162 matches
-
plăcuse foarte mult și o tot povestea mereu dar nu credea că-i va influența vreodată viața. În armată însă după ce a dat câte o damigeană de zaibăr de la bunică-su mai multor factori de decizie a ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai fierbinte sector al luptei, acela de pe ogoare unde strângeau recolta în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
în locul țăranilor întrucât aceștia trebuiau să dezbată problemele țării la cârciumă. Iar contactele inerente între soldați și doamnele autohtone de pe tarlale se finalizau și cu tot felul de mici probleme de la păduchii lați la gonoree sau sifilis. Deci, ajuns acum felcer, deși habar nu avea să panseze o zgaibă, se plimba prin cazarmă în halat alb cu stetoscop la gât, era strigat, băi, doctore!, mânca la cantină ce era mai bun și trata într-un mod uimitor de eficace depresiile bucătăreselor
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
halat alb cu stetoscop la gât, era strigat, băi, doctore!, mânca la cantină ce era mai bun și trata într-un mod uimitor de eficace depresiile bucătăreselor cu toată priceperea și energia celor douăzeci de ani ai săi. Șeful său, felcerul regimentului, un plutonier trecut și prin ciur și prin dârmon, care fusese și pe front câțiva ani, îl mai trata, la rândul său, de câte o blenoragie sau alte belele pricinuite de marea sa vocație de a vindeca bucătărese, îl
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
dos supozitoare - și acum simți acut nevoia de Gardian și de Mare - iar el - sumbru Gardianul Memoria (Valurilor) - este tocmai „coana” Istoria... Istoria asta - pe care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul - cel mai sinistru: Rostul Istoria asta care - domnule șef de marionete - ți-a fost leac și otravă - ți-a vândut
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
și mi-a explicat cum să ajung la publicul care mă aștepta cu nerăbdare: - Sala de conferințe se află în pavilionul B, etajul unu, secția de bolnavi neviolenți... M-a primit cu aplauze un public foarte civilizat, alcătuit din surori, felceri, câțiva medici cu barbă și numeroși cetățeni internați pentru nevroze ciudate, obsesii nevinovate, fobii moderne. De la început vreau să notez că, în ciuda unor prejudecăți, toți acești participanți prezintă un indice de inteligență cu nimic mai scăzut decât multe persoane cu
SCHIŢE UMORISTICE (29) – CUM ERA SĂ DEVIN DEPUTAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1426319140.html [Corola-blog/BlogPost/377826_a_379155]
-
zidit... Drumețule vino, clipe să împărțim, Iar gândurile de dor să le unim... Să nu mă judeci chiar dacă suspin, Căci sufltul mi-e plâns azi de venin.... Drumețule, deschide cărarea, Ascult-mi de departe chemarea, Doar tu ești leacul de felcer, prescris Doar tu ești fașă pe cordul deschis.... Referință Bibliografică: DRUMEȚULE / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DRUMEȚULE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_petrache_1466574942.html [Corola-blog/BlogPost/382132_a_383461]
-
Ganea este cu totul diferită de cărțile de aceeași factură apărute în ultimele două decenii. Mihai Ganea nu înduioșează povestindu-și începuturile de carieră, exilat în vreun cătun lipsit de drumuri, unde medicul este nevoit să acționeze ca un biet felcer aproape analfabet sau este solicitat să intervină deopotrivă în cazurile de îmbolnăvire umană, ca și în cele în care viața animalelor din curtea consătenilor de circumstanță este în pericol. Mihai Ganea nici nu-și deplânge soarta, vorbind de greutățile cu
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_cursa_pe_un_camp_al_florin_tene_1365705996.html [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Vadul-Leca, același județ, locul de baștină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din orașul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzănești. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău, după absolvirea căreia din 1990 a funcționat ca profesor de istorie la Gimnaziul din Vadul-Leca și în Școala medie din
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
căpitani, care împărțeau izmene și bocanci soldaților, și care au ajuns peste noapte generali de cele mai multe stele, președinți de camere parlamentare - foști lăcătuși mecanici de CFR, secretari de stat și parlamentari - foste educatoare, foști șoferi, fierari-betoniști, vânzători de butelii, aprozariști, felceri etc. 47. Politicianul român este o specie umană degenerată care a înlocuit fapta cu vorba. 48. Diferența între șantaj și economia de piață este aceea că, în șantaj, atât cererea cât și oferta au aceeași sursă, oferta determină cererea și
