64 matches
-
presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin ceva ce ține strict de rigorile scenei. Ea are, mai degrabă, caracter didactic decât dramatic sau literar, pentru că
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
din mentorii săi spirituali, poate cel mai important, este un dascăl al Blajului, pașoptistul Aron Pumnul, pe care istoriile literare îl numesc deșteptătorul conștiinței naționale a românilor din Bucovina. Debutul poetic și publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
mai mult citat decât citit), ne-am gândit să-l “confruntăm” cu situația din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuală este proiecția în prezent, pentru că răspunsurile “intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) - și din manuscrisele publicate postum. Domnule Eminescu, ați putea descrie, în câteva cuvinte, cam cum arată România de astăzi, în perspectivă socială și politică? Plebea de sus face politică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
b și III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistență socială (Lege art. 28). Capitolul 4 Uniunile și federațiile de persoane juridice Articolul 60 Două sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federațiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociații de persoane juridice nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federația să
LEGE Nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru PERSOANELE JURIDICE (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106062_a_107391]
-
Gr.H.Grandea. Este prins și adus la tatăl său la Ipotești unde i se hotărăște continuarea studiilor și trimis la Viena. Între anii 1869-1872 este * audient extraordinar *, la Facultatea de filozofie romanică. În 1870 debutează în Convorbiti literare, Albina și Federațiunea din Pesta. În 1871, după toate elogiile aduse lui Eminescu de către Titu Maiorescu, începe o campanie contra poeziei lui , mai ales în revistele bucureștene; Columna lui Traian, Revista Contemporană, Ghimpele și Perdaful. În august 1871, are loc marea serbare de la
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
a face abstracție de elementul otoman și prin urmare de a stabili omogeneitatea de rasă în principatele ce se pretinde a se forma; să lăsăm deoparte aversiunile naționale, pentru a nu zice ura adâncă care s-ar opune la o federațiune a acelor naționalități. D. Gladstone n-ar putea să împiedice ca aceste state pe cari el le-ar fi chemat la esistență să nu rămâie așezate între două mari puteri limitrofe, Rusia și Austria; n-ar putea să împiedice ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prozelitism catolic și prin tendența de-a se desface de supremația ierarhiei bisericești a Bizanțului și de-a-și crea bisericele lor autonome. Vedem apoi dinastiile din Serbia, Bulgaria și Țara Românească înrudite, vedem că, fără alianțe formale, fără idei de federațiune, toate popoarele acestea se adunară, în jumătatea a doua a secolului, sub aceleași steaguri în contra turcilor năvălitori, sub puterea cărora au căzut pe rând cu toate. În urmă le vedem eliberîndu-se una câte una. Dintre toate țările dunărene cele românești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Popfiu, Sigismund Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a fost un colaborator asiduu la Familia și Telegraful român, la Federațiunea din Pesta. Semna și cu pseu donimul Publicola. Dintre cele mai cunoscute articole: "Corvinii, Iancu, Vlad și Matia", Familia, V, 29, 20 iulie/1 aug. 1869 și 30, 27 iulie/8 aug. 1869; "Coriolan", Familia, VIII, 49, 3/15 dec
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în conferința de la Odoreu 20 aug. 1912). Iar la Cleveland (unde era în misiune cu Vasile Stoica și Ioan Moța în campania pentru sprijinul Marii Uniri) el vorbește în termeni parcă luați din articolele politice ale lui Eminescu publicate în "Federațiunea" de la Pesta, sau cele publicate în Timpul în "chestiunea Dunării": "Noi trebuie să ne prezentăm înaintea lumei civilizate, nu numai ca o familie răzleață, ca o frântură de popor românesc aci în Ardeal, în Ungaria și în Banat, ci trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
textele originale. Petru Bran pune în circulație numele de "Satu Mare". 8 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică. Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, cap. Zile frumoase și bune, p. 135. 9 Apelul către publicul român apare în Federațiunea, IV, nr. 62, 9/21 iunie 1871. I. Slavici indică și apariția în Românul, 10 iunie 1871, Închisorile mele, cap. Înainte și după venirea în regat, I, Ed. Alfa / Paideia, 1996, p. 1. 10 D. Vatamaniuc, art. Eminescu și lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a fost deseori oprită de cenzură. C. se citea în întreaga Transilvanie, și pentru a răspunde interesului cititorilor, își organizase o rețea de corespondenți în comitate și în marile orașe. După retragerea lui Al. Roman, care va edita din 1868 „Federațiunea”, C. își pierde treptat colaboratorii, mai ales pe cei literari, și cititorii. Politicește, gazeta lui Sigismund V. Pop încerca o mediere între interesele naționale ale românilor din Transilvania și autoritățile de la Pesta și Viena. Programul cultural și literar era mai
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
Întorcându-se în țară în 1872, va fi profesor la Iași. În același an devine membru al Junimii și începe să colaboreze la „Convorbiri literare”, după ce, încă din 1866, tipărise traduceri, poezii, articole de critică literară, cronici în „Reforma”, „Familia”, „Federațiunea” și „Românul”. Activitatea didactică și-o continuă ca profesor la Botoșani și la Liceul „Matei Basarab” din București, iar din 1881 la Liceul „Carol I” din Craiova, unde va rămâne până la pensionare (1902). Participă la viața culturală din acest oraș
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele și cântecele lui se găseau în
