KorAP: Find »[drukola/base=fenil & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...20 >

499 matches

Corola-llms4eu/Law/289942

S4.4. Modulatori metabolici S4.4.1 – Activatori ai proteinkinazei activate de AMP (AMPK), de exemplu, AICAR, cadrul de citire deschis al 12S rRNA-c (MOTS-c) mitocondrial ... – Agoniști ai receptorilor δ activați de proliferatorul peroxizomilor (PPARδ), de exemplu, 2-(2-metil-4-((4-metil-2-(4-(trifluormetil) fenil) tiazol-5-il)) metiltiol) fenoxi) acid acetic (GW1516, GW501516) și ... – Rev-Erb-α agoniști, de exemplu, SR9009; SR9011. ... S4.4.2 Insuline și mimetice de insulină, de exemplu, S519, S597 S4.4.3 Meldonium S4.4.4 Trimetazidina S5. Diuretice și agenți mascatori Interzise permanent (în competiție și în

ORDIN nr. 308 din 14 octombrie 2024 (2024) [Corola-llms4eu/Law/289942]
Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976

1865, derivând din cuvântul latin „lignum” (lemnă. Astfel, lignina este definită ca o substanță de natură aromatică, stabilă la acțiunea acizilor, dar sensibilă la acțiunea agenților oxidanți, ca un material de încrustare a țesutului vegetal, alcătuită în principal din unități fenil propanice C6 - C3 polimerizate, cu un conținut ridicat de grupări metoxil. Lignina este un polimer natural rezultat prin polimerizarea dehidrogenativă inițiată enzimatic, a trei precursori principali: alcoolii coniferilic, sinapic și cumaric. Conform unei alte definiții, lignina este considerată drept componentul

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
respectiv, aldehida vanilică (vanilinaă, aldehida siringică și phidroxibenzaldehida . În prezent, prin noțiunea de lignină, unii cercetători înțeleg o substanță organică macromoleculară cu structură amorfă, care în prezența acizilor nu se hidrolizează și care este constituită dintr-un număr de unități fenil propanice, mai mult sau mai puțin metoxilate, reunite între ele prin legături eterice și legături carbon-carbon. Alți cercetători, prin noțiunea de lignină înțeleg acel component chimic principal al lemnului, care se caracterizează printr-un conținut ridicat de carbon și redus

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
aspectul constituției și mecanismelor sale de sinteză în natură. I.2. STRUCTURA CHIMICĂ ȘI PROPRIETĂȚILE LIGNINEI Referitor la structura chimică a ligninei, datele de literatură evidențiază faptul că lignina poate fi considerată drept o rețea tridimensională statistică, formată din unități fenil propanice legate între ele în variate moduri, această structură fiind considerată valabilă de mai multe decenii. Cercetătorii care lucrează în domeniul chimiei ligninei, au încercat să elucideze structura chimică a acestui polimer natural vegetal, în urma studiilor realizate, fie asupra preparatelor

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
analizei chimice elementale, studiul grupelor funcționale, a produselor de degradare și, mai ales, determinările spectrale demonstrează că lignina este o substanță cu structură predominant aromatică. Mai mult, macromolecula de lignină s-a dovedit a fi constituită din monomeri de tip fenil propanic, cu un conținut variabil de grupări metoxilice. Adler publică în 1956, prima formulă structurală pentru un fragment din macromolecula de lignină, formată din șapte unități fenil propanice legate între ele în diverse moduri. În 1961, Adler propune o nouă

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
macromolecula de lignină s-a dovedit a fi constituită din monomeri de tip fenil propanic, cu un conținut variabil de grupări metoxilice. Adler publică în 1956, prima formulă structurală pentru un fragment din macromolecula de lignină, formată din șapte unități fenil propanice legate între ele în diverse moduri. În 1961, Adler propune o nouă formulă structurală plecând de la constatarea că în lignina de măcinare vibratorie din lemn de molid, aproximativ 9 jumătate din unitățile fenil propanice sunt legate între ele prin

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
de lignină, formată din șapte unități fenil propanice legate între ele în diverse moduri. În 1961, Adler propune o nouă formulă structurală plecând de la constatarea că în lignina de măcinare vibratorie din lemn de molid, aproximativ 9 jumătate din unitățile fenil propanice sunt legate între ele prin legături C - C, iar restul prin legături eterice O caracteristică esențială a ligninei de diferite proveniențe este conținutul relativ de substructuri. În conformitate cu conținutul lor în grupări guaiacil (GĂ, siringil (SĂ și p-hidroxifenil (HĂ, se

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
conifere (lignina GĂ, lignina din foioase (lignina GSĂ, lignina din ierburi (lignina GSHĂ, lignina din lemn de compresie (lignina GHĂ, după cum se poate observa și în figura 2. În anul 1965, Freudenberg propune un model structural format din 18 unități fenil propanice pentru lignina de molid. În această formulă de structură, Freudenberg consideră că unitățile fenil propanice A - F formează treptat un ansamblu structural, adică un hexalignol, care se asociază chimic cu un tetralignol alcătuit din unitățile G - J, rezultând astfel