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1456311827.html [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate de mascați. Prin intermediul măștii de cap și al costumației
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
aruncând găleți de pământ în spatele curții. Nea Gică făcea tunel, să fugă la americani! Altă dată am văzut lume la gardul lui ca la nuntă! Femei cu mâna la gură, copii urcați prin salcâmi, bărbați încercând să vorbească cu el, felcerul satului, domnu’ Neagu încerca să se apropie, nea Gică ținea în mâna stângă toporul ca pe o halebardă, în mâna dreaptă avea o bâtă zdravănă cu care pocnea o oală de tuci pusă în vârful unui par de la gard, strigând
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
lampadoforii ca Maiorescu și Lovinescu își au marele lor merit ... În acei ani mă întălneam cu domnul Eusebiu Camilar, care venea mai des pe acasă, fiindcă o avea pe maică-sa, mătușa Natalia cam bolnavă, iar eu aveam un frate felcer pe care-l căutam prin sat sau satele din jur - împreună - ca să-i facă injecție noaptea ... și discutând... „am pus” de un volumaș de proză scurtă, cu o povestire, „Dor și Dora”, care a apărut după ... 37 de ani, în
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
norocos, în sensul că sfătuitorul lui de taină, Nostramamus Belu Vasile - român neaoș cu nume latinizat, pentru a da bine la public- își avea sălașul ocazional chiar sub camera sa. Nostramamus era, printre altele, scriitor, bodyguard, frizer, fierar, coregraf, manichiurist, felcer, regizor, puțin poponar, critic de artă dar și inventator. Astfel, el devenise celebru pe plaiurile natale întrucât descoperise o formă nouă de a comunica între oameni la o oarecare distanță. Pe scurt, prin metoda veche a tăbăcirii, reușise să întărească
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457253890.html [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
avea în urmă patru fete, ograda plină de vite, pogoane cam multe de pământ, ta-su se gândise că i-ar fi peste poate să mai facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde să scrie negru pe alb că Ion nu este apt pentru armată. Prost lucru gândit! De când felcerul eliberase hârtia, pe Ion începuseră al dureau toate cele. Nu era zi să nu
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496177944.html [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde să scrie negru pe alb că Ion nu este apt pentru armată. Prost lucru gândit! De când felcerul eliberase hârtia, pe Ion începuseră al dureau toate cele. Nu era zi să nu se vaite de ceva! Zi....lumină. Că de cum se însera, ca prin minune, toate bolile îi treceau. Se spăla Ion, se primenea, se ferchezuia în oglindă
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496177944.html [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
din ele se-nfruptă, Alături de câinii scăpați de la care Ce rod oseminte călcate-n picioare. Un ceas de hodină, iar Prințul coboară Pe podul lăsat, înspre frații de-afară. Răniții sunt luați și sunt duși în cetate Să-i vindece felceri de răni și de toate. Șterg caii de spume și-apoi îi adapă, Iar leșuri dușmane se strâng și se-ngroapă. Pământul se bate, zăpada-l albește, Groparii aruncă un „Doamne ferește!” Și intră-n cetate zoriți către foc, La care
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418197435.html [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
un altul. -Am gasit! Se entuziasma, intinzandu-mi dosarul. Am început să citesc cu febrilitate cele șase articole publicate despre situația spitalelor și clinicilor din orașul nostru. -Iată! Pavilionul este denumirea morgii de la Medicală 2. Scriam eu atunci despre un felcer care lucra acolo și care îmi spusese, printre altele, că locul lui de muncă se mai numește „Pavilionul cu umbre”. Gata! Am dezlegat misterul ... biletului! - Dragă Florine, este o amenințare! -Vine din partea unui medic de acolo ... -Asa este! Dar, de la
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_opta_zi.html [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Articolul care dă titlul cărții „Nici vii, nici morți” învederează metaforic situația din ultimii 20 de ani a românilor: „de două decenii, suntem asemenea unui bolnav aflat la o secție de terapie intensivă condusă de cei mai incompetenți și aroganți felceri, un bolnav care nici nu moare, nici nu trăiește” (2 decembrie 2010). Per ansamblu, lectura coerentă și coezivă într-o carte a editorialelor elaborate de-a lungul a circa patru ani (2008-2012) este una cel puțin la fel de revelatoare ca și
