636 matches
-
aparte, de relativă izolare, de relativă „inferioritate”, stigmate revendicative ce nutresc o perpetuă nostalgie cu peisajele, simbolurile, tonalitățile intrinseci, desigur variabile de la autor la autor. Dar atît Fundoianu, Bacovia, Demostene Botez, cît și Petre Stoica, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea au ca lejer numitor comun figurarea unei lumi opuse centrului, mistuite de complexul unei opoziții mai mult ori mai puțin sublimate. Atît provincia cît și centrul își devansează însemnele concrete, geografice, istorice, urbanistice etc., devenind repere ale unei tensiuni morale
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
foarte modestă, „avangardă” a unei așteptate înnoiri. Repulsivul discurs proletcultist înfățișa astfel primele fisuri, „betonul” propagandistic cedînd sub atingerile ca de floare și aripi de fluture ale autenticității. Destinele poeților „steliști” au fost diferite. Dacă Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea s-au „clasicizat” în spațiul transilvan a cărui rafinată cutie de rezonanță lirică au devenit, Baconsky și Petre Stoica, evoluînd către capitală, s-au înscris pe ambițioase orbite proprii. Leonida Neamțu, socotit de autorul Fluxului memoriei drept o mare speranță
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
năucitor cu convențiile melodramei până în punctul în care abia mai distingi genul. Ilustrativ pentru această ipoteză e ultimul său lungmetraj, Proasta creștere, care sfidează orice încercare de a-l clasifica. E un film autobiografic, în care un regizor, Enrique Goded (Fele Martínez), în pană de idei e "salvat" de Ignacio (Gael García Bernal), un prieten din copilărie (și prima lui dragoste) care-i aduce o nuvelă - cvasi-autobiografică - intitulată Vizita. E un film noir: toate personajele sunt ontologic duplicitare, Ignacio nu e
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
să fie aplicate consecvent, nu face decât să impieteze asupra ediției de față. O ediție bilingvă cum e puțin probabil că vom vedea curând în România. Micul text al breviarului lui Festus, editat și tradus în italiană de Maria Luisa Fele, profesoară la Universitatea din Cagliari, beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
struttura organica e un filo conduttore ininterroto” - p. 47; Breviarium se înfățișează ca un „tot unitar”, materia fiind ordonată, în linii generale, după două criterii narative - cel geografic și cel cronologic - p. 48), izvoarele utilizate de Festus (p. 52 61; Fele nu acordă credit așa-numitei Kaisergeschichte (EKG) - p. 53-54, nota 251; este exclusă o posibilă preluare directă între Festus și Eutropius, similitudinile putându-se explica prin folosirea unei surse comune - p. 54-55), ecourile scrierii în autorii ulteriori (p. 62-73), limba
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
când în România nu avea drept de semnătură (1944-1967; 1970-1972; 1982-1983). Caracterizarea lui Eliade drept un amestec de legionarism și ceaușism a fost destrămată cu ușurință de toți contemporanii scriitorului care nu suferă de amnezie. Memorialistica lui Pericle Martinescu, Victor Felea, Sanda Stolojan, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca oferă amănunte concrete asupra situației reale. Corespondența (emisă și primită) - autentică și nu contrafăcută - a fost adusă în discuție de apărătorii lui Eliade. Calomniatorii de profesie supralicitează decretând: josnicia caracterului, arivismul, ignoranța, lipsa de
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
desfrânării (can. 7); sacrilegiul se canonisește ca și uciderea (can. 8). În general, Sfântul Grigorie face o analiză psihologică a păcatelor, după originea lor din rațiune, din pofte sau din mânie, apoi le prescrie leacurile de vindecare”<footnote Pr. Ilarion Felea, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, p. 122-123. footnote>. De aceea canoanele lui sunt puse În funcție de cugetele și de sentimentele penitentului. Duhovnicul - priceput și Înțelept - are libertatea să le prescurteze sau să le aplice cu asprime, apreciind natura păcatelor, consecințele lor
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
