44 matches
-
o apă și-un pământ. Lacomi, vanitoși, corupți, incapabili să sesizeze modificările din societatea de azi, fruntașii țărăniști sunt o grupare încremenită de bătrâni indecenți (chiar atunci când biologic sunt tineri!), care au înlocuit obștescul baston cu mult prea frivola tolănire feciorească în jeepuri. Disoluția (iremediabilă, după părerea mea) a P.N.Ț.C.D-ului, după trei ani în care au stat precum cloștile sterpe pe un cuibar fără ouă, nu mai poate fi împiedicată de nici una din "măsurile urgente" promise de
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
îmi prind în păr, Roze și-albe flori de măr. Sigur că așa gătită, Cu culori împodobită, Voi fi cea mai mândră-n rochia Pusă-n ciuda Babei Dochia. Când cocorii m-or peți, Soarelui vor povesti, Iar căldura-i feciorească Fi-va-n mine să rodească, Ce s-o coace-apoi în vară, Pentru toamna-surioară. Iarnă, nu fii-ngrijorată ! Eu, așa îmbujorată, Mă voi descurca prin vreme ! Du-te, și nu te mai teme ! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
înscrise în lista UNESCO: Mănăstirea Hurezi, biserici din lemn din Maramureș, biserici cu pictură exterioară din Bucovina Peisajul cultural: Maramureş, Bucovina, satele din Delta Dunării etc. Patrimoniul cultural imaterial Patrimoniul cultural imaterial și obiectivele înscrise în lista UNESCO: Doina, Jocul fecioresc, Călușul, Colindul în ceată bărbătească Meșteri și meserii. Ceramica de Hurezi. Tehnici tradiționale de realizare a scoarței; Tehnica mărțișorului Obs. Conținuturile propuse sunt orientative și vor fi selectate, în acord cu competențele generale și specifice, precum și în relație cu
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
corb, un șarpe mic, pe masă i l-a așezat Ce rotindu-se în aer, spre pădure a zburat ! Uimită foarte, Penelopa, l-a rugat din tot adâncul Pe Dascălul Apelian, ca să îi explice tâlcul... "Porumbelu-i firea ta și-nțelepciunea feciorească Și bunătatea ce-o împrăștii cu roadă Duhovnicească ! Iar ramura de măslin, ce pe astă masă vez' E Darul lui DUMNEZEU, prin Taina Sfântului Botez ! Peste patimi și ispite, vulturul e Biruința Iar Cununa-i răsplătirea, la lucrul bun, ce
SF.MC.IRINA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384524_a_385853]
-
țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
plini de fiori, Înbrățișând sămânță vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că de codana! OCEANIC Cu-mpătimirea-i umilită, de blândul țărm acum prea plat, Se-ntoarce iarăși către larguri, avid să-ncerce un
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular românesc până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Ansamblul „Mugurașii” din comuna Agăș, județul Bacău, a fost înființat în 2009, din inițiativa doamnei Ecaterina Rață
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
eternă. Toți copiii buni ai Terrei pe cuprinsul emisferei fiindcă ești - te preamăresc Maica Pruncului Ceresc. Maica Pruncului Divin stăpânind Înaltul Cin. Cu fidelitate sfântă toți copiii tăi îți cântă Maică blândă și curată pururi binecuvântată. INTERPRET 2 : Duhu-n trupul fecioresc a zidit copil ceresc a zidit copil divin Lerui ler și linu-i lin. Și s-a răspândit în lume taina veștii celei bune taina vieții minunate a iertării de păcate. Floare ești - de rai - frumoasă - dintre sfinți, cea mai aleasă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Și iedera aspră, arzând pe alocuri A buzelor care-au uitat cine ești . Sunt ramuri pe care am uitat să-nfloresc Sunt doruri de care mă simt dezgolită subit Sunt urme pe inimă care încă roșesc Timide de suflul curat, fecioresc Al tuturor orelor în care doresc Iertarea pentru cât de adânc te-am iubit ! 18.iulie.2015 Referință Bibliografică: Urme pe inimă / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
URME PE INIMĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343996_a_345325]
-
săracilor le-a împărțit ! În straie călugărești...ca Monahii ea s-a tuns Și-a dus în lume Numele, Mântuitorului IISUS ! La Împăratul Antonin, a fost pârâtă de păgâni Ca să nu mai fie parte, cu-Inchinătorii Creștini... Pe lângă priceperea și frumusețea feciorească Vroia-Mpăratul închinare și idolilor să jertfească... "Să nu-mi fie mie dat, să lepăd Dumnezeirea Iar idolii, ce n-au creat, le doresc din plin, pieirea !" Un coif înroșit în foc, pe capul ei au așezat... Iar Cerul printr-
SF.MC.HRISTINA, ERMOLAE SI PARASCHEVI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343414_a_344743]
-
zeițe. Festivități cu multe fițe... Nu bine soarele-a ieșit, Stropind covor de primăvară, Că ne-am pus pe sărbătorit, De pe la trei și până-n seară. Vremea-acuma-i de bonton, Fără de basca și palton. Dar n-am chef de o ”fecioreasca”, Prefer buchetul de “Feteasca”. A fost idee cam neghioaba, S-aleagă chiar o zi de “babă”! Soției i-am dat un sărut! Nu pot s-ofer ce ea-ar fi vrut... Cu-atențiile nu-i ușor! Abia scăpat de Mărțișor
CUM TRECE VREMEA… IAR “ZIUA FEMEII”! de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380982_a_382311]
-
