12,356 matches
-
abia începea. Toată lumea avea costum de schi indiferent dacă era concurent sau spectator. Frigul nu-i apăsa de loc. Niște pictori suprarealiști, veniți de la Paris, au agățat un puck galben pe bolta cerului, îmblânzind astfel, curenții reci, încolăciți în jurul spectatorilor. Febra așteptării creștea pe măsură ce timpul se îngrămădea. Primul la start a fost Cristian, un tânăr vânjos, încercat de vicisitudinile sorții. Înainte de pornire, s-a aplecat și și-a verificat legăturile, apoi s-a concentrat la start. Gândul îi fugea la taică
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
gât părea dulce, în timp ce, coroana soarelui se agăță de părul lor învălmășit și ud. Dansul pe nisip era felin, căutarea de sine dura până soarele topea oglinda apei, până când apa le inunda clipa, până când trupurile se regăseau la intrări în febra elementelor din natură. Peter a țâșnit cu schiurile în picioare, într-o încremenire proiectată deasupra tuturor, ducând cu el gustul nisipului cald, urmele mângâierilor lăsate pe piele, vroia căldura pătrunderii în coroana coapselor, unde se unea aerul cu apa din
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
zile din București a doua fată cu soțul ei. Singurii care n-au putut veni au fost băiatul, detașat pentru o lună în Suedia și fata cea mică, elevă la liceu. Au fost și unele încercări de schi, soldate cu febră musculară și chiar unele reușite ale ginerelui cu un snowboard. Dar “șaia pipenul” întregului concediu au fost cei doi nepoți. 21.02.2006 Referință Bibliografică: Șaia pipenu / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1301, Anul IV, 24 iulie
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
n-au voie să fie poeți, ci trebuie să scrie reportaje, cu aspecte din uzine, șantiere, mine. În aceste noi condiții ziaristul vede tot, nu roade imagini în birou, ci le culege direct de la sursă, cuprinzând astfel tirania observației și febra muncii forțate. Aceste imagini de o spontaneitate nemăsurată și necontrolată, sunt prinse apoi în cleștele poetului și filigranate pentru a deveni poezii. Astfel în șantier imaginile reale devin cadre ireale ce înconjoară emisferele infinite de betoane, cabluri, cărămizi și pixul
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Sferele_poeziei_lui_nicolae_s_rbu.html [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
2012, incepand cu orele 21.00, în incinta Cinematografului VICTORIA, la un nou concept de eveniment ce vă combină o proiecție cinematografică de excepție cu un live-act, urmat de un afterparty. Prima ediție din această serie ne va transpune în febra anilor '50- '60, în apogeul mișcării Rockabilly/surf/garageoldschool rock'n'roll. Ideea pe care se bazează acest nou concept unește Cinematograful Victoria, așa cum îl știați, cu un live-act și se sprijină pe dorința noastră de diversitate în peisajul încă
„Rockabilly Picture Show” by http://www.zilesinopti.ro/articole/1806/rockabilly-picture-show [Corola-blog/BlogPost/99663_a_100955]
-
anul 1919, primul an după război, producția extrasă din minele societății a fost de numai 547.424 tone, realizată cu 7180 muncitori, iar în anul 1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția muncitorilor s-a numărat organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Fleming este cel despre care se crede că a inventat penicilină. Însă lucrurile nu stau chiar așa. Triburile nord africane foloseau penicilină de sute de ani. În 1897 Ernest Duchesne a folosit mold penicillum glaucoma pentru a vindeca porcii de febră tifoida, înțelegând efectele și caracteristicile penicilinei. Însă nimeni nu i-a luat în serios. Câțiva ani mai tarziu, Fleming a descoperit penicilină întâmplător, el nu și-a dat seama de capacitățile sale și a încetat cercetările asupra ei. Între timp
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
desăvârșită; patul rămânea zile-ntregi cu așternuturile neridicate, fumul gros de țigară umplea camera și aerul începea să râncezească în mirosuri închise. Adesea uita de zi și de noapte, prelungindu-și lecturile până cădea istovit; făcea totul grăbit, cu o febră diabolică, de parcă i-ar fi scăpat clipele printre degete, mânat de un instinct propriu, maniacal. Poate avea dreptate și mam’zel Gretta cu dereticatul ei; vestea pe care i-o adusese cu venirea acelei dame îi tulburase existența lui de
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
ce înveninează văzduhul; ce frumos vin toamnele, cu vegetațiile în derivă, cocorii caligrafiază pe cer triunghiuri și rândunelele se adună pe un portativ în cheia sol punând la cale sborul spre alte zări. eu rămân treaz agățat de urechea primelor febre autumnale, rătăcind printre pulberi de vise... duminică, 20 septembrie 2015 banca de amintiri lângă apele cu valsurile Dunării albastre fecioarele și-au sădit visele, rătăcite prin pulberi de timp, așteptând cavalerii de ieri; a tăcut vântul și vulturii au căzut