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-in-stare-de-nici-vii-nici-morti-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
din Moldova. Încă nu fusese dat ordinul de evacuare, iar spectrul morții încă nu tulbura natura omenească. Chemarea dragostei primea sau nu răspunsul pereche, iar hora satului prilejuia încă întâlnirea destinelor pentru tinerimea așezării moldave. În gospodăria lui Neculai Albu, felcerul satului pentru necuvântătoare, fusese găzduit de ceva timp un sergent. Era comandantul unei grupe de ostași care asigura paza dealului de la răsărit, coasta cea încoronată de pădurea înțesată cu unități de artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
ochii albastri , părul tuns scurt și sprâncenele blonde. -Să-i transmiți tatălui tău noroc și să fie apărat de rele! Cum o duce cu sănătatea? -Nu e bine,pentru el am plecat pe așa vreme, să-i cumpăr doctorii de la oraș. Felcerul din sat zice, că ar fi ”aprindere la plămâni”. Are o tuse seacă, îi arde tot corpul, trebuie să-i cumpăr penicilină și streptomicină. Cred, că se va vindeca, mare nevoie avem de el, încă nu știm tot rostul animalelor
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478175839.html [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
de ai face cunoscuți pe cititori cu unele din noutățile medicinii de azi că, de obicei puțin se publică la acel capitol. Mă simt legat și azi de medicină. În afară de patru ani de studenție am lucrat vreo 30 de ani felcer și cunosc unele din subtilitățile ei... Azi, mai mult se scrie despre asigurarea medicală. Nu știu cine este inițiatorul acestui program (de asigurare medicală) dar, e departe de tot ce îmbină în sine noțiunea de NORMAL, din contră, cred, că e cea
MAI AM O PLAGĂ- MEDICINA MEA… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1454601302.html [Corola-blog/BlogPost/372299_a_373628]
-
Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Vadul-Leca, același județ, locul de baștină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din orașul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzănești. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău, după absolvirea căreia din 1990 a funcționat ca profesor de istorie la Gimnaziul din Vadul-Leca și în Școala medie din
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1412155630.html [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
și copiii, nurorile, ginere și nepoțeii mei...Fiind toată viața în căutare am vrut să le știu și să le cunosc pe toate: și medicină, și tehnică, și pedagogie...Am terminat Colegiul de Medicină din Tiraspol și am lucrat ca felcer din 1976 până în 2004. Paralel am absolvit Facultatea de istorie a USM și din 1990 am predat istoria în școală, dar aveam și ore în medicină.Dar cea mai mare dorință a mea încă de pe băncile școlii a fost să
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
5 octombrie 1967 în localitatea Copsa Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Coman Ioan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Eltmann, Grundweg 1 143. Schankula Valentina Claudia, născută la 23 iunie 1967 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Felcer Cornel și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, Deizisau, Olgastr. 64. 144. Schankula Florica, născută la 31 ianuarie 1969 în localitatea Gurahonț, județul Arad, România, fiica lui Bora Petru și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Deizisau, Holderlinweg 1. 145
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
prelucrarea sau manipularea alimentelor. Capitolul 12 CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR Articolul 34 Contravențiile stabilite prin prezența hotărîre se constată de: - inspectorii sanitari de stat; - medicii igieniști și epidemiologi; - medicii dispensarelor de circumscripție, de întreprindere și de instituție; - asistenții medicali de igienă și felcerii igieniști din inspectoratele sanitare de stat, policlinicile teritoriale și din dispensarele de circumscripție, de întreprindere și de instituție. Articolul 35 Contravențiile stabilite la art. 25 și art. 26 lit. b se constată de către medicii fiziologi, sanatoriile și dispensarele antituberculoase, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106295_a_107624]