-i tainele sufletului vostru, precum se descoperă doctorului rănile cele mai secrete. El va purta grijă de sănătatea voastră”<footnote Omilia despre cei ce judecă pe alții cu asprime, apud Irineu Mihălcescu, Dogma soteriologică, 1926-1928, București, p. 184; Pr. Ilarion Felea, Pocăința ..., p. 92. footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 477 p.; Bailly, Anatole, Dictionnaire Grec-Français, Hachette, Paris, 2000, 2230 p.; Lucrări, studii, articole: Felea, Pr. Ilarion, Pocăința, Editura Scara, București, 2000, 279 p.; Mantzaridis, Georgios I., The Deification of Man, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1984, 144 p.; Mihălcescu, Irineu, Dogma soteriologică, București, 1926-1928, 347 p.; Ojell, Ari, One Word, One Body
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață, Nica Ioachim, scriitorul D.R.Popescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
Chirnoagă, Aristide Zdru, Dan Botta, Gh. Buzatu, Traian Cotiga, Gheorghe Furdui, Mircea Dumitrescu, Alexandru Popșor, Mircea Morărăscu, Gheorghe Grecu, Gheorghe Jijie, Zaharia Marineasa, Sf. Nicodim de la Tismana, Diac. Coresi, Pr. Dumitru Bălașa, Pr. Dimitrie Bejan, Pr. Ilie Imbrescu, Pr. Ilarion Felea, Pr. Vasile Țepordei, Pr. Sergiu Roșca, Ierom. Gheorghe Ghelasie, Pr. Constantin Galeriu, Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Arhim. Arsenie Boca, Arhim. Arsenie Papacioc, Pr. Vasile și Haralambie Vasilache, Ierom. Victor Bliț, Nicolae Gaița, Dimitrie-Ciolanu, Antonie Grigoraș, Stavrofora Nectaria, Stavrof. Nicodima Vasilache, Stavrof
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
mă simt, personal, atașat". Criticul de profesie evită asemenea confidențe primejdioase, făcându-le, Ilie Constantin se delimitează de tagmă. Preferă, așadar, să fie un connaisseur, degustător, expert. El întreprinde explorări în continente dilecte, iar dacă unul dintre poeții prețuiți, Victor Felea, bunăoară, declara, în jurnalul lui intim, a-l detesta pe Ilie Constantin, din n enumerate cusururi, acesta, în final de partidă, răspunde cu simpatie. Cum și noi, de acord cu laudele aduse liricii și omului Cezar Baltag, ne bucurăm a
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
sau insolitul Saba, alături de traducerile acoperind mari arii culturale, inclusiv din literele europene occidentale, ne dau măsura unor degajări de presiunile ideologiei totalitare și a originalității unor volume de versuri semnate de A. E. Baconsky, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea. Primii doi mai hieratic-elaborați, pe linia pomenitului ermetism, epură a realului, Aurel Gurghianu mai campestru-elegiac, un fel de reînviat Giovanni Pascoli, iar Victor Felea, poate mai aproape de simplitatea concretă, de citadinismul triestinului Saba. Petre Stoica se aliază și el cu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
a originalității unor volume de versuri semnate de A. E. Baconsky, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea. Primii doi mai hieratic-elaborați, pe linia pomenitului ermetism, epură a realului, Aurel Gurghianu mai campestru-elegiac, un fel de reînviat Giovanni Pascoli, iar Victor Felea, poate mai aproape de simplitatea concretă, de citadinismul triestinului Saba. Petre Stoica se aliază și el cu o poezie cu nuclee postmoderne, dezinhibată, subtil polemică. Eugen Negrici, în radiografierea epocii totalitare, în diagnozele referitoare la poezie, dă un certificat de nemalignitate
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
în diagnozele referitoare la poezie, dă un certificat de nemalignitate poeziei și programului practicat la revista clujeană. În Poezia sub comunism. Lărgirea ariei tematic. Rolul revistei “Steaua”, remarcă: “politica redacțională promovată de nucleul conducerii (A. E. Baconsky, Aurel Rău, Victor Felea) care a izbutit printr-un număr relativ mic de concesiii și printr-un joc de oglinzi înșelător să pună în circuit o literatură cu puține și neglijabile resturi partinice.” Cu aceste “victorii de etapă”, obținute în condiții de război ideologic
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
semnificativ. Totodată, laud fapta culturală a Editurii Albatros, care-și va adăuga astfel încă un merit la acelea pe care le-a dobândit tipărind cărți similare, jurnalele și memoriile semnate de Ion Ioanid, Alice Voinescu, Petre Pandrea, Constantin Beldie, Victor Felea.
