2,707 matches
-
și așa am putut citi, încă de atunci, cartea ei Peregrinările unei paria, dar și o întreagă bibliografie care-i era consacrată. Flora Tristán a fost o mare luptătoare pentru dreptate socială. A încercat să introducă în politică o componentă feministă, cu mult înainte de apariția acestui concept. Deși i-a mers mereu prost, nu s-a dat bătută niciodată. Era o femeie din categoria Georges Sand. Avea părul negru și fața foarte albă, motiv pentru care în Peru i se spunea
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
la valoarea ta... (: glumeam 5 Eugen a rămas ceia ce este, un profesionist. 6 Emi, la naiba, mai bine tăceai. Ps: Ca să fi pe scena de acolo, ca și invitat, trebuia neapărat să îndeplinești condiția de a avea o latură feministă, pentru ca să cam zburat cu mâinile și cu tonul vocii pe acolo. Scuze cas cam răutăcios. Să-ți dorești ceva ce nu există e prima condiție că acel ceva să existe . Pe cuvânt de pionier, zic! Eu mă întreb cum poate
Ce am spus la Optimism2009 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82718_a_84043]
-
însuși tatăl ei o alinta atât de puțin protocolar. Rândurile pamfletului mustesc de misoginism, dar cititorul e prevenit de la bun început că autorul e un “individ plin de venin, lăsat de 4 neveste ulceros”. Cred că și cea mai aprigă feministă va găsi în sufletul ei puțină înțelegere pentru un om care are o problemă cu femeile care poartă tocuri. Habar n-am dacă e ceva de capul de politician al Elenei Băsescu, dar mi se pare de prost gust să
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
trag un negru cu zvastica mă salța la prima bordura. În ambele cazuri persoanele implicate n-au pic de habar de impactul istoric a celor două chestiuni asupra nației trecute la ei în buletin. În concluzie nu mă miră puseurile feministe ale unora că Dragoș. În Congresul american băieții pun embargo pe Cuba pentru că în pauza să pufăie havane. Deci ipocrizia e pe toate plaiurile, stai liniștit. @the hobbesian Rămîn la părerea că ipoteza unor diferențe de gen în comportamentul uman
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
uitînd că acest drept există, deja( ca să nu mai vorbim că discuția e interminabila, cam scolastica și se poate înțepeni oricînd în noianul de argumente pro și contra)!Acest drept, corelat cu trendul antisexist al “coretitudinii politice”, stimulat de curentele feministe e unul din motivele pt care femeile acced în politică. Dar iarăși, divagam, pt că ar trebui să pornim de la faptul de normalitate al existenței femeii politician și să ne întrebăm ce ziarist sau ce politician, ce lider de opinie
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
încă o dată în picioare și vin pe urmele ființei angelice pe care o terorizează de la începutul filmului). De schimbătorul de viteze al vechii mele mașini trebuia să trag cu toată forța mea bărbătească (sper să nu citească aceste rânduri o feministă!) și abia reușeam să-l clintesc. La Renault e suficient să-l apuc cu două degete, ca pe un bețișor chinezesc folosit ca tacâm. Ușile Daciei se închideau numai izbite năpraznic. Ușile Renault-ului au nevoie doar de o împingere delicată
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
Iulia Alexa În Convenio, Despre natură, femei și morală, reeditarea volumului din 1996, Mihaela Miroiu încearcă fundamentarea unei etici feministe sau a unei etici a feminității. Plecând de la versetele Genezei, Mihaela Miroiu discută erudit accepțiunile diverșilor termeni prin care textul scripturistic denotă bărbatul și femeia și ale diverselor devieri semantice rezultate de-a lungul vremii din exegeză. Noua interpretare a
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
a feminității. Plecând de la versetele Genezei, Mihaela Miroiu discută erudit accepțiunile diverșilor termeni prin care textul scripturistic denotă bărbatul și femeia și ale diverselor devieri semantice rezultate de-a lungul vremii din exegeză. Noua interpretare a Bibliei dintr-o perspectivă feministă este realizată pe baza conceptelor tari ale teologiei ortodoxe moderne. De altfel, bibliografia impresionantă de la sfârșitul cărții sale demonstrează erudiția autoarei pe teren teologic: Berdiaev, Lossky, alături de "Biblia" feminismului modern, Al doilea sex, al Simonei de Beauvoir. Feminismul profesat de
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
are multe puncte comune cu interpretările sacralității din Powers of horror a Juliei Kristeva, fără a spune prin aceasta că ideile Mihaelei Miroiu sunt lipsite de originalitate, ci că se integrează foarte bine în sistemul destul de complex actualmente al gândirii feministe europene și americane. Ceea ce mi se pare cu adevărat nou și interesant în Convenio este tocmai acesată paralelă făcută între creștinismul ortodox și feminism și în particular cu eco-feminismul, o orientare destul de actuală pe teren american care a atras scriitoare
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
feminist. Viziunea autoarei își găsește un punct de convergență și cu formidabilele episoade relatate în corespondența dintre Catherine Clement și Julia Kristeva, tradusă de curând la Albatros și căreia subsemnata i-a semnalat valoarea într-o recenzie. Morala din perspectivă feministă este congruentă cu morala creștină. Aici aș îndrăzni să spun că nu creștinismul se adaptează sistemului feminist ci viceversa, femeia este sursă de iubire, concept fundamental al creștinismului, dar care premerge gîndirea feministă. Acest fapt demonstrează încă o dată fundamentarea serioasă
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