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
lemn de compresie (lignina GHĂ, după cum se poate observa și în figura 2. În anul 1965, Freudenberg propune un model structural format din 18 unități fenil propanice pentru lignina de molid. În această formulă de structură, Freudenberg consideră că unitățile fenil propanice A - F formează treptat un ansamblu structural, adică un hexalignol, care se asociază chimic cu un tetralignol alcătuit din unitățile G - J, rezultând astfel un subansamblu mai mare de tip decalignolic. Decalignolul rezultat se poate dehidrogena la hidroxilul fenolic

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
radical oxiarilic, care reacționează la rândul lui cu un radical chinonmetidic, reprezentat de unitatea de structură K, de care în cele din urmă se poate cupla un alt radical polilignolic preformat, cum ar fi, de exemplu, heptalignolul prezentat între unitățile fenil propanice D - S. Freudenberg a elaborat, de asemenea, o schemă structurală pentru lignina speciilor de foioase, respectiv pentru fag, alcătuită numai din 15 unități fenil propanice, dintre care 8 sunt de tip siringil propanic și 7 de tip guaiacil propanic

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
cupla un alt radical polilignolic preformat, cum ar fi, de exemplu, heptalignolul prezentat între unitățile fenil propanice D - S. Freudenberg a elaborat, de asemenea, o schemă structurală pentru lignina speciilor de foioase, respectiv pentru fag, alcătuită numai din 15 unități fenil propanice, dintre care 8 sunt de tip siringil propanic și 7 de tip guaiacil propanic . Modelele structurale pentru polimerul ligninic au mai fost publicate de Ludwig, Nist și Mc Carthy (1964Ă, pe baza studiilor RMN ale preparatelor de lignină din

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
pe baza studiului produșilor de hidroliză și de hidrogenoliză. Glasser 10 (1974, 1976Ă și Feldman și colab. (1986Ă, prin elaborarea proceselor de simulare pe calculator a polimerizării dehidrogenative prezintă un ultim model structural pentru lignină, alcătuit din 96 de unități fenil propanice. Ligninele din plantele anuale se caracterizează printr-o structură specifică și pentru exemplificare în figura 4 este prezentat un fragment caracteristic pentru polimerul aromatic separat din paie de grâu propusă de Digabel. Figura 3. Schema lui K. Freudenberg pentru

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
2-3%Ă poate fi dizolvată în etanol. Dacă lemnul de molid este dezincrustat extensiv cu dioxan-apă prin metoda Bjorkman, se poate extrage peste 50% din lignină. În aceste condiții de extragere are loc o rupere a legăturilor chimice dintre unitățile fenil propanice, ceea ce determină o solubilitate ridicată a fragmentelor de lignină. Masa moleculară Folosind teoria lui Flory asupra polimerizării trifuncționale într-un sens invers, cel al depolimerizării, s-a constatat că la degradarea unei rețele polimerice tridimensionale există o anumită tendință

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
poate fi privită lignina ca o rețea tridimensională polimerică statistică, când este imaginea în oglindă la scară moleculară a unei structuri polizaharidice înalt organizate? Lamelele 17 de lignină au probabil 2 nm grosime ce conferă spațiu suficient pentru 2-4 unități fenil propanice, această lipsă de spațiu impunând o reticulare ordonată. În stratul S2, lignina este legată de miezul polizaharidic, legătură care apare nu numai în lemn, dar se menține și după extracția chimică. Chiar dacă legăturile lignină-hidrați de carbon sunt limitate la

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
tot ce se știe despre lignină și despre derivații săi solubili. Pentru o mai bună adaptare la comportamentul experimental al ligninei, structura originală poate fi modificată astfel: Lignina din lamela mediană este o rețea polimerică tridimensională statistică constituită din unități fenil propanice legate în diferite moduri, pe când cea din peretele secundar este o rețea polimerică bidimensională ordonată. Structura chimică a unităților fenil propanice, precum și natura legăturilor dintre acestea diferă între secțiunile morfologice (lamela mediană în comparație cu peretele secundară, între diferite tipuri de

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
structura originală poate fi modificată astfel: Lignina din lamela mediană este o rețea polimerică tridimensională statistică constituită din unități fenil propanice legate în diferite moduri, pe când cea din peretele secundar este o rețea polimerică bidimensională ordonată. Structura chimică a unităților fenil propanice, precum și natura legăturilor dintre acestea diferă între secțiunile morfologice (lamela mediană în comparație cu peretele secundară, între diferite tipuri de celule (vase comparativ cu fibreă, între speciile de lemn (rășinoase comparativ cu foioaseă. Când lemnul este delignificat, proprietățile macromoleculelor trecute în

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
de radiații UV și posibil ca agent de întârziere a combustiei; controlul umidității în plantă; contribuie la îmbunătățirea proprietăților solurilor în timpul degradării naturale . I.4. BIOSINTEZA LINGNINEI ȘI A COMPUȘILOR LIGNANICI În procesul de biosinteză a ligninei din plante, unitățile fenil propanice participă la formarea macromoleculei de lignină în două etape: 1. etapa I - (în țesuturile tinereă cu formarea ligninei primare alcătuită din 6-7 cicluri fenil propanice condensate între ele prin legături αarileterice; 2. etapa II - lignina primară se transformă în

