Îi spune că de altfel, cît timp a fost bolnav, stăpîna nu s-a
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
despre memorii, pentru că textele pe care autorul le numește nuvele nu sînt atît de inocente pe cît ar trebui să fie dacă ar ține de acel grad zero al ficționalizării. Temperatura lor e ceva mai ridicată și elementul care produce febra e un fel de plăcere a jocului cu întîmplările reale, o plăcere prea mare pentru a fi vorba de simple notații de jurnal. Dar plăcerea nu trece niciodată în perversiune literaturizantă și nuvelele lui Radu Cosașu rămîn bine legate de
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
smulsă ușor din adânc. Nemurirea nu e un dar pentru oameni, de aceea trebuie trăită clipa ca eternitate, pentru că nu știm ce se ascunde în spatele ei. în dormitor se furișează mereu moartea pe care noi încercăm s-o alungăm prin febra erotică, o formă vitală a morții. Durere, boală și moarte venind din naștere, din viață. Dar iubirea, incluzând și erosul, amână parcă deconstruirea, precum focul, fiind unul dintre modurile de exprimare a forței naturii. FEBRUARIE 1989 ené resimte o angoasă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
De pe puntea joasă-a chivotului vostru. Sunt slab și sunt obscur, dar sunt și neclintit În vreme ce un altul pe urme vă trasează Siajul catastrofei. Cădea-veți în afund Dimpreună cu-nspumata dâră Arcuită-asemeni curbei ce arată Cota suferinței bolnavului în febră. El este-al vostru, E cu voi, pe când Eu rămân supremul, Dumnezeu. Chiar dacă Zarea mea încețoșată pare Mai șubredă ca o copaie plină Cu apă, aruncată peste pojar năpraznic, Deocamdată încă albește-a sărbătoare Vela pe catarg, și mă țin
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
în pagină bolile "nesfîrșite și voluptoase" iar moartea își trimite semnele, "familiară ca un guturai", chiar dacă "discretă ca un parfum păstrat în sticluțe de mărimea unei unghii". De aceea multe din evadările din spital au o ușoară temperatură, ca de febră: "îmi intrase în cap că aș putea trece fără să fiu sprijinit/ în partea cealaltă a pavilioanelor,/ Ca să-i dăruiesc Elmei un buchet de streptomicină/ Păstrat de mine anume pentru ea...", "mă-nvîrt pe malurile mîloase ale Mareotisului,/ Uimit de anemonele
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență febra schimbărilor presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au început o operă pe care n-au isprăvit-o". Regretînd că "s-a declamat o
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
cad lanțurile grele ale căsniciei - mai ales bărbatul își pierde dreptul la gelozie. Libertatea Marucăi se manifestă încă de la primele descoperiri erotice din luna de miere. La un moment dat, soțul este țintuit la pat vreo cîteva săptămîni de o febră tifoidă. Ea îl supraveghează grijulie, dar apăsată de o mică vină. Alături de camera lor, în hotelul de undeva din Grecia, era cazat un sirian, bărbat foarte frumos. Maruca lasă în fiecare zi ușa deschisă pentru a-l vedea cînd trece
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
mi-e destul de străin (deconstrucționismul derridean, n.n.) Nu e ostilitate, nici simpatie, sunt într-o stare neutră, căci nu înțeleg ce se întâmplă acolo". Ricoeur simpatizează cu un Derrida post-deconstructivist, și poate acest gen de opinii ne pot feri de febrele metodologice datate deja. Alte chestiuni esențiale pentru Ricoeur sunt fundamentarea etică a învățământului, precum și, nota bene, nevoia ca relațiile subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia autorului și
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Luminița Voina-Răuț Aeronava Boeing încearcă de șase ori să aterizeze în Ciudat de Mexico, într-un târziu izbutește; aeropotul miroase teribil a kerosen, un panou te învață cum să lupți împotriva febrei aftoase, un personaj aidoma celor din telenovele întâmpină echipa Unchiului Vanea a Teatrului Bulandra. Mexicul întreg celebrează cea de-a 30-a ediție a Festivalului Internațional Cervantino, festival de teatru, dans, muzică, desfășurat pe toată luna octombrie, cu sediul principal
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
a descoperit-o. - Și locuiești pe strada Cerdena. - Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea ei percepeai o somnolență care se îneca uneori în flegma lipită de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat unghiile îngrijite, ojate cu roșu de cireașă. - Nu