valoarea într-o recenzie. Morala din perspectivă feministă este congruentă cu morala creștină. Aici aș îndrăzni să spun că nu creștinismul se adaptează sistemului feminist ci viceversa, femeia este sursă de iubire, concept fundamental al creștinismului, dar care premerge gîndirea feministă. Acest fapt demonstrează încă o dată fundamentarea serioasă a acestei gîndiri, multă vreme privit cu prejudecată. Se citează des versetele din Corinteni, Efeseni și Timotei care predică supunerea absolută a femeii față de bărbat și veșnica ei inferioritate. Mihaela Miroiu sesizează cu
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
de aproapele și de dușman. La fel este contra-argumentată ideea că femeile nu-și pot transcende interdependența și nu pot accede la transcendent. Semnificația lui agape este aceea a carității înțelese ca grijă altruistă față de toți oamenii, or, potrivit eticilor feministe chiar și celor mai radicale (vezi Juliet Mitchell, Dworkin, Germaine Greer), femeia este principalul îngrijitor (caretaker) de aici și rolul ei de mamă și poziția subordonată în societatea patriarhală. Astfel se justifică și accesul la eros și agape. Pe lângă tonul
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
ea pierde inevitabil nota polemică, cu siguranță involuntară, pe care o are cartea în America. Numele căutătorilor lui Boorstin sînt, fără excepție, masculine, iar spațiul exterior culturii occidentale e aproape inexistent în carte. Or, într-o Americă în care tezele feministe și cele ale multiculturalismului sînt mai mult decît o modă, o carte atît de "tradițională" în alegerea subiectului, devine, chiar nevrînd, o scriere polemică. La noi rămîne una "cuminte", utilă și interesantă pentru cei care vor să descopere sau să
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
scriitor foarte poetic. Există mode în critică? încep studiile culturale să fie un domeniu perimat? Există multe studii critice care se datează foarte rapid. Gîndiți-vă la toate manualele de deconstructivism (Christopher Norris, Vincent Leitsch) sau la primele cărți de critică feministă de Elaine Showalter sau Susan Gubar și așa mai departe. Chiar și Textual/ Sexual Poetics de Toril Moi, care a făcut atîta vîlvă cînd a fost publicată la sfîrșitul anilor optzeci, acum pare depășită. Aceste cărți par o formă de
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Chiar și Textual/ Sexual Poetics de Toril Moi, care a făcut atîta vîlvă cînd a fost publicată la sfîrșitul anilor optzeci, acum pare depășită. Aceste cărți par o formă de jurnalism. Moi a arătat ce nu era în regulă cu feministele din prima perioadă și a ieșit scandal. Cînd studenții citesc astăzi eseul "Pixul și penisul" scris de Sandra Gilbert, au senzația imediată că a fost scris mult înaintea unui eseu de Roman Jakobson. Studenții au mari probleme cînd ies pe
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
au pierdut de multe ori nu numai copiii, ci ele însele. Ceea ce autorul - totuși de origine japoneză, deci tradiționalistă, nu se ferește să observe, considerând că femeile ambițioase, instruite și talentate, care au reușit în profesie - din rândurile cărora provin feministele - au ridicat prea sus ștacheta pentru suratele lor mai puțin dotate care, încercând să stea pe picioare proprii, "s-au trezit că le fuge pământul de sub picioare când au încercat să-și crească singure copiii având slujbe prost plătite sau
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
Irina Marin Cine spunea că feminismul și-a pierdut actualitatea, că a fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluții în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în științele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluții în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în științele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel, cartea consemnează o nouă etapă în evoluția sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel, cartea consemnează o nouă etapă în evoluția sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe și capacitatea lor de a impulsiona alte domenii. Așa cum autoarea însăși precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe și capacitatea lor de a impulsiona alte domenii. Așa cum autoarea însăși precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele Simonei de Beauvoir ("nu ne naștem, ci devenim femei," spunea reprezentanta
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele Simonei de Beauvoir ("nu ne naștem, ci devenim femei," spunea reprezentanta feminismului francez), pentru ideea că genul, departe de a fi un dat natural, constituie un statut mult mai complex decât am
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
femei, care îi perturbau concluziile. Informațiile despre femei sunt codificate de autor ca anomalii, devianțe ce nu necesită explicații teoretice." Ineditul lucrării de față îl constituie capitolul consacrat contextelor românești, în care autoarea oferă o privire de ansamblu asupra manifestărilor feministe și preocupărilor de gen în țara noastră. Dacă unele domenii precum filosofia și chiar istoria s-au dovedit mai permeabile, sociologia a fost ceva mai reticentă, primind cu mai multă dificultate influxul de nou. Autoarea semnalează lipsa literaturii de specialitate
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
al experimentului literar, versurile Marinei Dumitrescu țin mai degrabă de o lirică tradiționalistă, printr-o anume poetizare a propriei feminități, evidentă mai ales în ciclul poemelor Maternitate, autoarea se situează în plină modernitate. Este cu totul altceva decât o reacție feministă (care nu face altceva decât să emuleze și astfel să se raporteze în continuare la scriitura masculină), este vorba de expresia unei feminități asumate în toate aspectele ei, fie că este vorba de latura sa erotică, maternă sau existențială. Cele
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]