7 matches
-
n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon, ea explică
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon - ea explică
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
obține prin simpla compilare a unor informații ce pot fi confirmate" (vii). Talese este unul din numeroșii reporteri ce repetă observația lui Stephen Crane din timpul Războiului Civil Spaniol că numărul de victime publicat în ziare, "informație" cu un statut fenomenalist, era corect, existând o singură scăpare: includea și singura victimă ce trebuia să figureze pe lista morților. Dar această informație reprezenta o singură "unitate din suma totală, mai interesantă, a răniților" (Regulars Get No Glory - Soldații nu primesc nici o glorie
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
romanul non-ficțiune" (Plimpton, The Story). Ceea ce a făcut Cu sânge rece a fost să stârnească discuții critice pe tema elaborării unor tehnici asociate cu romanul realist și aplicate relatărilor jurnalistice (Hellmann, ix) sau relatărilor ce pretind să reflecte un statut fenomenalist. Pretenția lui Capote de inventator al noii forme este compromisă întrucât în același an a apărut lucrarea lui Wolfe Kandi-Kolored Tangerine-Flake Streamline Baby, publicată întâi în revista Esquire și apoi inclusă într-o colecție cu același titlu, ce cuprindea lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
despre tipul cotidianului sau genul literar, se va arăta învins. În secolul al XIX-lea, a fost consacrat conceptul de "literatură superioară" în opoziție cu dominanța retoricii neoclasiciste, sub forma unei retorici adecvate pentru a analiza "în mod politicos" experiența fenomenalistă. Un asemenea exemplu poate fi găsit în Hall's Encyclopaedia. Dacă nu există o discuție despre literatură, în volum se va face o analiză detaliată a termenului "retorică", considerat o subcategorie a termenului "oratorie" în Treatise on Oratory; Or, The
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acestui curent critic e M. Kogălniceanu, iar teoreticianul e A. Russo. V. Alecsandri a fost fără îndoială influențat de aceștia și în teoriile lingvistice, poate mai mult decât în privința literaturii populare, a fost influențat, doctrinizat de către primul teoretician al teoriei fenomenaliste a limbii la români, de dușmanul sistematic al "aberăciu-nilor și elucubrăciunilor", de A. Russo. Și când Alecsandri da sfaturi, în realitate sfaturile erau date de vechea școală critică, al cărui teoretician a fost A. Russo. Chiar dacă n-am fi surprins
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]