55 matches
-
număr suficient de caracteristici care să permită descrierea varietăților; întrucât aceste caracteristici au fost stabilite de Directivă 72/169/CEE3; întrucât anexă I din directivă respectivă conține o listă de varietăți de viță-de-vie care constituie varietăți martor pentru constatarea datelor fenologice; întrucât a devenit necesar să se specifice varietățile martor pentru Grecia și Spania; întrucât măsurile prevăzute în prezența directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor agricol, horticol și forestier, ADOPTA PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Anexă
jrc1100as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86239_a_87026]
-
căldură, exprimată în constanta termică (suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 5°C), având valori cuprinse între 900°C și 2200°C pentru majoritatea plantelor medicinale și aromatice. Cerințele de temperatură sunt influențate de originea speciei, astfel încât fiecare fază fenologică are un optim de temperatură ce variază între 18°C și 25°C, cu maxime care nu trebuie să depășească 35°C. În general, temperaturile moderate favorizează producerea de biomasă vegetală, în timp ce temperaturile ridicate determină acumularea de principii active, cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VIN ȘI SOIURILE DE STRUGURI DE MASĂ) fotografie a ambelor fețe și a profilului (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE LUATE ÎN CONSIDERARE LA EXAMINAREA DISTINCTIVITĂȚII, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE 1.1. Constatarea datelor fenologice Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe soiuri martor. 1.1.1. în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1. soiuri de struguri albi - Weiβer Riesling, Weiβer Gutedel, Müller- Thurgau 1.1.1.2. soiuri de struguri negri - Blauer Spätburgunder
32004L0029-ro () [Corola-website/Law/292653_a_293982]
-
STRUGURI PENTRU VIN ȘI SOIURILE DE STRUGURI DE MASĂ) fotografie a ambelor fețe și a profilului (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE LUATE ÎN CONSIDERARE LA EXAMINAREA DISTINCTIVITĂȚII, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE 1.1. Constatarea datelor fenologice Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe soiuri martor. 1.1.1. în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1. soiuri de struguri albi - Weiβer Riesling, Weiβer Gutedel, Müller- Thurgau 1.1.1.2. soiuri de struguri negri - Blauer Spätburgunder 1.1
32004L0029-ro () [Corola-website/Law/292653_a_293982]
-
căldură, exprimată în constanta termică (suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 5°C), având valori cuprinse între 900°C și 2200°C pentru majoritatea plantelor medicinale și aromatice. Cerințele de temperatură sunt influențate de originea speciei, astfel încât fiecare fază fenologică are un optim de temperatură ce variază între 18°C și 25°C, cu maxime care nu trebuie să depășească 35°C. În general, temperaturile moderate favorizează producerea de biomasă vegetală, în timp ce temperaturile ridicate determină acumularea de principii active, cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
10. Sămânță (în ce privește varietățile de struguri pentru vin și varietățile de struguri de masă): fotografii pe ambele fețe și din profil (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE PRIVIND EXAMINAREA DIFERENȚEI, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE: 1.1. Constatarea datelor fenologice: Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe din următoarele varietăți martor. 1.1.1 în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1 varietăți de struguri - Weiβer Riesling, Weiβer albi Gutedel, Müller Thurgau 1.1.1.2 varietăți de struguri negri
jrc147as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85282_a_86069]
-
în ce privește varietățile de struguri pentru vin și varietățile de struguri de masă): fotografii pe ambele fețe și din profil (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE PRIVIND EXAMINAREA DIFERENȚEI, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE: 1.1. Constatarea datelor fenologice: Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe din următoarele varietăți martor. 1.1.1 în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1 varietăți de struguri - Weiβer Riesling, Weiβer albi Gutedel, Müller Thurgau 1.1.1.2 varietăți de struguri negri - Blauer Spätburgunder
jrc147as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85282_a_86069]
-
10. Sămânță (cu privire la soiurile de struguri pentru vin și masa) Fotografia celor două fete și a profitului (cu scals) B. CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN EXAMINAREA DISTINCTIVITATII, UNIFORMITĂȚII Sl STABILITĂȚII 1. Fenomene vegetative 1.1. Stabilirea datelor fenologice Datele fenologice sunt stabilite prin comparare cu unu sau mai multe soiuri de control. 1.1.1. pentru România 1.1.1.1. soiuri cu struguri albi - Chasselas d'ora, Sauvignon 1.1.1.2. soiuri cu struguri negri - Pinot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
