19 matches
-
la Mircești, unde rămâne până la sfârșitul vieții, chiar dacă lungi perioade de timp a fost plecat din țară în misiuni diplomatice. În 1882 este ales președinte al secției de literatură a Academiei. Călătorește în Franța pentru a primi premiul oferit de "felibrii"; este sărbătorit la Montpellier. Îl vizitează pe ambasadorul României la Londra, prietenul său Ion Ghica. Pleacă la Paris în 1885, ca ministru al României în Franța. În 1889, primește vizita poeților francezi Sully Prudhomme și Leconte de Lisle. Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
(n. 8 septembrie 1830 Maillane, Bouches-du-Rhône - d. 25 martie, 1914 Maillane) poet francez de limbă provensală, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1904. A fost întemeietor al mișcării "felibrilor", care viza independența culturală a Provenței, reînvierea și promovarea limbii, literaturii și tradițiilor provensale, după modelul unui clasicism meridional. ""ca o recunoaștere a originalității lui pline de prospețime și a inspirației adevărate a creației lui poetice, care reflectă fidel priveliștile
Frédéric Mistral () [Corola-website/Science/298184_a_299513]
-
franceză, o "Odă" închinată Republicii. Saint René Taillandier alcătuiește și publică o antologie a poeziei occitane. "Li Prouvencalo" (Provesalii) care se deschide și se închide cu două poeme de Mistral (1851). În 1854, Mistral, împreună cu alți scriitori de limbă provensală ("felibri"), înființează societatea literară "Le Félibrige". Pe data de 25 martie 1915 Frédéric Mistral se stinge din viață. Conform cărții “Al șaselea simț al animalelor” de Philippe de Wailly, câinele lui Frédéric Mistral i-a rămas fidel și după decesul acestuia
Frédéric Mistral () [Corola-website/Science/298184_a_299513]
-
Piesele în versuri, Floarea din Firenze („comedie-idilă”, 1893), Cerșetorul („dramă-idilă”, 1894) și Îngerii lui Rafael („fantezie”, 1894), jucate pe scena Teatrului Național din București, construiesc, fluid și inconsistent, pe o schemă romanțioasă. Cam în aceeași vreme L. traduce din poeți felibri (Aug. Barbieri și Ch. Fuster) ori transpune pentru scena craioveană comedia Le Flibustier de Jean Richepin. În articole și conferințe, în scrierile despre teatru, există și tentația comentariului literar. Dar aprecierile, altfel făcute cu distincție, dintr-o perspectivă culturală, rămân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287842_a_289171]
-
ani de la Independență, la Avignon, a unei mari manifestări aniversare, cu o largă participare internațională; acțiunea a fost dezvoltată pe trei domenii: * repetarea concursului poetic, ce a avut loc în urmă cu 100 de ani, în Franța, în organizarea Societății Felibri (cu sediul în Avignon) și câștigat de Vasile Alecsandri cu poezia "Ginta Latină"; ca și în urmă cu un veac, concursul a fost deschis pentru lucrări originale scrise în toate limbile latine; iar câștigătorul premiului I a fost (ex eco
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
manifestă ca un partizan al principiului fonetic în ortografie. În urma unor divergențe se retrage, fiind învestit ulterior cu titlul de membru onorific. La insistențele lui M. Kogălniceanu, candidează ca deputat și obține bineînțeles numărul de voturi trebuitor. În 1878, juriul felibrilor, de la Montpellier, îi decernează, la propunerea poetului Frédéric Mistral, un premiu pentru Cântecul gintei latine. Versurile, modeste, sunt traduse în numeroase limbi, dar ecoul, pe plan european, va fi destul de slab. Acasă, în schimb, evenimentul declanșează un mare entuziasm, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Golescu, New York, 1973; Doina Curticăpeanu, Vasile Alecsandri - prozator (Profilul memorialistului), București, 1977; Al. Piru, Introducere în opera lui Vasile Alecsandri, București, 1978; Emil Ghițulescu, Vasile Alecsandri, postfață Dim. Păcurariu, București, 1979; Dicț. lit. 1900, 15-24; Maria Platon, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Studii și articole despre opera lui Vasile Alecsandri, îngr. și pref. Constantin Ciuchindel, București, 1980; Simion, Dimineața, 195-279; Mircea Ghițulescu, Alecsandri și dublul său, București, 1980; Scarlat, Ist. poeziei, I, 348-359; Al. Piru, Surâzătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
