64 matches
-
Gr.H.Grandea. Este prins și adus la tatăl său la Ipotești unde i se hotărăște continuarea studiilor și trimis la Viena. Între anii 1869-1872 este * audient extraordinar *, la Facultatea de filozofie romanică. În 1870 debutează în Convorbiti literare, Albina și Federațiunea din Pesta. În 1871, după toate elogiile aduse lui Eminescu de către Titu Maiorescu, începe o campanie contra poeziei lui , mai ales în revistele bucureștene; Columna lui Traian, Revista Contemporană, Ghimpele și Perdaful. În august 1871, are loc marea serbare de la
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_domnul_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1326472404.html [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
mai mult citat decât citit), ne-am gândit să-l “confruntăm” cu situația din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuală este proiecția în prezent, pentru că răspunsurile “intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) - și din manuscrisele publicate postum. Domnule Eminescu, ați putea descrie, în câteva cuvinte, cam cum arată România de astăzi, în perspectivă socială și politică? Plebea de sus face politică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
presei, integrarea în Europa, chestiunea ungurească, chestiunea evreiască, pericolul rusesc, Basarabia, problema „cadavrului din debara”, Ortodoxia românească, în sine și în context, Catedrala Mântuirii Neamului, corupția din justiție etc. Răspunsurile „intervievatului” sunt fragmente extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin ceva ce ține strict de rigorile scenei. Ea are, mai degrabă, caracter didactic decât dramatic sau literar, pentru că
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu by http://uzp.org.ro/jurnalisti-uzpr-in-agora-miron-manega-dramaturg-al-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
potrivit art. 53 ( amp; 1 alin. a și b și amp; III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistență socială. (Lege art. 28). 60. Două sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federațiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociațiuni de persoane juridice nu pot dobândi personalitatea juridică decat de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federațiunea să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
sau federațiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociațiuni de persoane juridice nu pot dobândi personalitatea juridică decat de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federațiunea să-și aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decat dacă se constată, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federațiunii. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociațiuni sau așezăminte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
decat de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federațiunea să-și aibă sediul principal. Personalitatea juridică nu se poate acorda decat dacă se constată, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federațiunii. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociațiuni sau așezăminte nerecunoscute că persoane juridice. (Lege art. 5 și 102). 61. Procedura de urmat pentru dobândirea personalității juridice și înscrierea acestor asociațiuni de persoane juridice este cea prevăzută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
obligați că în cererea de recunoaștere și înscriere, în afară de stipulațiunile prevăzute pentru asociațiuni, să indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice cari o formează, alăturînd și copii de pe deciziunile prin cari s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică. 63. Uniunile și federațiunile se vor constitui printr-un act constitutiv în formă autentică, însoțit de statutele respective conformându-se dispozițiunilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea și încetarea funcționarii persoanelor juridice sub formă de asociațiuni. (Lege art. 3 și 103). 64. Statutele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
activității instituțiunilor asociate. (Lege, art. 104). ... 65. În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv. Statul are un drept general și permanent de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociațiuni, fondatiuni, uniuni sau federațiuni. Acest control are de scop pe deoparte că persoanele juridice să funcționeze și să se administreze potrivit cu scopul și dispozițiunile statutelor, actelor constitutive și regulamentelor, iar pe de altă parte că ele să nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
de art. 15 din acest regulament și art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgență, cu precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opozițiune. (Lege, art. 90). 87. Cererile pentru dobîndirea personalității juridice a uniunilor sau federațiunile de persoane juridice, sînt de asemenea de competința Curții de apel. (Lege, art. 102). 88. Pentru uniunile sau federațiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a ține un registru special de persoane juridice, în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opozițiune. (Lege, art. 90). 87. Cererile pentru dobîndirea personalității juridice a uniunilor sau federațiunile de persoane juridice, sînt de asemenea de competința Curții de apel. (Lege, art. 102). 88. Pentru uniunile sau federațiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a ține un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federațiuni. Acest registru va conține aceleași indicațiuni că și registrele prevăzute pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
competința Curții de apel. (Lege, art. 102). 88. Pentru uniunile sau federațiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a ține un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federațiuni. Acest registru va conține aceleași indicațiuni că și registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 103). 89. La Curțile cu mai multe secțiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor și afacerilor va fi de competința secțiunii I sau a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
b și III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistență socială (Lege art. 28). Capitolul 4 Uniunile și federațiile de persoane juridice Articolul 60 Două sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federațiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte. Aceste asociații de persoane juridice nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează că uniunea sau federația să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106062_a_107391]
-
un “epilog” neașteptat. După terminarea turului, locul 1 a fost ocupat de Unirea care în cadrul sferturilor de finală a campionatului național a și jucat deja meciul cu S.G. Arad (Societatea de Gimnastică Arad). Însă la intervenția Chinezului, Comitetul Regional F.S.S.R. (Federațiunea Societăților Sportive din România) a dat curs unei contestații, în urma căreia Unirea a pierdut cele două puncte câștigate în partida din retur cu R.G.M.T. Astfel Chinezul a devenit campioana districtuală cu un punct avans, datorită unor hotărâri la “masa verde
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
s-a mai numărat printre organizatorii "Societății de Lectură a Junimei Române Studioase" (1851) și ai "Societății Petru Maior" (1862). A fost redactor al gazetelor „Concordia” (înființată la Budapesta în 1861, în colaborare cu Sigismund Pap, până în 1866) și la „Federațiunea” (1868 - 1876), înființat tot de el la Budapesta. A suferit multe persecuții politice din partea autorităților maghiare fiindcă a apărat deschis cauza românilor transilvani, în Ungaria dualismului (1867-1918) austro-ungar. În paginile acestor reviste el a publicat articole deosebit de virulente care i-
Alexandru Roman () [Corola-website/Science/307161_a_308490]
-
Budapesta articolul "", în care ia va lua apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți. Publicistul va trece la situația politică a românilor și a altor naționalități conlocuitoare din Austro-Ungaria publicând, sub pseudonimul "Varro", în "Federațiunea" din Pesta, trei articole, strâns legate între ele, pentru care a fost citat de procurorul public din Pesta: "" (5/17 aprilie), "" (10/22 aprilie) și "" (22 aprilie/4 mai și 29 aprilie/11 mai) În luna martie 1870, alături de N.
