40 matches
-
Într-un salon de masaj. Altădată, explorând teritoriile neumblate de pe malurile Amazonului, un trib de indieni m-a Însoțit pe tot parcursul călătoriei, Încercând să-mi vândă o pereche de blugi. Cum ațipeam o jumătate de oră, mă trezeam legat fedeleș În fața unei oglinzi, Îmbrăcat În Joe Jeans, cu sălbaticii dansând În jurul meu și Întrebând: „Cumperi?“ „Cumperi?“ Îl Întrebam, la rândul meu, luni la prima oră, pe șeful teribilei miliții neomarxiste Peace Brothers, adus În mare secret În biroul meu, deghizat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Și iată, după un cot se zărește casa scufundată într-o liniște nefirească - animalele dorm la umbra deasă a pomilor iar păsările se scaldă în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava verde, uită-te! un iepuraș ce în lan se pierde. Fiecare-și are coasa
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
venit hingherii toți suntem o masă de manevră dar străin e interesul celui care poartă fesul ca necunoscuta din algebră suntem buni de dus cu preșul pentru-un tron sau pentru-un scaun dictator sau poate claun cum se joacă fedeleșul am dus jugul pân-aici ducă-l alții mai departe dincolo de noi e moarte noi suntem o țară de calici! Referință Bibliografică: Noi suntem o țară de calici! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16
NOI SUNTEM O ŢARĂ DE CALICI! de ION UNTARU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345070_a_346399]
-
cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Citește mai mult Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum.Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit.... XXXI. MÂNZUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011. În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul. Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
înțeles și cu toate acestea se pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele iar sânt comice prin greoiciunea si neexactitatea comparațiunii. Între cele dentîi, cu armonie imitativă, sânt următoarele: Urduc, Burduc, De barbă-l duc De barbă-l aduc. (Fedeleșul) Veni titirigele, Luă pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fiecare clipă. <Vor reuși ei să surprindă sentinela fără să fie desoperiți?Ă După clipe care nu mai treceau, am auzit oarecare vânzoleală, nu prea departe de locul unde mă aflam. În scurtă vreme, sosește soldatul Trestie, cu sentinela legată fedeleș. Unde-i Toaibă? A rămas să-l aștepte pe comandantul gărzii. Direcția obiectivul ocupat de Toaibă! - am ordonat grupei. În câteva minute, eram pe locul unde a fost capturată sentinela <inamiculuiă. 30 Domn’ locotenent, grupa ar trebui să se adăpostească
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să-i facă scăpați, cum s-ar zice. Nu s-a dovedit nimic pe seama lui, poate c-o fi fost om cinstit și de treabă, și totuși era ceva necurat la mijloc: l-au găsit În celula lui Ed, legat fedeleș și n-avea pe el nici un semn care s-arate că s-ar fi Împotrivit cîtuși de puțin. Povestea lui a fost că a intrat să le ducă de mîncare și c-au sărit pe el și l-au doborît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
duc să-l aduc. Ș-a luat un cârd de draci strașnic de mulți. - Da viu poate nu ți l-om pute aduce. - Mort nu vreau, viu să mi-l aduceți. Și s-o apucat dracii s-o făcut un fedeleș de fier și s-o dus după smeu să-l puie-n el. Când l-a adus așa era fedeleșul de greu, de numai dracii-l putea ridica. - Pune-l aici. Dă din bici și-l sue la - mpăratul cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
om pute aduce. - Mort nu vreau, viu să mi-l aduceți. Și s-o apucat dracii s-o făcut un fedeleș de fier și s-o dus după smeu să-l puie-n el. Când l-a adus așa era fedeleșul de greu, de numai dracii-l putea ridica. - Pune-l aici. Dă din bici și-l sue la - mpăratul cu fedeleș cu tot. Îi Zice-mpăratul: - Ce ai aici? - Aici-i toată puterea mea-mpărate... arată-mi fata ori o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de fier și s-o dus după smeu să-l puie-n el. Când l-a adus așa era fedeleșul de greu, de numai dracii-l putea ridica. - Pune-l aici. Dă din bici și-l sue la - mpăratul cu fedeleș cu tot. Îi Zice-mpăratul: - Ce ai aici? - Aici-i toată puterea mea-mpărate... arată-mi fata ori o destup. Împăratul de-odată s-o-ngrozit, da pe urmă (el, viclean) o aduce s-o vadă el. Da-mpăratul pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i spune cum dai drumul puterii d-tale. Da el de dragă ce i-a picat fata ș-a pierdut mintea. - Împărate, eu te-am amăgit, da aicea-i smăul. Împăratul strigă degrabă: - Omoară-l voinice, că el acuși sparge fedeleșul, că eu l-am prins odată și l-a spart. El de bucurie ca să-i dee fata, odată a-nceput să ucidă smeul. Îi turna reșin-aprinsă pe la cep ș-o-nceput așa de strașnic a țipa smeul de se cutremura
