8 matches
-
de prigoniri între dînsele, de se voru fi învoitu într'acestu chipu; - și de obște, tote cele-l-alte condiții ce s'au asedatu între tocmitorele părți. Articolul 491 Într'unulu și același contractu se potu coprinde mai multe asigurări, sau despre feliurimea marfuriloru sau despre deosebirea tacsei primei pentru fie-care dintr'însele, sau despre osebiții asiguratori pentru fie-care dintr'însele. Articolul 492 Obiectulu asigurări poate fi: trupulu corabiei, deșarta ori încărcată, înarmata sau nu, singura sau însoțită cu alte corăbii, sculele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va fi a împărtăși cît să poate pă cititorii noștri din m. monarhie cu sporiul ce îl fac românii în cele două provincii vecine, în toate ramurile literaturii, și iarăși pentru dînșii a scoate la vedere și pă ceriul românesc feliurimi de șene istoricești și naturale din clasica noastră Transilvanie; care probleme credem că nu ni le va socoti nimenea ușoare. Pentru aceasta, cel dintîi și mai ferbinte a noastră cerere cătră toți literații noștri va fi ca pă lîngă corespondenții
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
secții ale logicei analitice, din cari, cea întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și înfățoșare universală, care cuprinde sub sine mai multe alte înfățoșări; sau mai pre scurt: împreunarea feliurimilor într-o unitate a conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
oamenilor; iară conceptul om învățat are în sine, afară de celelalte două, și a treia înfățoșare, adică învățătura în chip de notă și pentru aceea intensia acestui concept este mai mare decât a aceluia dintâi. Fiindcă tot conceptul răsare din unirea feliurimilor în conștiință, //pentru aceea nici un concept nu este în sine sau și în cumpănire cu altul chiar simplu, ci numai în privire cu mintea noastră cea îngrădită cu hotărâte margini. Concepturile întocmai potrivite fiindcă se pot pune unul în locul altuia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rară de poezie orientală, cu evlavii și uimiri, cu turburări exprimate naiv, de un sălbatec, rudimentar verlainianism: " Căci la o parte uitîndu-se cinevaș, vede întru acea cuprindere de copaci, o bucată de grădină mare, limpede și slobodă la vedere, în feliurimi înfrumusețări de loze, cari pricinuiesc veselie; și întorcîndu-se la ceialantă parte, întristarea și posomorârea trebuie să-l coprinză, căci se află întru o întunecoasă pădure întocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri și șăderi ascunse, și alte lucruri, care toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bucată de grădină mare, limpede și slobodă la vedere, în feliurimi înfrumusețări de loze, cari pricinuiesc veselie; și întorcîndu-se la ceialantă parte, întristarea și posomorârea trebuie să-l coprinză, căci se află întru o întunecoasă pădure întocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri și șăderi ascunse, și alte lucruri, care toate aduc întristăciuni și gânduri amestecate." Descrierea căderii Rinului prilejuiește și ea un mic poem bine gradat, solemn și noros de nedeslușite emoții. Fratele lui Dinicu, marele vornic Iordache Golescu (1768-1848
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]