câteva proze scurte, „icoane” și „priveliști fugare”, interesante fiind îndeosebi impresiile de călătorie în Basarabia și în Transilvania. Excelente pagini memorialistice conținea și Coupo Santo, inclus de autor în Puncte cardinale în haos, în care se relata participarea la serbările felibrilor. Pe de altă parte, prilejuri diferite i-au impus scriitorului și îndrumătorului cultural și politic rememorarea unor episoade biografice. Un ciclu de articole detalia astfel istoria ziarului „Calendarul”, în intenția de a proba opiniei publice nevinovăția directorului său. La fel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Gautier, Comedia morții; din François Ponsard, Onairea și banul; din Mistral, un fragment din Mireio, Toboșarul de la Arcole, Cântecul lui Magalie. La "Jocurile florale" din Provence, prezidate de Vasile Alecsandri, traducerile din Mireio i-au adus D-nului Naum diploma de felibru cu o pană de aur împodobită cu briliante de Saint-Naïme, oferită de Ateneul din Forcalquier și de Félibrige des Alpes. A publicat un volum de poezii originale și Povestea vulpii, epopeii eroi-comică în cincisprezece cânturi; versuri și proză; discursuri, rapoarte
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Barbu, apare Mihai Beniuc: "o stea militantă, dinamică, un poet al plaiurilor ardelene, însuflețit de flacăra roșie a revoluției, ardent, intolerant, înlocuind adesea invectiva poetică cu strigătul pur de revoltă, urcând rapid în favoarea criticilor [...] în mijlocul unui roi de sateliți, la fel de felibri, de avântați, cântând munca, partidul și viitorul"69. Militantismul și avântul revoluționar caracterizează întreaga generație de poeți, nu doar pe Beniuc. Monica Lovinescu expune o situație mai rar întâlnită: scriitorii își falsifică opera sau le este "aranjată" biografia ca să corespundă
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o temelie latină, total latină, a identității națiunii, în timp ce poeții chemați în serviciul unei culturi populare, ca de exemplu Coșbuc, vor fi curînd invitați mai degrabă să celebreze, pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare a războiului. Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier. Drama retrocedării Basarabiei este, de asemenea, orchestrată de poetul Eminescu, cel care celebrează națiunea în profunzimile spiritualității sale, evreul fiind din nou declarat drept inamic. Tema trădării rusești, a victimizării românești și a răpirii Basarabiei se impune. Tulburarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Deux Mondes, 15 iunie 1902. Ornea, Z., Junimea și junimismul, București, 1975. Panu, G., Amintiri de la Junimea din Iași, București, 1971. Picot, Emile, La Question des Israélites roumains aupoint de vue du droit, Paris, 1868. Platon, Maria, Vasile Alecsandri, poeții felibri și "cîntecul gintei latine", lași, Editura Junimea, 1980. Rosetti, Constantin A., Corespondență, București, Editura Minerva, 1980. Sincerus, E., Evreii în România, Londra, 1901. Sturdza, Minai Dim., "Junimea, societate secretă", în Ethos, Paris, 1973. Treizeci de ani de domnie ai Regelui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
XIX-lea. Au rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
romanului La Tunique verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul al XIX-lea, căruia i se adaugă o privire asupra modului în care s-a valorificat literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul al XIX-lea, căruia i se adaugă o privire asupra modului în care s-a valorificat literar ideea latinității la noi după 1900. Pasiunea pentru aspectele puțin cunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
moderne, vol. I, vol. II, partea I-II, București, 1962-1976; Vasile Alecsandri et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
reviste. Viața unei epoci literare”, CL, 1974, 12; Despina Tomescu, „Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]