122 matches
-
emoției" la Foarță, dar argumentele vin taman de la Verlaine. Dacă nu găsești nimic muzical în Andantino sau în Placă (puțin) defectă, atunci răspunsul e Apollinaire. Pentru ermetism, există Mallarmé și Barbu, iar dacă ești și mai ,bazat", poți căuta la fenomenologi sau la deconstructiviști chestiunea limbajului. Dacă ești open mind atunci nu-ți vor scăpa micile fabule și alegoriile unei poezii foarte tricky. Altfel, te poate emoționa imaginea suprarealistă sau ,metafora care ia prin surprindere imaginația", care este esența poeziei în
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
și melancolie prin comentariile legate de acel Philosophenweg (Drumul Filozofilor) de la Heidelberg. Iar descrierea unui colț autumnal de pădure în Jurnal poate fi interpretată și ca o (cel puțin parțială) despărțire de acel Heidegger (prin care se înțelege, nu atît fenomenologul german, cît „filozoful” în general) care, parcurgînd Philosophenweg, se plimba nu prin pădure, ci prin cuvîntul „pădure”. Mai mult, unul dintre termenii cheie ai tezei sale de doctorat, „pitoresc” dobîndește noi conotații în urma obligatoriei experiențe directe: „Nu poate gusta «pitorescul
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
încet, își stinge setea cel însetoșat. Poate că firescul este ceea ce palpită cel mai puternic la Valentin Gheorghiu: tușeul prin care mâinile îmbracă tastele pianului aidoma unor mânuși; frazarea țâșnită parcă din raporturile frecvențiale și funcționale ale celei mai severe fenomenologii sonore; compozițiile ivite din elanul spontan, ca un punct de sprijin în căutarea adevărului. Nimic nu e factice ori alterat. Spirit viu, cutezător, nu își caută răspunsurile prin te miri ce văgăuni culturale și nici nu își clocește efuziunile, ci
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
și miturilor copilăriei(...) întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul satiric, neîndurător și lapidar, se dovedește a fi în contrapartidă un paseist al reîntoarcerii cfr. celebrului declic proustian. Momente în care Mircea Zaciu este un veritabil fenomenolog al originilor, dar și al propriului eu proiectat cosmic, un visător bachelardian al arhetipului copilăriei, dar și un peisagist blagian și senzor al lumii concrete, calde, tandre, sevoase, dezmințind imaginea aparent aseptică și monocordă a istoricului literar abstras din contingent
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
în 2013 lui Toma din Aquino: De la quo la quod. Teoria cunoașterii la Toma din Aquino și D-ul care face diferența. Ele ar putea provoca o dezbatere care să nu se adreseze doar medieviștilor, ci în care să intre fenomenologii și analiticii și, în general, orice minte omenească, pentru că ele pun o problemă universală: ce se petrece în cunoașterea noastră când spunem „acesta“, așezându-ne mâna pe mărul de alături? Dar ce se petrece, în noi, când indicăm același măr
Așteptăm pe un altul? by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2827_a_4152]
-
conving - sau nu pe de-a-ntregul, găsesc însă că se dezvoltă aici o forță a subtilității care, cu toate câștigurile imense, si certe, obținute în alte zone ale ideației, dobândește că apărătoare a acestei religii un maximum de intensitate. Neliniștitul fenomenolog desfășoară metodic, ca într-un război de poziții, o redutabila argumentație anti-Nietzsche, descoperind polemic sensul superior al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
ideea că ar putea imita Creatorul, cuprinde trei ipostaze: 1) spiritul autonom față de realitate, care-și elaborează propriile construcții ideale, înfăptuind o armonizare a subiectului și obiectului, o reificare a spiritului în produsele sale pe care le poate contempla (simboliști, fenomenologi, futuriști, constructiviști, ficționaliști, wittgensteinieni, analiști, existențialiști, pozitiviști); 2) subiectivitatea confiscată de propria viziune, obținută din experiența senzorială cu caracter de unicitate (decadenți, romancieri ai fluxului conștiinței, suprarealiști, expresioniști, "trăiriști", unanimiști); 3) o intersubiectivitate, o postură a eului înscris în ordinea
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Andreea Deciu Cariera lui Wolfgang Iser a parcurs în ultimii ani un traseu foarte interesant, care reflectă în bună măsură modificări de perspectivă în mai larga sferă a disciplinelor literare și chiar a științelor umaniste. După ce a devenit celebru ca fenomenolog al lecturii, afirmîndu-se cam în același spațiu de idei în care a apărut și Hans Robert Jauss cu a sa estetică a receptării, Iser a continuat să infuzeze studiul literaturii cu variate metode și teorii preluate critic din alte domenii
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
pare a se fi retras grația divină ofensată de imperfecțiunea umană. Marginea, periferia, secundarul, ne încredințează gînditorii creștini, poartă holografic duhul întregului, nu o dată cu o prospețime, cu o intensitate ce nu se mai regăsesc în ostenitele reprezentări centrale. Iar un fenomenolog precum Henri Maldiney e de părere că "prin marginal lucrul comunică nu cu alte lucruri, ci cu temelia lumii". Pentru Abăluță cultul concretului obiectual e un mod de integrare în cosmos, o consubstanțiere mistică cu principiul acestuia: "să ne menținem
