12 matches
-
Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi și insipide din Adunări, dar până și tăcerea patrioților ține parale, deci muncă. E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
frunzoși, precum: stejarul, fagul ș.a., numai poziția să nu fie pre umedă și stâncoasă. O neapărată condiție este ca locul de pădure ce are a se sămăna cu crini, înainte de sămănare, să se pregătească după cuviință. Această pregătire însă este feliurită, după cum vor fi însușirile acelui pământ și după cum vom voi a sămăna pe întregul sau numai oarecare părți și bucăți mici de loc. La sămănarea pe întregul, se împrăștie sămânța pretutindene; la sămănare numai de straturi, să samănă straturi late
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
buruiana, de unde apoi să pot răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc și largi săpate. Toamna este cel mai bun timp pentru răsădirea acestor copăcei, căci îndeobștie copacilor răsădiți toamna li merge mai bine. Mărimea gropilor este feliurită, după mărimea copăceilor de răsădit; cu toate aceste, mai bine este a se face cu giumătate de palmă mai largi. Aceste gropi pentru răsădirea copăceilor să se sape cu giumătate de an mai nainte, pentru ca aerul atmosferic să pătrundă țărna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
24-le. Gnais, granite veine ou gneis, se compune din feldspat și glimer și formează acoperișul granitului arătat mai sus, pe muntele Rarăul. 25-le. Marmoră, marbre salin ou calcaire-primitif, primitive or granular limestone, trüm-mermarmor; această marmoră se găsește în feliurite varietăți și anume rosea, roșu-nchis, alb cu vine roșe și cenușiu și formează stânci colosale pe muntele Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
afla în câtimi deagiuns pe aproape de fabrica di fer, apoi la orișice vremi s-ar pute aduna în câtimi cerute, fără greutăți însămnati; când, dinprotivă, la alte soiuri de fabrici, de exemplu: la fabrici de postav, de mătăsărie, de hârtie, feliuritele materialuri ar trebui să să cumpiri din mai multe părți, de la depărtări mari și, mai totdeauna, cu multe greutăți și cu oareșcare rizic. 2. Productele de fer, cea mai mare parte, nu sînt articule de modă, ci o întrebuințare necontenită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dări merg în visteria împărartului sau altundeva noi nu știm. Slujba la cetate, în deosebi transportul lemnelor de foc e foarte grea.... Spre marea noastră nemulțumire vin la noi comisari incvisitori, care trăiesc bine pe spatele noastre.... Pentru multe și feliurite cercetări ce se fac, executorii nu se poartă altfel cu noi ci ne neliniștesc și ne gonesc...Juzii din Făgăraș când cheamă oamenii la judecată îi țin acolo câte 2-3 zile și vin acasă fără ispravă, ceea ce nu puțină pagubă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
eu care până în ziua aceea nu-mi cunoșteam păcatul de a fi invidios, mărturisesc că grozav aș fi voit să fiu în locul lui înghesuit de atâtea gingașe miss177. Ce vrei, nu-și poate cineva învinge firea așa ușor! Mai târziu feliurite alte izbânzi atribuite lui au fost puse în circulațiune. Se zicea că ar fi trecut oarecând Dardanelele și că altă dată ar fi scoborât asemine înot Dunărea de la Viena până la Peșta în urma unei prinsori 178. Dar aceste vitejii nu le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ce mare sărbătoare, ce bucurie a cuprins lumea, de s-au pus toate stihiile pe chef?..." gândii eu. Când iată că din fiecare gură de meterez, din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce bucurie a cuprins lumea, de s-au pus toate stihiile pe chef?..." gândii eu. Când iată că din fiecare gură de meterez, din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și legate de picior cu sfoară de lângă neagră, brâul cel verde și chinga cea roșie cu cuțit, amnar și cremene, în fine, căciula de oaie naltă {EminescuOpVII 212} și lasată asupra ochilor pătrunzători, iată tipul ce-l vedeai repetîndu-se, în feliurite variante, în toți acești copii ai munților. Întrebai pe unul din ei de Ioan, el îmi arătă cu mâna un foc mare, dar cam departat de celelalte... el îmi spuse cumcă pribunul era acolo, deși era cam bolnav. Mă dusei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în Suplimentul literar „Deșteptarea”. Poezia este închinată Aurorei, femeia care avea să-i devină parteneră de viață, fapt ce este lesne de dedus din versul final: Am iubit odată-n lume Nopțile și luna lor, Mă munceam ca să dau nume Feliurite stelelor. Adorat-am în viață Ceriul mândru-nseninat; A amorului dulceață Sufletul mi-a fermecat. Și acum făr’ de iubire Aș petrece numa-n chin; De aceea-n fericire „Aurorei” mă închin.185 Dar nu s-a oprit numai la poezie
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Iași, 1852; Harriet Beecher Stowe, Coliba lui Moșu Toma sau Viața negrilor în sudul Statelor Unite din America, I-II, pref. M. Kogălniceanu, Iași, 1853; [E. Scribe, H. Berthand, A. des Essarts, Paul de Kock, Al. Dumas], în Foiletonistul cuprinzătoriu de feliurite nuvele, Iași, 1853. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 73-74; Theodor Codrescu, „Evenimentul”, 1894, 337, 339; C. H. Niculescu, O dramă românească la Napoli, București, 1942; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 50-52; Dumitru Ivănescu, Teodor Codrescu, în Figuri de arhiviști, București, 1971, 67-83
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]