zorilor le dă de știre Cuibul unde porumbița ostenită de noroc Dorme-ntâi îmbrățișată de bărbat și de iubire Ea visează că la Curte ajunsese la soroc Și pășind într-o grădină cum e raiul din Scriptură Doldora de frumusețe feminină, feciorească Nu-și găsește loc, se simte cea mai josnică făptură Pe când una dintre fete prinse dulce să-i vorbească: - Bun venit! Eu sunt prințesă de la curtea din apus Fiica Regelui Albastru și-a Reginei Viorea - Bun găsit! Răspunse Oana bucuroasă
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
Ne regăsim în fiecare cântec vechi. Ropotul ploii, jocul stropilor de ieri Mai poartă al iubirilor parfum străvechi. Chipul tău, mai luminos decât zorile, Farmecă luna și-o face să pălească, Stelele-și pierd strălucirea, culorile, Uluite de dragostea-ți fecioreasca. Peruzeaua mea, chipul tău e raiul meu! În inima mea înrămat va fi pe veci Gingaș suvenir, al iubirii panaceu, Cănd dorul mă va prinde, zburdând, pe poteci. Noi iar am furat iubirea de la îngeri, Pe norii diafani când ne
POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379273_a_380602]
-
umbrița” celor „trei păltiori/ ’nalți și gălbiori” sau la umbra altor copaci înrudiți (arvun, jugastru). Se pune întrebarea dacă paltinul (în general, arborele sacru sau consacrat) a jucat aievea rolul de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare acordate monumentelor dendro- morfe : arbori sau stâlpi „de judecată” (divină, obștească sau pro- fesională), „de sacrificii”, „suplicatorii”, „de legare sau dezlegare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi pus Și în mîna-i însceptrată, mâna ei îngustă, mică. Dară nu - mute rămas-au buzele-i abia deschise, Mută inima în pieptu-i, mâna ei trasă-ndărît. În a sufletului taină, ea iubea. Clar și încet Se ivea fața de demon fecioreștilor ei vise. Ea-l vedea mișcând poporul cu idei reci, îndrăznețe; Ce puternic e - gândi ea, cu-amoroasă dulce spaimă; El prezentul îl răscoală cu-a gândirilor lui faimă Contra tot ce grămădiră veacuri lungi și frunți mărețe. El ades
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Fiul omului, erau două femei, fiice ale aceleiași mame. 3. Ele au curvit în Egipt, au curvit în tinerețea lor; acolo le-au fost strînse țîțele, acolo le-a fost atins sînul fecioresc. 4. Cea mai mare se chema Ohola, și sora ei Oholiba. Erau ale Mele, și au născut fii și fiice." Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul. 5. Ohola nu Mi-a fost credincioasă; s-a aprins de dragoste pentru ibovnicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
s-a spurcat cu toți aceia pentru care umblă nebună, s-a spurcat cu toți idolii lor. 8. Nu s-a lăsat nici de curviile ei din Egipt, căci aceștia se culcaseră cu ea în tinerețea ei, îi atinseseră sînul fecioresc, și își vărsaseră curviile peste ea. 9. De aceea, am dat-o în mîinile ibovnicilor ei, în mîinile copiilor Asiriei pentru care se aprinsese de dragoste. 10. Ei i-au descoperit goliciunea, i-au luat fiii și fiicele, și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
20. Ea s-a aprins după niște necurați, a căror carne era ca a măgarilor, și a căror apropiere era ca a armăsarilor. 21. Astfel, ți-ai înoit iarăși nelegiuirile tinereții tale, cînd Egiptenii îți strîngeau țîțele, din pricina sînului tău fecioresc. 22. De aceea, Oholiba, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Iată că ațîț împotriva ta pe ibovnicii tăi, de care ți-ai înstrăinat inima, și-i aduc din toate părțile împotriva ta: 23. pe Babiloneni și pe toți Haldeii căpitani, voievozi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Mona, „se închidea nopți întregi în latrina special amenajată pentru scris. Acolo, Corb-Alb invoca pe sfîntul Duh al poeziei, și pentru operele concepute acolo, Mona cea grațioasă îl iubea și se svîrcolea noaptea în pat, într-o crispare de dorință feciorească și posesie feminină” și sfîrșește, în consecință, urmare a încercării (eșuate) de a o iubi „numai cu capul”. Eșecul similar (mult mai puțin burlesc însă) al eroului din mult mai elaborata „Cu inima’n cap“ de Ion Vinea avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Înfloresc De mă-mbăt și mă uimesc...” Uimire Înseamnă, de bună seamă, fascinație. A privi este dorința cea mai mare a Îndrăgostitului („Stai, ah! stai să te privesc”), a netezi părul Îngerului este o voluptate nesperată, a sfîrși pe sînul fecioresc este un gînd aproape mistic. Alecsandri vorbește, Într-un loc, de caracterul divin al dragostei, În sensul spiritualismului medieval, zicînd că „tot ce-nalță și preface pe om În Dumnezeu” vine de la dragoste. Ninița deschide cu o zîmbire cerurile („mie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui de tap pe seama unei stele. Tata s-a combinat cu mama sub coadă Dragonului și nașterea mea a fost sub Ursa Major, de unde rezultă că sînt brutal și desfrînat. Zău că aș fi fost ce sînt, chiar dacă cea mai fecioreasca stea de pe firmament ar fi licărit asupra bastardizării mele. Edgar... (Intra Edgar) La tanc: tocmai că deznodămîntul vechii comedii. Replică mea e o melancolie perfida, cu un suspin că de balamuc. O, aceste eclipse prevestesc aceste discordii! Fă, sol, la
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]