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443158441.html [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
trece, Și furtuni polare de suspine. Mi-am ascuns tot sufletul sub pleoape Și cu mintea sfredelesc nămeții Să te țin, iubirea mea, aproape, Să te-alint cu roua dimineții. Cu suflarea ei criogenată Încerca-va iarna să răcească, Dinlăuntru, febra emanată De iubirea noastră omenească; Dar vom izbuti să-nvingem gerul Și înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună. Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea; Chiar dacă înghețul mă rănește
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
pus, să nu pot trece,Și furtuni polare de suspine.Mi-am ascuns tot sufletul sub pleoapeși cu mintea sfredelesc nămețiiSă te țin, iubirea mea, aproape,Să te-alint cu roua dimineții.Cu suflarea ei criogenatăîncerca-va iarna să răcească,Dinlăuntru, febra emanatăDe iubirea noastră omenească;Dar vom izbuti să-nvingem gerulși înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună.Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea;Chiar dacă înghețul mă rănește,Iarna asta
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
câinelui, meșteri o caracatiță. Poftim! Să ai mulțime de brațe, cu tot atâtea mâini de ajutor, ca în trecut, când ne salvai pe toți! Aflați la anaghie, nu ne scoteai tu la liman, motivând către profesori absențele celor încercați de febra chiulului?! Solitarul primi cu gentilețe caracatița, Papa jubilând că acesta nu se alesese cu ceva comestibil... chiar și piperat, ca în cazul său. -Și-acum, tot așa?! se interesă Americanul, cu ochii la Flower-Power. -De băiatul meu întrebi?! Nu, acum e
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
neobișnuiți cu efortul continuu, cu bășici la călcâie și cu plămânii afumați de țigări, simțeam că ne dăm duhul. Singura consolare erau copiii: deși aveau și ei rucsăcelele lor cu haine, zburdau în jurul nostru, fără probleme de respirație sau de febră musculară. Nu știu dacă am avut un alt moment în viață în care m-am bucurat atât că am ajuns la destinație. Mai exact, prima destinație: cabana Bârcaciu. Nu voi descrie nici călătoria, nici peisajele, scrierea de față nu se
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408085879.html [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
I.Hr. După încercarea nereușită de a lua în stăpânire India Alexandru se îmbolnăvește de malarie. Bând din cupa de 12 litri a lui Hercule la ospățul din Medina urlă de durere, se prăbușește în fața oaspeților și e cuprins de febră. În timpul navigării pe Eufrat suferă aceleași simptome ceea ce-l face să-și scape diadema în curentul învolburat al apei. Un slujitor sare și o recuperează însă ca să-i fie mai ușor de traversat și-o așează pe cap. Semnul de
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
survenite la fiecare mișcare deliberată, meritau pentru el. Fata înțelese numaidecât intenția bărbatului ei și-și culcă bărbia în podul palmei lui sărutându-i iar și iar degetele. Alexandru vedea toate acestea cu mare greutate datorită ochilor injectați și a febrei care nu-l lăsau nici o clipă. Toate strădaniile doctorilor sunt inutile. Ei știu cel mai bine c-am să mor și totuși nu renunță. Poate n-ar trebui nici eu... Dacă aș fi pus doctorii mei ca generali din armata
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
Francisc din Assisi era chiar sub ... tălpi ! Nimic din nălucirile și tălmăcirile noastre copilărești, privitoare la osatura toponimică a întinsului teritoriu din pustietăți, care să mai stea în capul oaselor. Mitul westernian al “goanei după aur” croit mai târziu - al febrei și foamei căutătorilor asmuțiți de metalul “necuratului”, cu călăreți singuratici strunind anevoios bidivii nărăvași după un obositor galop prin preerii, văi înrâpate și nisipuri măturate înșirate în dune cu o simetrie aparte de vântoasele regiunii, precum crestele spumegânde ale oceanului
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_.html [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
ele l-au făcut celebru, ele formează emblemă orașului", numai Andaluza și-a spus părerea cu glas tare: "ia te uita, le-a pus aici ca să-și ia rămas bun cei care au jucat tremurând din tot corpul cuprinși de febră jocului de noroc" și sublinia această patimă cu gesturile ei. Și nu ne-au trebuit multe zile până să ne încercăm ți noi norocul în fața acestor atractive diavolești mașinării de tocat banii. Am jucat doar ca sa ii simțim gustul, nu
