110 matches
-
maturitate tehnologica inspectorul controlează dacă s-au eliminat plantele netipice din forma mama, cele slab dezvoltate sau afectate de organisme dăunătoare și îndepărtarea florilor formate după operația de carnire. ... j) La salată și spanac, în fenofaza de rozeta și în fenofaza de formarea căpățânii (la salată), inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, cele slab dezvoltate și afectate de organisme dăunătoare. Se vor elimina plantele care au emis direct tija florală, fără a forma căpățâna. ... În fenofaza de început înflorit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277156_a_278485]
-
rozeta și în fenofaza de formarea căpățânii (la salată), inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele netipice, cele slab dezvoltate și afectate de organisme dăunătoare. Se vor elimina plantele care au emis direct tija florală, fără a forma căpățâna. ... În fenofaza de început înflorit și înflorit în masă, inspectorul controlează dacă s-au eliminat plantele netipice, cele slab dezvoltate și cele afectate de organisme dăunătoare. La spanac se elimina plantele care au emis tija florală fără a trece prin fenofaza rozeta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277156_a_278485]
-
În fenofaza de început înflorit și înflorit în masă, inspectorul controlează dacă s-au eliminat plantele netipice, cele slab dezvoltate și cele afectate de organisme dăunătoare. La spanac se elimina plantele care au emis tija florală fără a trece prin fenofaza rozeta normala. 12. Pentru determinarea purității varietale se stabilește un număr de puncte din care se iau probe, precum și numărul de indivizi analizați, în funcție de suprafața și particularitățile speciei, după cum urmează: a) La plantele mama de bulboase, rădăcinoase, recoltarea probelor se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277156_a_278485]
-
vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului, precum: Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale orașului, diferența de producere a fenofazelor fiind de: Teritoriul orașului Suceava ca și întreg teritoriul României se află sub incidența maselor de aer care determină anumite caracteristici în inducția fenomenelor meteorologice și climatice. În împrejurimile orașului se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Conțin glicozizi, flavonoizi, antociani, acizi organici, polifenoli, zaharuri etc. Florile sunt utilizate pentru acțiunea lor diuretic-depurativă, precum și în hipertensiunea arterială, iar fructele au efect antidiareic, fiind recomandate și în afecțiuni renale și dischinezii biliare. Denumirea sa populară este corelată cu fenofaza de înflorire, legată de creșterea temperaturii solului, care permite semănatul porumbului. Genul Cerasus are flori mai mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
tătăneasa: symphytum tuberosum și sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar caltha palustris, epilobium montanum,lysimachia vulgaris, polypodium vulgare. Condițiile cliamtice influențează de asemenea vegetația. Insolația puternică și căldurile foarte mari din luna mai au determinat, în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase, cu miros slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
destinate multiplicării (precontrolul poate reprezenta și postcontrolul generației anterioare); ... b) precontrolul se poate efectua și în perioada de extrasezon, în spații protejate sau în locații amplasate în zone climatice care permit acest lucru; ... c) examinarea caracterelor plantelor se efectuează pe parcursul fenofazelor care permit observarea caracterelor esențiale; ... d) realizarea precontrolului în laborator, prin metode și tehnici de lucru standardizate, se efectuează numai în laboratoare acreditate. Precontrolul prin analize de laborator se poate efectua prin metode precum: electroforeza, reacția ADN-polimerazei (PCR), rezonanța magnetică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230767_a_232096]
-
frunzelor, forma și culoarea boabelor, morfologia florii etc; caractere cantitative, determinate prin măsurători biometrice (mărimea frunzelor, a strugurilor, lungimea internodiilor) exprimate prin valori numerice. În general, la fiecare soi descrierea se referea la toate organele viței de vie în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație. Unele dintre aceste organe sunt mult mai greu accesibile pentru a fi cercetate (exemplu: rădăcina) sau au perioadă scurtă de existență (inflorescența, floarea) în timp ce altele, cum este frunza poate fi studiată de la dezmugurit până la încheierea perioadei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu ajutorul căruia urma să unifice toate metodele de descriere a soiurilor de viță de vie din Europa apuseană. Cea mai complexă schemă ampelografică elaborată de OIV, cuprinde opt capitole care se referă la denumirea soiului, origine și istoric, descrierea botanică, fenofazele de vegetație, caracteristici și însușiri culturale, importanța economică și răspândirea geografică. Această schemă ampelografică a facilitat o descriere unitară a soiurilor de viță de vie, fiind folosită de toate țările viticole, conducând la posibilitatea includerii acestora în Registrul ampelografic internațional
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor , se realizează pe faze de vegetație, după o schemă complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
