65 matches
-
zice poetul autohton. Splendoarea Lisabonei are caracteristici de palimpsest. Înainte de a "exporta" către alte continente știința locuirii frumoase și civilizate, urbea Olissiponiană (mitul ei fondator îl are ca protagonist pe Ulisse) a acumulat straturi de influențe din multiple orizonturi: elene, feniciene, celto-iberice, romane, vizigote, maure, ebraice etc. În glorioasa epocă a descoperirilor, patronată de Regele Manuel Întâiul, pe colinele urbanizate de lângă estuarul râului Tejo s-a distilat o sinteză arhitecturală fără precedent și fără ecouri imediate în restul Europei: așa-numitul
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
și în Al cincilea munte, unde povestea profetului Ilie face o apropiere de viața emoțională intensă și, deopotrivă, de macrocosmos) sau tema pelerinajului (Jurnalul unui mag) și a profeției (comunicarea directă cu divinitatea), creând legături cu lumea profeției ebraice, arabe, feniciene, canaaneane. Istoria Orientului Apropiat, de care Coelho se simte evident atras, cu luptele ei în care au fost implicați asirieni, persani, seleucizi, romani, bizantini, arabi, cruciați și otomani, deschide noi sensuri, deloc ignorabile în zilele noastre, „când înțelegem că istoria
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
soare“ în nubiană. Cf. și Amoshi în baniva del Guiaina (amer). • Apolon (gr) ~ Akólon în karimojong (Uganda). Și kala (hawaiană), kalynda (skr.), kolo „roată“ (sl.), col în achumawi. • Alinga (austr.) ~ ilanga (zulu, Africa de Sud), lângă (xhosa, Africa de Sud). • čup (ainu, Japonia) ~ šapaš (feniciana) ~ nap (maghiară). • daga (cercheza, Caucaz) ~ daghdae (irlandeză), daka• în makah (nat. amer.). • garri (austr.) ~ giro (bassa, niger-congo) ~ giru în gbe (nig.-congo), grian (irlandeză), cu g = h : hâre în orokolo (Papua Nouă - Guinee), hor, hvar (iraniană) care pot fi și
OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ CU NUMELE SOARELUI.CONFUZIA CER-SOARE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362350_a_363679]
-
lui Amon, avem ce băga în gură, dar și ce trage la gura izmenelor cum spuneai tu în colegiu și noi râdeam ca proștii că habar n-aveam ce-s alea izmene. Bă, da’ ce viață ierea! Că veneau și feniciene și babilonience și ce meserie vedeau fetele, mamă, mamă! - Bă, da’ tu mai zbori, sau te-ai lăsat, că uite, eu deși cam am probleme cu aterizarea și mă mai lasă GPS-ul din când în când, tot mai fac
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
despărțite prin linii. Folosește o modalitate de scris pictografică. Este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. O bună parte din semnele conținute pe ea se regăsesc în literele din inscripțiile arhaice grecești (dar și la scrierile feniciană, etruscă, veche italică, iberică). Observând similitudini între tăblițele găsite la Tărtăria și scrierile de pe tăblițele sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârșitul mileniului IV și începutul mileniului III î. Hr., N. Vlassa a luat în considerare
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
valoare, fiind lipsiți de originalitate. Autorii lor s-ar fi inspirat, atunci când i-au scris, din literatura religioasă a altor popoare, care aveau de mai înainte în cult astfel de texte religioase. Se aduc ca exemple imnele liturgice egiptene, mesopotamiene, feniciene, hitite, asemănătoare ca structură cu Psalmii biblici. Cartea Psalmilor, susțin acești critici, nu poate fi separată de tradiția psalmică orientală. Ea s-a născut în această tradiție fiindu-i tributară. Este mai presus de orice îndoială că Psaltirea aparține într-
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
