1,410 matches
-
sau de neologisme; circulă însă (și dovada imediată o oferă atestările recente din Internet), ca denumire pentru o probă foarte populară de încercare a puterii, prin aducerea la orizontală a brațului adversarului - denumită în engleză armwrestling, în franceză bras de fer, în italiană braccio di ferro - și care în ultima vreme pare să capete statut de disciplină sportivă. Că numele e legat de personajul istoric Skanderbeg e destul de sigur; forma greu de confundat (inclusiv variantele ei, mai mult sau mai puțin
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
14. Terrence Kongolo (Feyenoord Rotterdam), 4. Bruno Martins Indi (Feyenoord Rotterdam), 13. Joel Veltman (Ajax Amsterdam), 12. Paul Verhaegh (FC Augsburg), 2. Ron Vlaar (Aston Villa), 3. Ștefan De Vrij (Feyenoord Rotterdam); Mijlocași: 16. Jordy Clasie (Feyenoord Rotterdam), 18. Leroy Fer (Norwich City), 8. Jonathan De Guzman (Swansea City), 6. Nigel de Jong (AC Milan), 10. Wesley Sneijder (Galatasaray Istanbul), 20. Georginio Wijnaldum (PSV Eindhoven); Atacanți: 21. Memphis Depay (PSV Eindhoven), 19. Klaas-Jan Huntelaar (Schalke 04), 15. Dirk Kuyt (Fenerbahce Istanbul
CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014 [Corola-blog/BlogPost/94268_a_95560]
-
de orice cunoaștere Și vedere, că Dumnezeu „e cunoscut numai în a nu fi înțeles ce este”<footnote Idem, In Canticum canticorum, omilia VI, P. G. XLIV, 893BC. footnote>. Ființa divină rămâne pentru om învăluită în întuneric<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu Și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 88. footnote>. Sufletul începe deci să-L vadă pe Dumnezeu în întuneric; este o vedere reflectată în oglinda sufletului, contemplare unică
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de Nyssa”, în: Mitropolia Ardealului, Anul IX (1964), Nr. 3-5, pp. 245-246; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 399 sq; Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ...”, p. 158 sq; Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, în: Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
putea muri; nemuritor, pentru că putea să nu moară. Căci una este a nu putea să mori, cum a făcut Dumnezeu pe unele ființe nemuritoare (îngerii) și alta a putea să nu mori, cum a făcut Dumnezeu pe primul om<footnote Fer.Augustin, apud Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 127. footnote>. Dacă de la început omul ar fi fost nemuritor ar fi fost Dumnezeu, iar dacă ar fi fost muritor, atunci Dumnezeu este principiul morții. Măreția sa consta din voința liberă de a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care există între binele din care căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din pomul cunoștinței binelui și răului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
al sălășluirii Lui în noi: Ai început să-L iubești pe Dumnezeu? Dumnezeu a început să locuiască în tine. Iubește pe Cel care a început să locuiască în tine pentru ca Desăvârșitul tău Locuitor să te desăvârșească și pe tine<footnote Fer. Augustin, Comentar la I Ioan, P.L., XXXV, col. 2043. footnote>. Așadar, noi Îl iubim pentru că am fost iubiți de El mai întâi, și astfel, uniți cu El prin iubire, primim iubire din iubirea Lui față de noi care este infinită. Noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; dacă-l iubești pe diavolul, diavol vei fi; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 183 footnote>. Iubirea produce în inima celui ce o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de Aur, Omilia 33, 6 la I Corinteni, P.G., LXI, col. 284. footnote>. Aceeași idee o găsim și Fericitul Augustin care afirmă: Nimic nu-i atât de dur și de inflexibil care să nu fie biruit de focul iubirii<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae, II, XXII, 41, P.L., XXXII, col. 1329. footnote>. Când inima i se deschide Dumnezeului-Iubire, și-L primește pe Acesta să troneze în ea, nimic nu o mai bucură și o împlinește pe deplin, bucuria aceasta a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