cu privire la soiurile de struguri pentru vin și masa) Fotografia celor două fete și a profitului (cu scals) B. CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN EXAMINAREA DISTINCTIVITATII, UNIFORMITĂȚII Sl STABILITĂȚII 1. Fenomene vegetative 1.1. Stabilirea datelor fenologice Datele fenologice sunt stabilite prin comparare cu unu sau mai multe soiuri de control. 1.1.1. pentru România 1.1.1.1. soiuri cu struguri albi - Chasselas d'ora, Sauvignon 1.1.1.2. soiuri cu struguri negri - Pinot noir, Merlot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
zile), frecvența medie anuală a zilelor cu suhoveiuri crește de la N-S țării iar în centru țării înregistrează 14-15 zile cu vînturi uscate și fierbinți. Pentru a preveni acțiunea dăunătoare a suhoveiului se practică intens irigația. Caracteristica climei și schimbările fenologice în natură pe anotimpuri Primăvara - Începe odată cu trecerea temperaturilor medii diurne ale aerului peste 0 grade C și se termină odată cu trecerea acestora de +15 grade C. Conform datelor medii multianuale în centrul republicii primăvara începe la 5-7 martie. Primăvara
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel se renunță la comunicațiile prin telegraf care utilizau alfabetul Morse, la transmiterea prognozelor prin teleimprimatoare. În urma reglementărilor OMM, din anul 1959 se începe efectuarea
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
precisă și amănunțită a variațiilor climatice prin alcătuirea unor serii sau cicluri climatice. Dendroclimatologia interpretează aspectul inelelor de creștere concentrica ale arborilor prin care se pot atestă condiții meteorologice dificile sau favorabile pentru civilizațiile anterioare. Înrudită cu dendroclimatologia este metodă fenologica care observa fenomenele vegetale din trecut. Metodă glaciologica observa perioadele succesive de răcire și încălzire a vremii, cu influențe asupra dimensiunii ghețarilor. De asemenea, sunt studiate sedimentele depuse pe fundul marilor, oceanelor și lacurilor prin a caror compoziție sau structura
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează în diferite momente ale perioadei de vegetație, care corespund fenofazei respective, stabilindu-se astfel o grupare a soiurilor în clase de variație, expresia caracterului, inducându-se și soiurile de referință . 1.1. Epoca dezmuguritului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la biologia agenților patogeni, particularitățile diferitelor stadii (infecția, incubația, fructificarea), cerințele față de mediu etc.; Criteriul ecologic vizează evoluția elementelor climatice (temperatură, umiditate, precipitații etc.) din zona de interes, care ar putea influența apariția, instalarea și manifestarea unor boli; 64 - Criteriul fenologic urmărește etapele de creștere și dezvoltare ale plantei la care urmează a se aplica tratamentele. Principiul metodei constă în corelarea etapelor care se succed în biologia agenților patogeni, cu fenologia și evoluția factorilor climatici: temperatură, precipitații, umiditate relativă și stabilirea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație în profunzimea solului. Acesștia pot ajunge în solurile nisipoase până la adâncimea de 10-15 sau chiar la 20 cm. Metodica avertizării constă în urmărirea a trei criterii: biologic, ecologic și fenologic, între care se vor stabili corelații care servesc în continuare la avertizarea tratamentelor. 1) Criteriul biologic urmărește evoluția patogenului și anume momentul apariției, al fructificării, procentul de atac. Pentru stabilirea momentului apariției agentului patogen Phytophthora infestans, în zonele de cultiră
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se iau în considerație și unele aspecte ale biologiei patogenului, știind că la temperatura medie zilnică de 12,5oC, perioada de incubație este de 10 zile, la 15oC incubația durează 5 zile, iar la 18,5oC doar trei zile. Criteriul fenologic constă în urmărirea fazelor de vegetație ale cartofului, știindu-se faptul, că plantele sunt deosebit de sensibile la infecțiile cu mană, în faza de îmbobocire. Acest aspect este orientativ, deoarece în unii ani, atacul se poate observa și mai devreme de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții de realizare a infecțiilor sunt: temperaturi de 16-20oC, ploi sau burniță și ceață, cel puțin 24 de ore, higroscopicitatea aerului peste 75 % - 100%, care să dureze 24 de ore. Toate datele climatice, fenologice și biologice se reprezintă într-un grafic și pe baza lor, se realizează