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Gheorghe Grigurcu Aproape uitat azi, poetul (remarcabil) și criticul (debonar) Victor Felea are, cu toate acestea, un loc bine marcat în istoria literaturii române contemporane, figurînd în căsuța mendeleeviană a revistei Steaua. Explicația imaginii sale tot mai estompate o putem găsi nu doar în comentariile exclusiv binevoitoare (deși nu adulatoare) pe care
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai întîi, fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
fragmentar, în reviste și acum publicat în volum (deși, din păcate, incomplet), Jurnalul unui poet leneș divulgă dualitatea acestei ciudate personalități. Pe de o parte, avem datele laturii sale devitalizate, stigmatizate de anodin. Neaspirînd la un loc "mai în frunte", Felea e încercat de sentimentul ratării: "Mereu umil, mereu neluat în seamă, mereu la "și alții". Dacă nu reușești măcar într-o direcție, sentimentul ratării generale devine inevitabil". Nu-și poate găsi echilibrul între viața de societate și cea intimă: "Am
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
încercarea de a-l ignora și de a crea o contrarealitate compensatorie care să amintească de formele și culorile unei lumi normale". Acum înțelegem mai bine de ce A.E. Baconski l-a poreclit pe inofensivul său confrate... Kafka! Dar Victor Felea e capabil el însuși de "anume durități", într-un registru critic activ pe care nu l-am fi putut deduce, în ruptul capului, din exegeza sa antumă, de-o politețe și de-o benevolență cvasigenerale. Personajul "șters", care se ferește
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
de care dă dovadă, în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia Felea, Ed. Albatros, 2000, 834 pag., preț 128.600 lei
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
în textele publicate în timpul vieții reacțiile dezagreabile. E bine, e rău? Oricum e bine că, pînă la urmă, au ieșit la iveală și aspectele negative ale analizei. Cauza principală a inhibiției a fost nu atît oportunismul, aproape absent la Victor Felea, cît tiranica presiune a pozei de "depresiv", de "ins lipsit de o energie elementară". Felea n-a fost un duplicitar, ci un mare sensibil disimulat. Duplicitatea implică urmărirea unor interese pe care cel ce s-a mărginit doar a "visa
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
pînă la urmă, au ieșit la iveală și aspectele negative ale analizei. Cauza principală a inhibiției a fost nu atît oportunismul, aproape absent la Victor Felea, cît tiranica presiune a pozei de "depresiv", de "ins lipsit de o energie elementară". Felea n-a fost un duplicitar, ci un mare sensibil disimulat. Duplicitatea implică urmărirea unor interese pe care cel ce s-a mărginit doar a "visa" "succesele" ce l-au ocolit, e limpede că nu le-a avut în vedere. O
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
a avut în vedere. O asemenea poză a "banalității" asumate cerea, totuși, sacrificii. Neîndoios, ea corespundea uneia din laturile structurii morale a autorului, deși bloca o altă latură, cea dinamică, rebelă la conveniențe, răsturnătoare de clișee. Prin jurnalul său, Victor Felea își propune a o reabilita pe aceasta din urmă: "Va trebui să demonstrez într-o zi celor ce mă cataloghează mereu printre spiritele cuminți și pașnice, declara el peremptoriu, că nu sînt lipsit de pasiune și forță". Jurnalul constituie o
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]