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
BIOSINTEZA LINGNINEI ȘI A COMPUȘILOR LIGNANICI În procesul de biosinteză a ligninei din plante, unitățile fenil propanice participă la formarea macromoleculei de lignină în două etape: 1. etapa I - (în țesuturile tinereă cu formarea ligninei primare alcătuită din 6-7 cicluri fenil propanice condensate între ele prin legături αarileterice; 2. etapa II - lignina primară se transformă în lignină secundară, sub influența agenților chimici puternici și prin maturizarea plantei. Din cercetări aprofundate, a rezultat că lignina are o structură foarte complexă, diferită de la

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
un proces de destrucție prin humifiere, similar descompunerii ligninelor în sol. Pe baza datelor statistice se admite că lignificarea se asociază strâns cu gradul de maturizare a plantelor, constituind o componentă obligatorie a creșterii plantelor . Lignanele reprezintă compuși de condensare fenil propanici, existenți sub formă macromoleculară, în urma legării lor prin catene laterale. Se pare că locul de formare a lignanelor este țesutul cambial, unul dintre precursori fiind, cu siguranță, alcoolul coniferilic sau alți alcooli corespunzători derivaților cinamici: alcoolul siringilic, alcoolul p-cumaric

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
tipul: La compararea datelor analitice înscrise în această formulă empirică se au în vedere variațiile intervenite în conținutul grupelor metoxil (OMeă și a celor înregistrate în proporția elementelor C, H și O, care sunt raportate la unitatea fundamentală de structură fenil propanică. În tabelul 10 este prezentată compoziția chimică elementală a unor preparate de lignină Björkman obținute din diferite specii lemnoase, în comparație cu datele analitice similare pentru lignina extrasă convențional din aceleași specii de lemn. În diferite preparate de lignină conținutul de

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
amine, proteine, hidrazidă etc. (tabelul 17Ă. Totuși, reacțiile de condensare a ligninei la încălzire sau sub acțiunea acizilor minerali nu sunt la fel de eficiente ca în cazul rășinilor fenolformaldehidice, datorită conținutului mic de poziții libere reactive din nucleul aromatic al unității fenil propanice și a reactivității lor scăzute. Astfel, ligninele tehnice nu pot fi reticulate la fel de eficient ca și rășinile fenol formaldehidice din mai multe motive: numărul de poziții libere la atomul de carbon 5, este 0,5/C9 în timp ce pozițiile 2

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
față de rășina fenolformaldehidică, o posibilitate este reprezentată de creșterea de numărul de grupe metilol (-CH2OHĂ prin reacția cu aldehida formică. S-a arătat că în mediul alcalin pot fi introduse alcalilignină aproximativ 40 grupe metilol pe 100 de unități 141 fenil propanice, 30 de grupe metilol în nucleul aromatic prin intermediul reacției Lederer - Manasse și 10 grupe metilol la lanțul lateral prin reacția Tollens. Dolenko (1978Ă a utilizat alcalilignina modificată prin metiolare, ca substituent al rășinii fenolformaldehidice pentru fabricarea placajului și a

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105

identifică după prezența malvidinei (până la 0,5 g la 100g) și petunidinei. Prin hidroliza pigmenților antocianici, se obțin glucide (1-2 molecule de glucoză, galactoză, ramnoză, rutinoză) și agliconul, care este o moleculă de antocianide. Antocianidele sunt săruri derivate de 2 fenil benzopirilin (2 fenil cromenă). Culoarea pigmenților antocianici este determinată de pH. La un pH acid (pH=2,5-3,0) se formează compuși roșii purpurii. La un pH slab alcalin (pH=8,5), se formează compuși de tipul chinonelor, de culoare

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
malvidinei (până la 0,5 g la 100g) și petunidinei. Prin hidroliza pigmenților antocianici, se obțin glucide (1-2 molecule de glucoză, galactoză, ramnoză, rutinoză) și agliconul, care este o moleculă de antocianide. Antocianidele sunt săruri derivate de 2 fenil benzopirilin (2 fenil cromenă). Culoarea pigmenților antocianici este determinată de pH. La un pH acid (pH=2,5-3,0) se formează compuși roșii purpurii. La un pH slab alcalin (pH=8,5), se formează compuși de tipul chinonelor, de culoare albastră. Cu cât

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-inhibitoare ale procesului de maturare (gibereline de sinteză, clormequat = clorura de 2 cloretil trimetil amoniu, alar = 2,2 dimetil hidrazida acidului succinic); -stimulatoare ale procesului de încolțire (auxine și gibereline de sinteză); -inhibitoare ale procesului de încolțire (IPC = izopropil N fenil carbamat, CIPC = cloro izopropil N carbamat, hidrazida maleică și compușii săi, esterul izopropilic al acidului alfa naftil acetic, 3,5,5, trimetil hexan -1-ol, 2,3,5,6, tetraclor nitrobenzen, alfa cloro naftalena, carvona etc.), (Gherghi, A. și colab., 1984

Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]