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
aparținînd fenomenologiei franceze, știut fiind că mania terminologică pe care au arătat-o reprezentanții acestui curent îndreptățește părerea că, în materie de filozofie, se cuvine trasă o graniță între gînditorii de idei și gînditorii de cuvinte, cu expedierea răspicată a fenomenologilor francezi în categoria a doua. Căci, pritocind calambururi și rumegînd etimologii și asonanțe, e anevoie de crezut că poți dobîndi vreodată vreo idee. În schimb, Ricoeur are bunul-simț să nu delireze lexical, mărginin-du-se la o prezentare concisă, plăcută estetic și
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
libertatea spiritului. Aceasta e asigurată, în răspăr cu latura lui Monsieur Homais de "prost științific, fals om cultivat", prin refuzul vreunui prefabricat al gîndirii, a vreunui corp teoretic stabil care se aplică precum o grilă asupra infinit variatei, infinit mobilei fenomenologii existențiale. În stilul său deconcertant direct, ideea sistemului al cărei model e indicat drept "prostul inteligent", "strălucitor" care ar fi fost Sartre, e combătută astfel: Cînd apare și sistemul, prostia-i perfectă. Marele meu prieten care a fost Constantin Noica
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Vînînd contradicțiile adversarilor, Blaga ține în chip deosebit la exactitatea terminologică, ce posedă pentru el semnificația unui imperativ categoric, interogîndu-se: Dar întrebuințarea unor termeni, de altfel intrați din plin în circulația curentă, e oare suficientă ca să pecetluiești pe cineva drept fenomenolog? În modul acesta alți ideografi ar ajunge repede la rezultatul că sunt spinozist fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťsubstanțăť, pozitivist fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťcategoriiť, hegelian fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťsintezăť, bergsonian fiindcă întrebuințez cuvîntul Ťdevenireť. Să mi se dea orice în cazul acesta
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
mai lucid în a găsi și trăi suprema eliberare spirituală în mers continuu. L-am simțit, a trecut prin mine, m-a absorbit în acea clipă: am fost el. Notă. Termenul de "transposibil" a fost utilizat după trei decenii de fenomenologul Henri Maldiney pentru a defini cunoașterea transcendentală, superioară celei intelective (Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit, ed. Polirom, 1999, p. 286). Este prin urmare vorba de un concept gnoseologic (analog "ochiului transcendental", discutat în cartea de față), și nu onto-axiologic precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aduce o mai mare transparență a noastră pentru noi. Ceea ce scriem (asemenea existenței personale) va fi întâmpinat de diverse nivele de lectură, de diferite categorii de cititori. Receptarea (în măsura în care ea are loc) ne descompune în feluri variate. ٭ Pre-otologicul unora din fenomenologi (Heidegger, Merleau-Ponty) suportă o perspectivă evoluționistă, putând fi identificat în perioada de trecere la gândire; astfel, el este o stare de "pregătire" pentru nașterea sensului ce se desfășoară în cadrul trăirii (în cazul acesta, a unei trăiri neraționalizate). Frumusețea locurilor vizitate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un edificiu conceptual. Tot jargonul creat de Heidegger în jurul lui Sein zum Tode (ființă întru moarte) a avut efectul unei lansări culturale. Iar europenii au început să vorbească mai mult sau mai puțin diletant despre moarte tocmai în prelungirea expresiilor fenomenologului neamț. Tot ce a urmat după Heidegger, de la Lévinas și Derrida pînă la Sartre și Merleau-Ponty n-a fost decît o reverberație speculativă iscată de ecoul noțiunilor introduse de neamț. Heidegger vorbește despre moarte cu aceeași impasibilitate cu care un
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
pe dinafară și etalat ca o haină de gală, poate fi manevrat după plac și după voință, ca orice limbaj de specialitate. Pe dinăuntru însă, exegetul simte foarte bine că haina îl strînge: nu a înțeles ce Dumnezeu vrea să spună fenomenologul german prin cutare expresie, și pe deasupra nu are onestitatea să recunoască asta. Urmarea e o maculatură exegetică ineptă care se adună an de an pe marginea operei lui Heidegger. Cărțile acestea, relicve deplorabile înțesînd degeaba rafturile bibliotecilor, alcătuiesc marea groapă
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
de competență analitică ce trece dincolo de crusta lexicală a cuvintelor neamțului. Iar dacă acum ocolim sintagmele pietroase și neprimitoare ale jargonului lui Heidegger și încercăm să-i înfățișăm ideile în cuvinte simple, atunci putem detecta două idei surprinzătoare pe care fenomenologul le formulează în privința morții. Prima idee este că fenomenul acesta atît de macabru e intransmisibil. La oricîte decese am asista și la oricîte înmormîntări am fi martori, spectacolul lor nu ne spune nimic despre ce înseamnă cu adevărat moartea. Cu