de nord vest am vizitat situl arheologic din orașul vechi, conținând, alături de zidurile orașului o serie de temple și morminte, cel mai semnificativ dintre ele fiind Templul lui Astarte - construit pe ruinele unui templu din epoca bronzului și aparținând mitologiei feniciene. Astarte reprezintă zeitatea preocreației și fecundității, care ajunge să stăpânească cerul și pământul (la egipteni era venerată ca zeiță a dragostei și războiului iar fenicienii o considerau soția lui Baal - zeu vest-semitic al fecundității, războiului și vremii). Tot aici am
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
soare“ în nubiană. Cf. și Amoshi în baniva del Guiaina (amer). • Apolon (gr) ~ Akólon în karimojong (Uganda). Și kala (hawaiană), kalynda (skr.), kolo „roată“ (sl.), col în achumawi. • Alinga (austr.) ~ ilanga (zulu, Africa de Sud), lângă (xhosa, Africa de Sud). • čup (ainu, Japonia) ~ šapaš (feniciana) ~ nap (maghiară). • daga (cercheza, Caucaz) ~ daghdae (irlandeză), daka• în makah (nat. amer.). • garri (austr.) ~ giro (bassa, niger-congo) ~ giru în gbe (nig.-congo), grian (irlandeză), cu g = h : hâre în orokolo (Papua Nouă - Guinee), hor, hvar (iraniană) care pot fi și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
soare“ în nubiană. Cf. și Amoshi în baniva del Guiaina (amer).• Apolon (gr) ~ Akólon în karimojong (Uganda). Și kala (hawaiană), kalynda (skr.), kolo „roată“ (sl.), col în achumawi.• Alinga (austr.) ~ ilanga (zulu, Africa de Sud), lângă (xhosa, Africa de Sud).• čup (ainu, Japonia) ~ šapaš (feniciana) ~ nap (maghiară).• daga (cercheza, Caucaz) ~ daghdae (irlandeză), daka• în makah (nat. amer.).• garri (austr.) ~ giro (bassa, niger-congo) ~ giru în gbe (nig.-congo), grian (irlandeză), cu g = h : hâre în orokolo (Papua Nouă - Guinee), hor, hvar (iraniană) care pot fi și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
grota sau un iglu că la eschimoși. Afară e întuneric, ger. Moartea îl pândește pe om care scoate capul afară și vede o rază de soare. Această rază de soare e o rază a speranței. Dacă ne amintim că în feniciana šapaš ori šepeš sau cu s în loc de š (sapas, sepes) înseamnă „soare“ putem deduce că de aici este lat. spes „speranța“, tot de acolo sl. spasti „a salva“ (apariția soarelui înseamnă salvarea); a se observă că lat. „salvare“ este salus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
grota sau un iglu că la eschimoși. Afară e întuneric, ger. Moartea îl pândește pe om care scoate capul afară și vede o rază de soare. Această rază de soare e o rază a speranței.Dacă ne amintim că în feniciana šapaš ori šepeš sau cu s în loc de š (sapas, sepes) înseamnă „soare“ putem deduce că de aici este lat. spes „speranța“, tot de acolo sl. spasti „a salva“ (apariția soarelui înseamnă salvarea); a se observă că lat. „salvare“ este salus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
fost declarată de UNESCO Monument al Patrimoniului Cultural al Umanității. Cele patru patru elementele de unicitate care califica insula drept zona deosebit de prețioasă sub aspectul biodiversității și culturii sunt: citadela fortificata cu numele de „Dalt Vila” din centrul orașului-capitală, așezarea feniciana „Să Caleta” (Șanț Josep de Șa Talaia), necropola feniciano-punică de pe colina „Puig des Molins” și extinsele câmpuri de alge marine supranumite „Câmpiile lui Neptun”. Dincolo de aspectele teoretice care pledează pentru includerea insulei Ibiza în patrimoniul umanității, farmecul ei rezidă în
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