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
smeul de se cutremura palatu-mpăratului. După ce-o murit smeul, a-nceput a eși un fum, așa de strașnic mirosea de greu, decât voinicul a picat ca mort. Da-mpăratul, bucuria lui, a luat ș-a pus pe voinic în fedeleș și i-a dat drumu de vale. Și el a luat fata ș-a suit-o-n dealul cel de steclă. Da bietu voinic când a picat el mort i-a rămas sula-n cerdacul împăratului. Acu, la ce vreme
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vale. Și el a luat fata ș-a suit-o-n dealul cel de steclă. Da bietu voinic când a picat el mort i-a rămas sula-n cerdacul împăratului. Acu, la ce vreme s-a fi trezit el în fedeleș... - I doamne!, viclean am fost, da mai viclean împăratul. Ce să fac eu? Începe el a se isbi ca să esă de acolo. Da câtă putere avea el nu putea ca să sparg-acela. Da el mai ave o bucățică din barba lui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Începe el a se isbi ca să esă de acolo. Da câtă putere avea el nu putea ca să sparg-acela. Da el mai ave o bucățică din barba lui Statu-palmă - barba -cot. Aprinzând, începe a veni el cu iepurele cel șchiop pe fedeleș. - Scapă-mă. O-nceput a bate iepurele ș-o spart fedeleșul. (Că toată puterea vântului de la răsărit e-n iepure; iepurele de ce fuge așa tare? ). Scăpând el, îi zice Statu-palmă așa: - De-acu înc-odată dacă mi-i chema, apoi pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
putere avea el nu putea ca să sparg-acela. Da el mai ave o bucățică din barba lui Statu-palmă - barba -cot. Aprinzând, începe a veni el cu iepurele cel șchiop pe fedeleș. - Scapă-mă. O-nceput a bate iepurele ș-o spart fedeleșul. (Că toată puterea vântului de la răsărit e-n iepure; iepurele de ce fuge așa tare? ). Scăpând el, îi zice Statu-palmă așa: - De-acu înc-odată dacă mi-i chema, apoi pe urmă nu-ți mai fac, că de trei ori îi dată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-ar tăia tot ce-am executat. Și nu e ușor. Dar s-o luăm altfel. Eu aș evada și-aș fi încolțit, ce-aș face? N-ar trebui să ripostez? Și, obligat, aș muri. Sau aș sta închis la fedeleș, deci numai în lanțuri, ceea ce nu-mi place. Urăsc lanțurile alea și cătușele. Suntem sătui de noi ca de ciorapi, după Callo Mi-am dat seama că ambiția să mă țină, asta e rețeta la pușcărie, dar nu să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
el) după părinte și luând acel aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea ca părintele să fie idolul pădurarului, moș Iftimie Fedeleș, era glasul său, ca și care nu se mai pomenește - de ferească Dumnezeu. Asta era și ideea văcarului din sat și acești doi oameni găsisă într-adevăr un punct în care cugetările [lor], de altmintrelea eterogene, să fie aceleași. - Hiu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu orice altă categorie de comunicare pan-umană, regimul dicțiunii lui fiind constant de natură sonoră, dar și vizual impresionist, aerian până la transparență. Muzica, principiu suprapersonal unificator,e în același timp închidere și deschidere, poetul lăsându-se: " Dus de-a-ndăratelea, dus fedeleș, / dus ca un orb de toiagul speranței / în muzică, / dus ca o frunză, dus ca un vin, / dus ca uitarea, dus ca lumina" (Gravitație). Individualul și planetarul, clipa și eternitatea, angelicul și magicul se descifrează acustic: "De-atâta muzică / se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la 1 noiembrie 1899, când la rectoratul universității au fost convocați toți viitorii profesori ai Seminarului, între care I. Simionescu, S. Mehedinți, V. Hulubeiu. Între profesori au mai funcționat, în timp: Traian Bratu, I.Marinescu, N.I. Popa, C. Narly, C. Fedeleș, V. Pavelcu și alții. Până la 10noiembrie se țin, sub conducerea directorului, profesorul Găvănescul, șase ședințe în care se stabilește „unitatea de doctrină”: normele pe care fiecare profesor trebuie să le aibă în vedere în aprecierea lecțiilor de probă pe care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]