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
pentru înființarea celei dintâi catedre de limba română la liceul din Satu Mare. Învingând nenumărate piedici, el a început să predea din 1859 primele lecții de limba și literatura română, obținând definitivarea în 1863. Concomitent, desfășura și o activitate publicistică în „Federațiunea”, „Concordia”, „Albina”, „Sionul românesc”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Familia”. De un răsunet deosebit s-a bucurat în Transilvania discursul de inaugurare a Catedrei, ținut în 1859, în care B., după ce aducea un fierbinte elogiu limbii materne, insista asupra
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
am dorit niciodată. subjugarea unui popor prin celălalt, ci am recunoscut întotdeauna de semnul unui simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de trebuință ca să se creeze o adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de trebuință ca să se creeze o adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele celorlalți. De li va succede popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele celorlalți. De li va succede popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va primi de programa a sa și va trebui să lucreze în spiritul ei. Atuncea nu trebuie să mai așteptăm o incertitudine nesigură, atuncea vom avea în mâni garanția unui viitori cert și sigur și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vom avea în mâni garanția unui viitori cert și sigur și nu vom mai lăsa să ne-o răpească nimenea. Până aicea ziarul "Politik". Va să zică, dacă presupunem cumcă acest ziar e espresiunea opiniei publice a cehilor, atuncea cehii cer o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor ca atare; și se pare cumcă aceasta ar fi și ideea celorlalte națiunalități ale Austriei. Ce fac românii pentru a se alia acestei idee? - Căci, vă încredințez, dacă românii vor lăsa să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în toate, toate să trăiască în ea, deși fiecare în concentrațiunea sa proprie. Ea să fie comună tuturor popoarelor, cum o religiune poate fi comună mai multor individe fără ca de aceea individele să nu aibă fiecare interesele sale proprie. Astfeli federațiunea garantează pre de-o parte dezvoltarea proprie a fiecăruia din popoare, pre de alta e gagiul cel mai sigur al unității Austriei. Repetăm că simbolul nu-și poate disprețui ideea ce o conține, căci apoi e redus la valoarea unui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbit în sens cosmopolit. Am scris puțin și tocmai de-aceea rog de iertare pe cititor dacă-i dau osteneala de-a se familiariza cu scrierile a căror cuprins mi-au adus numirea de cosmopolit. În articolul "Ecuilibrul", publicat m Federațiunea (no. 38 și 39 - mai 1870), am susținut autonomia Transilvaniei, fărâmarea dualismului, a unei forme ce contrazice naturei obiective a monarhiei, dreptul ce-l are fiece popor de - a - și determina voința prin legi și de-a avea un propriu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
presei noastre: Trompeta, Poporul. Inteligente și de bună - credință în fine. În ată privință nu ne dăm părerea, căci 56r ne temem că aceste organe ar fi batjocorite [2în felul: ]2. Asta-i caracterul mai multor jurnale din Austria: Albina, Federațiunea, Telegraful. TEATRU ROMÎNESC ["MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÎNCOVANU... "] 2254 Moartea lui Constantin Brîncovanu încearcă a fi o dramă în 4 acte iară autorul 303r ei încearcă a fi d-nul Antonin Roques. Deși titlul cât și numele autorului sunt indiferente, totuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Ardeal, precum și la Galați, Brăila, Constanta. În 1912 are loc prima ediție a concursului de fond pe Dunăre între Macin - Ghecet (13 Km.), care după război va deveni tradițional. În 1912 se constituie „Comisiunea de natație” în cadrul FSSR (Federațiunea Societăților Sportive din Româniaă. Aceasta s-a autodizolvat și s-a reînființat în 1915, sub titulatura „Comisia de Înot”, ce avea următorii membrii: A. D. Florescu - președinte; T. Davila, M. Savu, Gh. Iconomu si V. Badulescu. La 1 decembrie 1919, FSSR
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
fonduri” (p. 314 urm.), însă sărbătorirea sa amânat pentru 15 august 1871. În aceste condiții cele două societăți fuzionează în Societatea academică social-literară «România jună» cu Slavici președinte și E. secretar. În această calitate el a scris în 1870, în „Federațiunea” din Pesta, sub pseudonimul Varro, articolele Să facem un congres, În unire e tăria și Echilibru. Pentru pregătirea propagandistică și financiară a serbării E. se deplasează în Bucovina, la Cernăuți, apoi, trecând prin Ipotești, la București; corespondează cu T. Maiorescu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
sens al propunerii de alianță cu maghiarii, pe care o făcea Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" În „Discursul” pronunțat În mai 1848, la Blaj: Numai după ce va fi constituită și organizată și națiunea română pe temeiul libertății ecari, atunci să facă federațiune cu ungurii pentru apărare comună, cum face o națiune liberă cu altă națiune liberă. Așa cum sună ea aici, această propunere pare a fi o invitație sinceră În direcția unei Înțelegeri Între români și unguri. Dar dacă luăm În considerare imaginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reacția lui nu era de abandonare a ceea ce e românesc, ci de atenționare asupra aspectelor care trebuie să fie eradicate: „Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprii“ <footnote În unire e tăria, articol apărut în „Federațiunea“ din 10/22 aprilie 1870; după M. Eminescu, Scrieri politice, comentate de D. Murărașu, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1931, p. 14. footnote> , iar atunci cum să-și apere drepturile ce li se cuvin; referindu-se la românii din Imperiul Habsburgic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]