43 matches
-
îmi prind în păr, Roze și-albe flori de măr. Sigur că așa gătită, Cu culori împodobită, Voi fi cea mai mândră-n rochia Pusă-n ciuda Babei Dochia. Când cocorii m-or peți, Soarelui vor povesti, Iar căldura-i feciorească Fi-va-n mine să rodească, Ce s-o coace-apoi în vară, Pentru toamna-surioară. Iarnă, nu fii-ngrijorată ! Eu, așa îmbujorată, Mă voi descurca prin vreme ! Du-te, și nu te mai teme ! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425622286.html [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
plini de fiori, Înbrățișând sămânță vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că de codana! OCEANIC Cu-mpătimirea-i umilită, de blândul țărm acum prea plat, Se-ntoarce iarăși către larguri, avid să-ncerce un
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie verde cu pană de cocoș de munte (pălărie vânătorească), cămașă cu poale cu pui negri, simpli, brâu negru cu motive florale, ițari țesuți, cizme negre până la genunchi. Atât fetele, cât și băieții la dansurile din zona Vicov poartă trăistuțe
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
creându-și un stil propriu inspirat din cântecul și dansul popular românesc, care impresionează prin patosul interpretărilor, prin modulațiile lente sau antrenante, prin valorile spirituale pe care le exprimă. „Joc de Maramureș”, „Singurătate”, „Ciobănelul”, „Joc din Transilvania”, „Doina din bătrâni”, „Fecioreasca lui Petruță” sunt doar câteva din melodiile care au dus faima cântecului și dansului popular românesc până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Ansamblul „Mugurașii” din comuna Agăș, județul Bacău, a fost înființat în 2009, din inițiativa doamnei Ecaterina Rață
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
corb, un șarpe mic, pe masă i l-a așezat Ce rotindu-se în aer, spre pădure a zburat ! Uimită foarte, Penelopa, l-a rugat din tot adâncul Pe Dascălul Apelian, ca să îi explice tâlcul... "Porumbelu-i firea ta și-nțelepciunea feciorească Și bunătatea ce-o împrăștii cu roadă Duhovnicească ! Iar ramura de măslin, ce pe astă masă vez' E Darul lui DUMNEZEU, prin Taina Sfântului Botez ! Peste patimi și ispite, vulturul e Biruința Iar Cununa-i răsplătirea, la lucrul bun, ce
SF.MC.IRINA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1430759885.html [Corola-blog/BlogPost/384524_a_385853]
-
La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424325352.html [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
zorilor le dă de știre Cuibul unde porumbița ostenită de noroc Dorme-ntâi îmbrățișată de bărbat și de iubire Ea visează că la Curte ajunsese la soroc Și pășind într-o grădină cum e raiul din Scriptură Doldora de frumusețe feminină, feciorească Nu-și găsește loc, se simte cea mai josnică făptură Pe când una dintre fete prinse dulce să-i vorbească: - Bun venit! Eu sunt prințesă de la curtea din apus Fiica Regelui Albastru și-a Reginei Viorea - Bun găsit! Răspunse Oana bucuroasă
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Visul_stejarului_marius_robu_1381137639.html [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară, se supun Jocului de-acum nebun De alint și dezmierdări, Printre mii de sărutări. Câte una
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455777799.html [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
eternă. Toți copiii buni ai Terrei pe cuprinsul emisferei fiindcă ești - te preamăresc Maica Pruncului Ceresc. Maica Pruncului Divin stăpânind Înaltul Cin. Cu fidelitate sfântă toți copiii tăi îți cântă Maică blândă și curată pururi binecuvântată. INTERPRET 2 : Duhu-n trupul fecioresc a zidit copil ceresc a zidit copil divin Lerui ler și linu-i lin. Și s-a răspândit în lume taina veștii celei bune taina vieții minunate a iertării de păcate. Floare ești - de rai - frumoasă - dintre sfinți, cea mai aleasă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Feerie_de_craciun_sceneta_cezarina_cezarina_adamescu_1356385649.html [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
Și iedera aspră, arzând pe alocuri A buzelor care-au uitat cine ești . Sunt ramuri pe care am uitat să-nfloresc Sunt doruri de care mă simt dezgolită subit Sunt urme pe inimă care încă roșesc Timide de suflul curat, fecioresc Al tuturor orelor în care doresc Iertarea pentru cât de adânc te-am iubit ! 18.iulie.2015 Referință Bibliografică: Urme pe inimă / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
URME PE INIMĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1437229010.html [Corola-blog/BlogPost/343996_a_345325]
-
zeițe. Festivități cu multe fițe... Nu bine soarele-a ieșit, Stropind covor de primăvară, Că ne-am pus pe sărbătorit, De pe la trei și până-n seară. Vremea-acuma-i de bonton, Fără de basca și palton. Dar n-am chef de o ”fecioreasca”, Prefer buchetul de “Feteasca”. A fost idee cam neghioaba, S-aleagă chiar o zi de “babă”! Soției i-am dat un sărut! Nu pot s-ofer ce ea-ar fi vrut... Cu-atențiile nu-i ușor! Abia scăpat de Mărțișor
CUM TRECE VREMEA… IAR “ZIUA FEMEII”! de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1457444520.html [Corola-blog/BlogPost/380982_a_382311]
-
săracilor le-a împărțit ! În straie călugărești...ca Monahii ea s-a tuns Și-a dus în lume Numele, Mântuitorului IISUS ! La Împăratul Antonin, a fost pârâtă de păgâni Ca să nu mai fie parte, cu-Inchinătorii Creștini... Pe lângă priceperea și frumusețea feciorească Vroia-Mpăratul închinare și idolilor să jertfească... "Să nu-mi fie mie dat, să lepăd Dumnezeirea Iar idolii, ce n-au creat, le doresc din plin, pieirea !" Un coif înroșit în foc, pe capul ei au așezat... Iar Cerul printr-