ro) RUWA (în chagga, Tanzanica) SĂ (chipewyana) SAA (ahtna, nat. amer.) SABA în klamath, coasta Pacificului SAK (jicaque, hokan, nat. amer.) SAKITA (wichita, kaddo, makah, nat. amer.) SAKU (limba kaddo) SAKURU (pawnee) SAL (limba gâro, Assam, India) SAPAS = SHAPASH în feniciana, Libanul actual SARĂ în ngalum (Papua Nouă Guinee) SARE în kaipi, toaripi (Papua Nouă Guinee) SAS (wintu, nat. amer.) SATO în limba saa (ins. Solomon, Melanezia) SELAO în dzoratai (Elveția, Italia) SERĂ în siagha-yen (Papua N. Guinee) ȘES în baure
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
grota sau un iglu că la eschimoși. Afară e întuneric, ger. Moartea îl pândește pe om care scoate capul afară și vede o rază de soare. Această rază de soare e o rază a speranței. Dacă ne amintim că în feniciana šapaš ori šepeš sau cu s în loc de š (sapas, sepes) înseamnă „soare“ putem deduce că de aici este lat. spes „speranța“, tot de acolo sl. spasti „a salva“ (apariția soarelui înseamnă salvarea); a se observă că lat. „salvare“ este salus
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
este ipoteza că degradarea unor manifestări folclorice ale adulților și preluarea lor de către copii depind și de „viteza de degradare” a acestora, diferită de la o colectivitate etnică la alta, de la o civilizație la alta. La diverși autori clasici - Pollux, Strattis (Fenicienele), Eustatius, Suidas, Aristofan (Insulele), Euripide (Fenicienele, 523) - se găsesc informații prețioase referitoare la descântecele infantile de invo- care a Soarelui. După cum susține Pollux, invocația tip „Apari, o, amice Soare” era adresată de copii Soarelui „ori de câte ori vreun nor acoperea fața acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folclorice ale adulților și preluarea lor de către copii depind și de „viteza de degradare” a acestora, diferită de la o colectivitate etnică la alta, de la o civilizație la alta. La diverși autori clasici - Pollux, Strattis (Fenicienele), Eustatius, Suidas, Aristofan (Insulele), Euripide (Fenicienele, 523) - se găsesc informații prețioase referitoare la descântecele infantile de invo- care a Soarelui. După cum susține Pollux, invocația tip „Apari, o, amice Soare” era adresată de copii Soarelui „ori de câte ori vreun nor acoperea fața acestui zeu” (cf. 19, p. 215). Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
originală): avll’ o”te dhv evto" hlqe hlqe periplomevnwn,/ tw oi” epeklwvsanto qeoi oikónde nevestai/ ei" Iqavkhn... Adică: „Dar când rotirea vremurilor aduse/ Și ziua-n care zeii sorociră/ Întorsul lui la insula Itaca...” (vv. 26-28 la Murnu). 20. Euripide, Fenicienele, 1736 (apud Dumitriu, op. cit., p. 566). 21. Odiseea, cântul VI, vv. 407-410 (Murnu). 22. Ibidem, cântul VII, vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h”de evndon avoidiavous’opi kalh/ i(ston evpoicomenh cruseíh kerkíd’ u(fainen
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lemn, postfață Nicolae Manolescu, București, 1983; Sub semnul Capricornului, București, 1985; Năvodul, București, 1986; Poezii, București, 1998; Focul și apa, București, 2000. Traduceri: Euripide, Medeea, Ciclopul, în Tragicii greci, București, 1958, Baccantele, București, 1965, Ifigenia în Aulis, București, 1975; Herakles. Fenicienele. Rugătoarele. Ion, București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena. Orestes. Heraclizii, București, 1996; Aristofan, Adunarea femeilor, București, 1974; Eschil, Orestia, pref. trad., București, 1979, Rugătoarele. Perșii. Șapte contra Tebei. Prometeu înlănțuit, pref. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