amplă alcătuită din două părți. Prima parte se referă la descrierea următoarelelor caractere morfologice: înmugurirea, lăstarii în perioada înfloritului, tipul florii, frunzele tinere, frunzele adulte, coarda, cârceii, strugurele, boabele și sămânța. A doua parte cuprinde caracterele agrobiologice, cu referire la fenofazele de vegetație, vigoarea de creștere, sistemul de conducere al butucilor în plantații, rezistențele biologice, producția de struguri etc. Elementele de noutate ale acestei scheme le reprezintă obligativitatea ca prezentarea caracterelor agrobiologice să fie făcută comparativ cu unul sau mai multe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de identificare și descrierea soiurilor. Pentru stabilirea acestora, se vor face observații asupra organelor vegetative, în diferite fenofaze de vegetație, care vor fi apreciate cu cifre (niveluri de expresie). Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Descriptorii morfologici se referă la următoarele organe vegetative, generative și lemnoase ale soiurilor de vi ă de vie, care au un rol determinant în descrierea și recunoașterea soiurilor de vi ă de vie. 1. Lăstarul tânăr. Observațiile se efectuează înaintea fenofazei de înflorit, la un număr de 10 lăstari tineri cu lungimea de 10-30 cm. Pentru acest organ vegetativ au fost stabiliți 5 descriptori ampelografici. 1.1. Forma vârfului lăstarului (cod OIV 001; UPOV 2; IBPRG 4.1.1.) se apreciază
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de vegetație, care corespund fenofazei respective, stabilindu-se astfel o grupare a soiurilor în clase de variație, expresia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de vegetație, care corespund fenofazei respective, stabilindu-se astfel o grupare a soiurilor în clase de variație, expresia caracterului, inducându-se și soiurile de referință . 1.1. Epoca dezmuguritului (cod OIV 301; UPOV 1; IBPRG 7.1.1.) se stabilește când 50% din muguri se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
labrusca, în care aminoacizii sunt reprezentați de alanină și triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă de aminoacizi se găsește în seva care circulă prin organele lemnoase ale butucului de viță de vie. Lorcheveque (1998) analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
toleranță la atacul de agenți patogeni și dăunători. Această măsură permite reducerea numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație; o nutriția echilibrată. Printr-o fertilizare rațională cu principalele elemente nutritive, pe baza cartării agrochimice și a cerințelor plantelor corespunzătoare fenofazele, se asigură o rezistență sporită la atacul dăunătorilor; o igiena culturală. Îndepărtarea periodică din cultură a plantelor puternic atacate contribuie la diminuarea surselor de infestare; o executarea arăturii adânci de toamnă. Această lucrare asigură încorporarea în adâncime a resturilor vegetale
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de epidemii. Chimioterapia, în cadrul luptei integrate, reclamă: utilizarea unor produse fitofarmaceutice selective, mai puțin remanente sau cu acțiune sistemică; aplicarea tratamentelor chimice la momentele optime, pe bază de prognoză rațională și avertizarea operativă, în corelație cu pragul economic de dăunare, fenofaza plantelor și factorii de mediu; acordarea priorității produselor condiționate sub formă de pulberi umectabile (PU), de granule (G) și concentratelor emulsionate (CE) și reducerea utilizării celor sub formă de pulberi; extinderea tratamentelor aplicate la semințe și a stropirilor și reducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm pe cei mai importanți: Vârsta. Rezistența plantelor la boli, în general, este diferită în funcție de vârsta tânără, mijlocie și înaintată. Cele mai importante cazuri sunt:Rezistența mică în primele fenofaze (plante tinere) și mare în următoarele. O astfel de rezistență manifestă sfecla și un număr mare de legume și flori (faza de răsad) față de ciuperca Pythium de Baryanum. - Rezistență mare la vârstă tânără și mică în celelalte fenofaze. De pildă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în primele fenofaze (plante tinere) și mare în următoarele. O astfel de rezistență manifestă sfecla și un număr mare de legume și flori (faza de răsad) față de ciuperca Pythium de Baryanum. - Rezistență mare la vârstă tânără și mică în celelalte fenofaze. De pildă, sfecla pentru zahăr și grâul sunt atacate puternic de ciupercile Cercospora beticola și respectiv Puccinia graminis, aproape de sfârșitul perioadei de vegetație. - Rezistența mică tot timpul perioadei de vegetație. De exemplu, ciuperca Botrytis cinerea, datorită unui echipament enzimatic bogat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în urmărirea fazelor de vegetație ale cartofului, știindu-se faptul, că plantele sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
că plantele sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
părți per milion 107 (ppm) sau mg de substanță activă la kilogramul de produs agricol (tab. 5). Pentru evitarea acumulării de reziduuri trebuie respectate următoarele cerințe: - Produsul de tratat se va alege cu foarte mare rigurozitate, în funcție de momentul aplicării și fenofaza plantei; - Reducerea numărului de tratamente doar la cele strict necesare; - Alternarea produselor aplicate din grupe chimice diferite; - Se vor respecta cu strictețe dozele și concentrația prevăzută la omologare și se vor calcula corect pentru volumul de apă sau suprafața de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]