SF.MC.HRISTINA, ERMOLAE SI PARASCHEVI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1437759605.html [Corola-blog/BlogPost/343414_a_344743]
-
Ne regăsim în fiecare cântec vechi. Ropotul ploii, jocul stropilor de ieri Mai poartă al iubirilor parfum străvechi. Chipul tău, mai luminos decât zorile, Farmecă luna și-o face să pălească, Stelele-și pierd strălucirea, culorile, Uluite de dragostea-ți fecioreasca. Peruzeaua mea, chipul tău e raiul meu! În inima mea înrămat va fi pe veci Gingaș suvenir, al iubirii panaceu, Cănd dorul mă va prinde, zburdând, pe poteci. Noi iar am furat iubirea de la îngeri, Pe norii diafani când ne
POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1480541654.html [Corola-blog/BlogPost/379273_a_380602]
-
interacțiunea diferitelor popoare este o confruntare între mentalitățile lor diferite. El considera că psihologia românilor este dictată de faptul că până la Regulamentul Organic ei au fost păstori, ceea ce explica faptul că erau „un popor plin de originalitate și de-o feciorească putere formată printr-o muncă plăcută, fără trudă, de acolo însă și nepăsarea lui pentru forme de civilizație care nu i se lipesc de suflet și n-au răsărit din inima lui”.. Românii, un popor tânăr, au intrat în contact
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mai multor etnii sau mai multor națiuni. Pe de altă parte, indivizii aparținând unei aceleiași etnii sau unei aceleiași națiuni au caracteristici culturale diferite: de exemplu, dansurile populare românești diferă în funcție de zonele cultural-istorice (românii din Transilvania au dansuri precum ponturi, feciorească sau târnăveană din familia verbunkului dansat în mare parte din Europa Centrală, dar nu au dansuri precum sârba, care este dansată de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
multimilenară a oamenilor în aceste locuri. Festivalul Tradițiilor și obiceiurilor de iarnă,(2 ianuarie) Comăna de Jos. Organizator: Primăria Comăna. Ceea ce frapează vizitatorul este modul în care sunt păstrate tradițiile populare și portul tradițional. Printre dansurile locului amintim "Brâul", "Pașovoaica", "Fecioreasca", "Lepedeul", "Hodoroaga", "Învartita". Festival de dansuri și obiceiuri populare (luna august). Trasee montane - spre E pe Valea Comăna-peșteră la confluența cu valea Tigăi-Vârful Cerbului (798 m. alt.) - Valea Purcaru - izvoare - Creasta Crizbav (965 m. alt.) - Rezervația Pădurea Bogății Documentele istorice
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
spornică și plină de figuri, de acolo simțimântul adânc pentru frumusețile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo povești, cântece, legende, c-un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de-o feciorească putere formată prin o muncă plăcută, fără trudă, de acolo însă și nepăsarea lui pentru forme de civilizație care nu i se lipesc de suflet și n-au răsărit din inima lui. Au venit grecii, ș-au domnit o sută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dragoste îl cuprindea și-l săruta și ca o slujnică ca pre un Dumnezeu înalt abiia cu preacuratele mânile sale cuteza a-l apipăi. [...] și luându-l cu scutece l-au înfășat și cu brațele l-au cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
era sita nouă Vedeai că pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să cazi! Flori, cunune și odoare, Semne recunoscătoare Îți dau, ieri, mâini feciorești: — Să trăiești! — Să trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai la joc, măi române, / Ca să-ți treacă de necaz
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un înger cu adevărat! Ești perechea la care am visat! Cândva o să te fac mireasă și vei fi cea mai iubită dintre femei. Vom deveni un tot, o singură ființă. Nicole avea o privire ușor zâmbitoare, atât cât sufletul ei fecioresc îi îngăduia în acel moment lipsit de ascunzișuri meschine. Absorbit de dragoste și mulțumit, Alin, la rândul lui, vrăjit ca de un înger, ardea ca un foc de o dorință interioară. Cu siguranță această întâlnire dintr-un cuibușor ca acela
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Cuvântul s-a făcut trup în sânul său curat, om asemenea nouă afară de păcat. În acest sanctuar El va crește și se va mări după natura omenească asemenea căreia a voit să se facă. Va locui în sânul celei mai feciorești mame, până la binecuvântata noapte a Betleemului. Cuvântul s-a făcut trup; să se plece tot genunchiul în cer și pe pământ. Și într-adevăr așa este. Căci atunci când un suflet recită aceste cuvinte din „Angelus”, se aruncă cu toată smerenia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
populară talentații soliști Victor Budac, Ion Budac, Livia Cârțan, Lenuța Tutor și alții. S-au întrecut pe ei înșiși, membrii echipei de tineri fluierași, și a rupt podelele scenei improvizate, echipa de dansuri naționale cu suitele lor de Învârtite, Hațegane, Feciorești și Pe sub mână, în regia maestrului coregraf Gheorghe Tutor. Succesul tinerilor artiști amatori a fost debordant, aclamațiile spectatorilor consăteni nu mai conteneau. Tânăra învățătoare, domnișoara Silvia Grovu cu mai vârstnica ei colegă, doamna Maria Budac împreună cu directorul de atunci al
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare trebuie să zică de joc. Jocul se deschide de obicei cu o feciorească, joc cu figuri pe care-l execută exclusiv feciorii și chiar bărbații mai vârstnici, uneori se prind cu ei și moșnegii ce țin să nu se lase cu nimic mai prejos. «Că-s greu bătrânii de pornit/ Dar de-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]