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează un ceas cu două cadrane. Odată cu montarea ceasului a fost
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
al Partidului Conservator, unde în 1880 și 1881 a fost redactor șef. Ocazional a colaborat cu articole politice sau pe teme culturale și la alte reviste sau gazete ale epocii, în perioada 1870-1877 publicând în "Albina", "Familia" lui Iosif Vulcan, "Federațiunea", "Convorbiri literare", "Curierul de Iași". Convingerile sale erau în linii mari în acord cu cele ale conservatorilor și în special cu ale fracțiunii junimiste, condusă de P.P. Carp și Titu Maiorescu. Totuși, în articolele sale și-a exprimat adeseori părerile
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
oficiată de noul mitropolit Miron Romanul și de către episcopul Ioan Popasu al Caransebeșului. Intrarea în Arad a avut loc la 15 aprilie, iar instalarea a avut loc în Duminica Tomii, la 20 aprilie, în prezența delegatului mitropolitan Ioan Hannia. Revista "Federațiunea" a descris momentul instalării: Cu simțul său practic și realist, ca episcop, a pus bazele unei solide vieți bisericești, culturale și școlare în întreaga eparhie, fiind considerat al treilea ctitor al ei, după întemeietorul Isaia Diacovici și restauratorul Sinesie Jivanovici
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
diferite părți ale statului, centrul politic e pretutindeni, iar circumferința nicăieri. Fiecare grup sau soi de populațiune, fiecare rasă, fiecare limbă e stăpâna teritoriului propriu. Fiecare cetate, apărată de către cetățile vecine, e regină în pe locul pe care-l ocupă." "Federațiune, de la latinescul «fœdus», genitiv «fœderis», adică pact, contract, tratat, convențiune, legămînt, etc... e o înțelegere prin care unul sau mai mulâi capi de familie, una sau mai multe comune, unu sau mai multe grupuri de comune sau state, se obligă
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
Dumnezeule al părinților noștri, greutatea mânei tale peste noi?! Până când râurile de lacrimi să nu se mai șteargă de pe fețele noastre?'” „Gazeta de Transilvania” îi aducea omagiul, numindu-l „Prometeu român” și „Athletul apărător al dreptului și dreptății”, iar revista „Federațiunea” scria: „Istoria deceniilor din urmă a românilor din Austro-Ungaria îi va rezerva o pagină din cele mai frumoase, spre a ilustra numele lui, trecându-l la posteritatea recunoscătoare” . Osemintele baronului Vasile Ladislau Pop au fost îngropate la Reghin, unde se
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta, poziție pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înființat ziarul "Federațiunea," publicație de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declarație politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare și 500 de zloți amendă. pedeapsă executată
Comuna Ceica, Bihor () [Corola-website/Science/310199_a_311528]
-
a face abstracție de elementul otoman și prin urmare de a stabili omogeneitatea de rasă în principatele ce se pretinde a se forma; să lăsăm deoparte aversiunile naționale, pentru a nu zice ura adâncă care s-ar opune la o federațiune a acelor naționalități. D. Gladstone n-ar putea să împiedice ca aceste state pe cari el le-ar fi chemat la esistență să nu rămâie așezate între două mari puteri limitrofe, Rusia și Austria; n-ar putea să împiedice ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prozelitism catolic și prin tendența de-a se desface de supremația ierarhiei bisericești a Bizanțului și de-a-și crea bisericele lor autonome. Vedem apoi dinastiile din Serbia, Bulgaria și Țara Românească înrudite, vedem că, fără alianțe formale, fără idei de federațiune, toate popoarele acestea se adunară, în jumătatea a doua a secolului, sub aceleași steaguri în contra turcilor năvălitori, sub puterea cărora au căzut pe rând cu toate. În urmă le vedem eliberîndu-se una câte una. Dintre toate țările dunărene cele românești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am dorit niciodată. subjugarea unui popor prin celălalt, ci am recunoscut întotdeauna de semnul unui simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de trebuință ca să se creeze o adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simț servil când o națiune voiește să face din cealaltă serva ei umilită. Însă tocmai pentru aceasta e de trebuință ca să se creeze o adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele celorlalți. De li va succede popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]