533 km de Roma; prin pactul semnat aici în 40/39 î.Hr., s-a ajuns la o înțelegere temporară între Octavianus și Marcus Antonius Calea Flaminia (Via Flaminia) - reamenajată în 26 î.Hr. calende - începutul lunii calendaristice Cartagina - „Noul Oraș“ în feniciană, oraș antic, în prezent un cartier al orașului modern Tunis; al doilea război dintre Roma și Cartagina a avut loc între anii 218 și 201 î.Hr. cista - cutie Claros - cetate ioniană în care se găsea un sanctuar profetic al lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Bodeshum, l-a făcut lui Astarte pentru că ea i-a ascultat glasul (său)” (cf. Fig. 13). Toate datate citate mai sus ne permit să confirmăm în această perioadă influența culturii feniciene în Galileea; foarte probabil, impulsurile culturale și religioase feniciene întâlnite aici nu s-au limitat doar la coasta nordică, ci s-au îndreptat și spre regiunile interne nordice. Cât privește însă regiunea internă meridională, adică Iudeea în sens strict, arheologia documentează o anumită recuperare după regresul din timpul exilului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile Nilului și Eufratului. Acest element a generat densitățile umane mari din regiunea atlantică marocană și din cea levantină, unde s-a înregistrat succesiunea și continuitatea entităților politico-statale, inițial berbere și feniciene, iar ulterior arabe. b. Deșerturile ocupă cea mai mare parte a spațiului arabofon. Sunt regiuni cu secete extreme și prelungite (sub 100 mm. precipitații/an și chiar sub 50 mm.), în care vegetația rară este localizată în spațiile mai umede
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
întâmplării, cu atât mai mult cu cât în lume nu există întâmplări, ci doar legături cauzale între fenomenele din lumea fizică și cea spirituală” (p. IX). Puțin mai jos el adaugă înrudirea dintre limbile indoeuropene și limbile semite: araba, ebraica, feniciana, arameica, siriana etc. Dar de la recunoașterea acestor înrudiri până la originea naturală a limbajului și la evoluția structurală comună a tuturor limbilor este o cale pe care neogramaticii nu au putut să o străbată. Toate „înrudirile îndepărtate“ ale limbilor indoeuropene cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
doi frați chiar de la începutul actului al treilea. Restul era cumva începutul unei alte tragedii, în care se intra în interese complet noi, iar el pusese laolaltă într-o singură piesă două acțiuni diferite, din care una servește ca materie Fenicienelor lui Euripide, iar cealaltă Antigonei lui Sofocle. Am înțeles că această duplicitate de acțiuni putuse dăuna piesei sale, care de altfel era plină de multe părți frumoase". De aceea, când compune Tebaida, a cărei materie o împrumută din Fenicienele, Racine
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
materie Fenicienelor lui Euripide, iar cealaltă Antigonei lui Sofocle. Am înțeles că această duplicitate de acțiuni putuse dăuna piesei sale, care de altfel era plină de multe părți frumoase". De aceea, când compune Tebaida, a cărei materie o împrumută din Fenicienele, Racine își centrează drama exclusiv pe conflictul dintre Eteocle și Polinice. Unitatea de acțiune, lucru arătat de Aristotel, este o exigență proprie teatrului, cu care genul narativ, ce poate înmulți în voie episoadele, nu este niciodată confruntat. Ea este legată
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el. Într-adevăr aproape că nu apare niciun actor aici care să nu moară la sfârșit." Pentru a explica această nerespectare a normelor bunei cuviințe, el aduce două motive, de natură foarte diferită, violența subiectului, pe care îl ia de la Fenicienele lui Euripide, și lipsa lui de experiență ca autor debutant. "Dar, de asemenea, este vorba de Tebaida, adică subiectul cel mai tragic al Antichității. Cititorul îmi va permite să-i cer puțin mai multă indulgență pentru această piesă decât pentru
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]