avertizările, care conțin date privind produsele recomandate și perioada optimă de aplicare (fig. 9). Graficul evidențiază prezența a trei momente susceptibile la atacul de mană ceea ce a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la timp a tratamentului la costuri minime. Sistemul AgroExpert utilizează pentru estimare diferiți parametri, cum sunt: condițiile de infecție, perioada de incubație, indicele de presiune, datele climatice măsurate în câmp, cât și date introduse de utilizator cum ar fi: fazele fenologice, tipul culturii, tratamente. Pe baza acestor date extensia permite recomandarea unui tratament, ce trebuie aplicat pentru cultura respectivă. Totuși, utilizatorul este cel care decide în final momentul foarte exact al tratamentului, mai ales, în cazul extensiilor bazate pe calcularea indicelui
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
indicele de infecție), care sunt orientate mai mult pe prevenire. Și în cazul utilizării sistemului AgroExpert se păstrează regulile de aplicate a tratamentelor și anume: alternanța produselor de contact și sistemice, utilizarea produselor din grupe diferite, aplicarea în timpul unor faze fenologice când sensibilitatea plantelor este mai mare pentru anumite boli. Cum se ia decizia momentului aplicării unui tratament? În protecția plantelor se utilizează două tipuri de tratamente: preventive și curative. Extensiile care înregistrează evoluția bolii pot evidenția momentul aplicării unui tratament
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
litosfera, atmosfera Boală= stare alterată a organismului animal sau vegetal datorată acțiunii unui agent fizic, chimic sau biologic din mediul înconjurător sau unor dereglări funcționale interne; C ,,Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.’’ Calendarul naturii= suma observațiilor fenologice ordonate cronologic dea lungul unui an; Calotă de pâclă poluantăă aglomerare de gaze cu formă caracteristică, conținând produse poluante, localizate deasupra unei anumite zone (oraș, comună, etc.) Captivitate= stare de izolare a unor organisme animale de mediul lor natural și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
în g% + aciditatea malică g% multiplicată de 10 ori) este folosit mai ales pentru aprecierea merelor Golden Delicious, iar pentru perele Passe Crassane raportul sustanța uscată solubilă g% x10/aciditatea malică g%. În Germania se folosesc alți indici specifici. Datele fenologice Sunt stabilite diferențiat pe specii și soiuri, pentru fiecare zonă de producție horticolă. Studierea sortimentului de soiuri existent, omologarea noilor soiuri de legume, fructe sau struguri de masă au urmărit și stabilirea momentului lor optim de recoltare, exprimat în numărul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
atât de târziu pune în pericol covorul vegetal, îndeosebi pomii înfloriți și, deci, viitoarea recoltă de fructe. O importanță practică deosebită reprezintă și cunoașterea numărului mediu al zilelor din cursul anului cu diferite temperaturi ale aerului, ca și principalelor date fenologice. Astfel, în urma cercetărilor științifice,pentru perioade mai îndelungate, rezultă că numărul mediu al zilelor de iarnă, cu temperatura maximă de 0șC a fost de 37,3 zile anual( El. Erhan,1979),cele mai multe înregistrându-se în luna ianuarie (14,5 zile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sporangi. Rezistența la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin hidratarea scăzută a țesuturilor, presiunea osmotică ridicată, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin pe care-l prezintă sucul celular, în această fază fenologică. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de din sporangiofori și sporangi. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a reduce numărul acestora, stropirile în plantațiile viticole se execută ținându-se seama de particularitățile biologice ale ciupercii (criteriul biologic), de influența condițiilor climatice asupra evoluției agentului patogen (criteriul ecologic), cât și de starea de vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
biologic (germinarea oosporilor, contaminările primare și secundare, perioada de incubație și apariția sporangioforilor cu sporangi), la criteriul ecologic respectiv condițiile climatice (temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitații, durata stagnării picăturilor de apă pe frunze etc.), cât și la criteriul fenologic (formarea frunzelor receptive la mană, lungimea lăstarilor neacoperiți de soluția de fungicid, înflorirea etc.) se înscriu pe un grafic, obținându-se elementele necesare pentru a putea avertiza tratamentele în timpul perioadelor de incubație, astfel ca la apariția sporangioforilor și sporangilor (când
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]