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Ai plămînii bolnavi. - Nu, domnul meu. Nu plămînii. Plămînul. Numai unul singur. Și știi care? - Nu. - Stîngul. Rămase tăcută o vreme, fără a înceta să mă privească. Era în privirea ei o răutate studiată și o crispare voită, impusă de febră și de sîngele chinuit care, în decursul relației noastre avea să mă tulbure mai mult decît însăși ideea că mă puteam molipsi... Deodată păru foarte obosită, închise ochii și suspină încet de parcă s-ar fi temut să nu-și facă
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Și desenul pentru căpitan va fi foarte frumos, o să vezi. - Ăla nu mă interesează. Luă pisica de pluș și o strânse la piept. Poți să mă desenezi slută și sfrijită cu fața albă ca ceara și cu ochii roșii de febră și chiar scuipînd sînge, mi-e indiferent. Dar celălalt mă interesează, fiindcă vreau să i-l trimit tatei și nu vreau să mă vadă bolnavă și pocită. Înțelegi? - Da. - O să fie un cadou surpriză pentru el, pricepi? - Da, da, firește
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Atlantic. Aterizând la Londra, senzație puternică și derutantă că am ajuns la... Timișoara. Diferența uriașă, ca dimensiuni, între Lumea nouă și Europa, îmi dă iluzia aceasta ciudată... Londra, un fel de Timișoară, așadar, obsedat de proporțiile Continentului abia părăsit. Gripă. Febră mare. Noroc cu părintele Gafton, vărul poetului Marcel Gafton care ne-a așteptat la aeroport împreună cu soția sa, o vajnică luptătoare în Amnisty international... La Londra, bolnav, o frază mă tot bântuie... De coșmarul pricinuit de febra gripei asiatice de
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
abia părăsit. Gripă. Febră mare. Noroc cu părintele Gafton, vărul poetului Marcel Gafton care ne-a așteptat la aeroport împreună cu soția sa, o vajnică luptătoare în Amnisty international... La Londra, bolnav, o frază mă tot bântuie... De coșmarul pricinuit de febra gripei asiatice de care sufăr... O frază ca de roman sau de coșmar,...ca și când aș corecta o pagină rebelă încâlcită pe care o transcriu, bineînțeles reparându-i în mod mecanic logica după cum procedează orice pilot automat. Frază mult mai întortocheată
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
a urmașilor lor, cît și pe cei care s-au străduit și se străduiesc să netezească calea unei societăți deschise, tolerante, apte să imprime public un discurs rațional chiar reacțiilor emoțional-subiective. Nu întîmplător, într-o Germanie aflată deja în plină febră electorală, romanul lui Martin Walser a putut declanșa un scandal lipsit de prece dent în istoria postbelică a republicii federale. Că autorul este el însuși un provocator, cu sau fără voie, este un fapt discutabil. Dar mai îngrijorătoare pentru contextul
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
nu în lacul Memoriei,/ în hățișurile de deasupra, în păienjenișul/ stelelor imaginare, să-ți faci loc printre/ lianele și rădăcinile otrăvite ale adîncului,/ să vîslești cu ea în rîuri de sulf și mercur,/ să o frămînți între degete, cuprins de febră,/ ca pe o amuletă, ca pe un crucifix, ca pe o buclă din pletele Binevoitoarei, păstrată/ într-un medalion de argint, să o joci ușor/ în podul palmei" (32). Arta se dovedește astfel a fi un drum spre mîntuire, după cum
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
C. Rogozanu A apărut Corpul, volumul doi din Orbitor, celebrul roman al lui Mircea Cărtărescu. Surprinzător, critici nu s-au repezit să scrie despre el, deși încă există febra lui "cine scrie primul". Și asta pentru că, nu se știe prea bine cum (dar e sigur că așa stau lucrurile), dintr-o dată Cărtărescu a devenit un scriitor incomod. Nu mai dă bine să scrii "de bine" despre el. I s-
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
Șușară Dacă lumea contemporană, în ansamblul ei, trăiește într-o continuă stare de asediu informațional, România de astăzi, tot în ansamblul ei, trăiește, de peste un deceniu, sub tirania Opiniei. Dintr-un popor pastoralo-agrariano-lirico-fatalist, e drept, și cu niște crize de febră industrială ale căror sechele au încă un mare potențial letal, am devenit, după 1990, unul de hermeneuți. Viața politică și socială, istoria și economia, cultura și sportul și toate cele nebotezate încă nu se manifestă așa, pur și simplu, în virtutea
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
C. Rogozanu O Zone friendly. Iași. Reconfigurări literare - încă o antologie pe piața literară românească. Nimic nou. Este cunoscută febra postdecembristă a "găștilor" literare. Antologia a însemnat după 1990 o formă de rezistență a literaturii noi sau chiar o formă de critică literară, de recuperare a unor autori, a unor "generații". Spun "gașcă" și "rezistență" pentru că realmente avem de-a
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]