4 matches
-
în timpul Reginei Victoria (1837 - 1901), contemporană lui Joyce. Supuși proastei administrații a britanicilor, exploatați și dezrădăcinați în mod forțat de propria cultură, irlandezii au început să nutrească sentimente anti-engleze și s-au dedicat unei forme de naționalism inaugurate în 1858, fenianismul. Sub influența ideilor romantice, fenienii visau la o republică irlandeză independentă și acceptau chiar violența ca mod de acțiune. Climatul politic tensionat al țării a degenerat în acte de terorism înspăimântătoare: de exemplu, în 1882, noul secretar-șef al Irlandei
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Parnell, o figură politică remarcabilă, pe care însuși primul-ministru al Marii Britanii, William Gladstone, l-a descris în termeni superlativi. Primii ani din viața lui James Joyce s-au desfășurat astfel într-o societate dominată de discuții politice și adeziuni la fenianism, parnellism sau, uneori chiar, la ambele curente simultan. Tatăl lui Joyce a fost atras în tinerețe de cercurile conspirative de rebeli fenieni, iar mai târziu l-a divinizat pe Parnell. Conversațiile omniprezente ale tatălui cu prietenii săi despre acest om
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
realitatea pare transfigurată de muzica seducătoare și farmecul celor două chelnerițe, Miss Douce și Miss Kennedy ("Sirenele"). Mai târziu, vizitează niște prieteni la taverna Barney Kiernan, dar se confruntă cu un personaj grobian și violent, intitulat „Cetățeanul”, un exponent al fenianismului și al antisemitismului ("Ciclopii"). Pe plaja Sandymount, Bloom o observă în secret pe Gerty MacDowell, o tânără domnișoară care îi stârnește apetitul sexual în timp ce se joacă cu apa mării și contemplă absentă perspectiva mariajului și a iubirii ("Nausicaa"). Împreună cu un
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
mai des erau Allgemeine Zeitung din Augsburg pentru Germania, Journal des Débats și Moniteur Universel pentru Franța, Oesterreichischer Beobachter și Wiener Zeitung pentru Austria. Vezi E.H. Pieper, The Fenian movement, University of Illinois, Urbana, 1931; Mauria Harmon (coord.), Fenians and fenianism, University of Washington Press, Seattle, 1970. Știri despre ele În Gazeta Transilvaniei, II, 1844, nr. 35, 1 mai, p. 140: rubrica „Britania Mare”; Organul luminării, I, 1847, nr. 32, 9 aug., p. 170: „Anglia”. Georges Weill, L’éveil des nationalités
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]