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
Nu vrem disperare, durere și chin Dorim soare și-un strop de senin. Să simți, să speri, să fii, să exiști S-alungi suferința ochilor triști. Ai fost, ești, vei trăi mereu În inimă-n suflet, în dorul greu Ești febra din ritmul fierbinte Și zbaterea aducerii aminte. Trăiește clipa-ți de magic destin Absoarbe sărutul de dulce suspin Cuprinde în brațe șoapta de foc Iubirea ce mută munții din loc. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: PENTRU TINE / Camelia Constantin : Confluențe
PENTRU TINE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_tine.html [Corola-blog/BlogPost/360729_a_362058]
-
asta a plecat Maria în Grecia, singură și fără niciun sprijin. A strâns bani mai multe luni, bani adunați din mila oamenilor, pentru că administratorul blocului pentru care lucra ca femeie de serviciu o concediase. Întârziase două ore când Radu avuse febră foarte mare. Nu ar fi fost primul copil care îi murea din cauza febrei și simțea nevoia să stea alături de cel mic, măcar până îi scade temperatura. Administratorul nu a înțeles-o. Darius nu s-a plâns niciodată nimănui de greutățile
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_pumn_de_faina.html [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
bani mai multe luni, bani adunați din mila oamenilor, pentru că administratorul blocului pentru care lucra ca femeie de serviciu o concediase. Întârziase două ore când Radu avuse febră foarte mare. Nu ar fi fost primul copil care îi murea din cauza febrei și simțea nevoia să stea alături de cel mic, măcar până îi scade temperatura. Administratorul nu a înțeles-o. Darius nu s-a plâns niciodată nimănui de greutățile sale. Mergea și el la școală, pentru că îi plăcea să învețe, să citească
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_pumn_de_faina.html [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
de mă fac, Bolii vreau să-i vin de hac! Îi dau să bea ceai de tei Lapte din ceșcuța ei Iar în nas dacă strănuta Picături îi pun o sută! Dacă mai tușește mult Imediat am s-o consult! Febră mare dacă face Pun la fiert și niște ace! Seringă o pregătesc Cameră aerisesc Îi fac frecție cu spirt Și de boala-o scap rapid! Treaba multă vreau să fac Dintr-un scutec de bumbac Doar cu ață și cu
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Tela_Mocanu.html [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
somn îl întreba: — Cine a pus petalele de trandafir pe verandă? M-am speriat și asta a declanșat această naștere prematură și care ne-a adus suferință această imensă. Criști se uită atent la Delia, gândindu-se că a făcut febră. Se ridică speriat și-i puse mâna pe frunte. — Ce este Delia, despre ce trandafiri vorbești? — Nu, nici nu mi-am dat seama că nu ți-am povestit despre petalele de trandafiri găsite în dimineața aceea după ce tu ai plecat
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449084764.html [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
vorbești? — Nu, nici nu mi-am dat seama că nu ți-am povestit despre petalele de trandafiri găsite în dimineața aceea după ce tu ai plecat la spital. Iată ce a declanșat nașterea! Nenorocitele de petale de trandafiri! Criști nu am febră, nu te speria, o să-mi revin și poate ne este dat să avem totuși copilul pe care ni-l dorim. Dar stai lângă mine să-ți povestesc ceva ieșit din normalitate. — Înainte de a ne cunoaște, cu ceva timp in urma
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1449084764.html [Corola-blog/BlogPost/383190_a_384519]
-
bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de perchezițiile securității. Sunt însemnări zilnice, fișe, portrete pe baza cărora dorea să își reconstituie jurnalul și cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată - Viața lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu și-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii. Doina Alexandru Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ by http://uzp.org.ro/lansarea-cartii-corneliu-coposu-file-dintr-un-jurnal-interzis-1936-1947-1953-1967-1983/ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
pulsul inimii mele- Cavalcadă de Pegași pe o vreme de vijelie- Dacă picioarele-ți de iambi de dactili ori trohei Nu se succed sincron cu pașii mei, Melancolizați în urma sicriului epocii pe care o ducem la cimitir, Dacă n-ai febra trupului meu bolnav fără leac, Dacă nu ai nimic din toate acestea, și în plus Ceva din imensa durere a lumii deznădăjduite Dacă ești cinică și nu-ți recunoști strămoșii în doine și balade, Dacă porți chipul dezordinii și al
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_cum_si_pentru_cine_scriem_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]