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
Andrei Oișteanu și reprodusă în finalul volumului. El pune în evidență diferențele structurale dintre oamenii de știință Ioan Petru Culianu și Mircea Eliade: "...structura profundă a lui Culianu la început este deja foarte diferită de cea a lui Eliade. Are fenomenologii multiple, nu are o viziune unică. Are tot felul de modele pe care le găsește și pe care le opune și asta este descoperirea cea mai importantă în primele studii ale lui Culianu. Eu l-am cunoscut pe Culianu post-Eliade
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
urmă știința o suprimă și, odată cu ea, tot ceea ce ține de ea în vreun fel și face trimitere la ea. Calitățile sensibile pe care teoria fizică se preface a le lua în seamă sunt într-adevăr, chiar în opinia majorității fenomenologilor, calități transcendente aparținând lumii și obiectelor sale, legate de acestea ca proprietate a lor. Suprafața este cea colorată, zidul este cel amenințător, încrucișarea pustie și cufundată în întuneric este cea care devine suspectă. Iluzia constă astfel în a lua aceste
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
intenționalitate, este întotdeauna astfel și în mod indistinct altceva, mai precis viața însăși, adică în exemplul nostru auto-afectarea originară a acestei atribuiri de sens creatoare a idealităților fizicii matematice. Privirea pe care, în cadrul reducției, am aruncat-o asupra științei, noi, fenomenologii preocupați a construi o fenomenologie radicală a subiectivității ca subiectivitate vie, adică a păstra ființa a ceea ce suntem în realitate, dincolo de aparență, această privire, așadar, nu trebuie oare să se modifice de acum în mod considerabil? Căci știința nu doar
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
psihic, și nu reguli formale pe care logicienii le-ar fi descoperit ei mai întîi pentru ca mai apoi să le aplice gîndirii. Deși simpatia lui Husserl se îndreaptă spre logicieni, dovadă fiind critica migăloasă pe care o aduce taberei psihologiste, fenomenologul nu îmbrățișează poziția celor dintîi, ci se așază undeva la mijloc. În controversa legată de fundarea psihologică sau obiectivă a logicii, voi adopta în consecință o poziție de mijloc. Antipsihologiștii își îndreaptă atenția în special asupra legilor ideale, pe care
Impuritatea gîndirii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7948_a_9273]
-
La acest mod ajung cei a căror stofă congenitală îi predispune spre o optică de tip individual, ea însemnînd nu atît preferința pentru eseistica de tip confesiv, cît găsirea unui acord între ce gîndești și ce trăiești. Pe scurt, adevăratul fenomenolog e cel ale cărui concepte sunt inspirate de biografia sa, caz în care o filozofie are sens numai dacă gînditorul își trăiește viața în lumina schemelor pe care tot ea i le-a sugerat. Că schemele acestea ajunge să le
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
numen care se manifestă prin om. Omul nu e creator, ci mijlocitor. Un compozitor nu „creează“ muzică, el doar scoate din latență condițiile de apariție a muzicii. Iar pentru savurarea muzicii conștiința trebuie să se golească de ingerințele lumii. Afirmația fenomenologilor cum că orice conștiință umană este intențională, adică este „conștiință a ceva“, nu are sens din punct de vedere muzical. Pentru un meloman, condiția ascultării e conștiința goală, desprinsă de orice relație cu altceva, ceea ce etimologic înseamnă „conștiință absolută“. „Conștiință
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
incomensurabila și dificila sa prestație științifică, creatoare în elaborarea Dicționarului, a acestei opere, de valoare inestimabilă, națională și universală. „Însuși eterogenitatea domeniilor, conturând un orizont intelectual deosebit de larg, aflat sub semnul absolutului cunoașterii - subliniază savantul basarabean - pune la grea încercare fenomenologul care e nevoit să aproprieze enormul material pe care l-a apropiat poetul”. Cititorul este informat că autorul a renunțat la viziunile exegetice tradiționale privind opera eminesciană, el considerând că se impune, în continuare, „o renunțare categorică la vechile șabloane
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
al lui Tudor Vianu și Nae Ionescu, aceiași „constructori” spirituali și ai lui Mircea Eliade. Cioran a fost un foarte bun cunoscător al limbii germane, fapt pentru care va studia (ca și M. Eminescu) în original pe mulți filozofi precum: fenomenologul Martin Heidegger, iluministul Immanuel Kant, vitalistul ateu Friedrich Nietzsche și idealiștii Arthur Schopenhauer și Nicolai Hartmann, pe care chiar îl va cunoaște personal la Berlin în 1933. Cioran a fost contrariat încă de tânăr de imposibilitatea unei cunoașteri profunde, reale
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]