luminii pentru ochi<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilie la Psalmul 44, 2, P.G., XXIX, col. 392 B. footnote>. Pentru ca noi să trăim în iubire, Creatorul nu dă porunci despotice, ci lansează apeluri iubitoare. Iubește și fă ce vrei <footnote Fer. Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV, col. 2033. footnote>, spune Fericitul Augustin, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
când n-ai iubit pe Dumnezeu Cel care te-a zidit (...) Numai acela se iubește pe sine, acela care iubește pe Dumnezeu. Cu cât mai mult ne iubim pe noi înșine, cu atât Îl iubim mai mult pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae,lib. 1, 2648, P.L. XXXII, col. 1331. footnote>. În spiritul Evangheliei lui Hristos, iubirea nu este o doctrină, nici un articol al legii morale și nici chiar o funcție etică, ci este calea vieții creștine și condiția
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
I. Bria, art. cit., p. 59. footnote>. Fiul lui Dumnezeu îmbracă prin chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
al sălășluirii Lui în noi: Ai început să-L iubești pe Dumnezeu? Dumnezeu a început să locuiască în tine. Iubește pe Cel care a început să locuiască în tine pentru ca Desăvârșitul tău Locuitor să te desăvârșească și pe tine<footnote Fer. Augustin, Comentar la I Ioan, P.L., XXXV, col. 2043. footnote>. Așadar, noi Îl iubim pentru că am fost iubiți de El mai întâi, și astfel, uniți cu El prin iubire, primim iubire din iubirea Lui față de noi care este infinită. Noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; dacă-l iubești pe diavolul, diavol vei fi; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 183 footnote>. Iubirea produce în inima celui ce o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de Aur, Omilia 33, 6 la I Corinteni, P.G., LXI, col. 284. footnote>. Aceeași idee o găsim și Fericitul Augustin care afirmă: Nimic nu-i atât de dur și de inflexibil care să nu fie biruit de focul iubirii<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae, II, XXII, 41, P.L., XXXII, col. 1329. footnote>. Când inima i se deschide Dumnezeului-Iubire, și-L primește pe Acesta să troneze în ea, nimic nu o mai bucură și o împlinește pe deplin, bucuria aceasta a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
orice altă bucurie sau plăcere omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
luminii pentru ochi<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilie la Psalmul 44, 2, P.G., XXIX, col. 392 B. footnote>. Pentru ca noi să trăim în iubire, Creatorul nu dă porunci despotice, ci lansează apeluri iubitoare. Iubește și fă ce vrei <footnote Fer. Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV, col. 2033. footnote>, spune Fericitul Augustin, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
când n-ai iubit pe Dumnezeu Cel care te-a zidit (...) Numai acela se iubește pe sine, acela care iubește pe Dumnezeu. Cu cât mai mult ne iubim pe noi înșine, cu atât Îl iubim mai mult pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin, De moribus Ecclesiae,lib. 1, 2648, P.L. XXXII, col. 1331. footnote>. În spiritul Evangheliei lui Hristos, iubirea nu este o doctrină, nici un articol al legii morale și nici chiar o funcție etică, ci este calea vieții creștine și condiția
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar fecioria inimii trebuie să fîe a tuturor<footnote Fer. Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism, în colecția Comorile Pustiei, nr. 21, Edit. Anastasia, 1998, p. 32. footnote>. Cei care au fost cumplit războiți de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 178. footnote>. Vindecarea de patima desfrânării presupune paza inimii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
altele ce s-ar mai putea afla în această călcare prin o cugetare atentă. (Enchirid c. 45). Același autor menționează: Nici un păcat n-a alterat așa de profund creația cum a făcut-o păcatul originar. (Civ. Dei XIV, 12)<footnote Fer. Augustin apud Musceleanu Ovidiu, Despre păcatul originar, în rev. Biserica Ortodoxă Română, anul XX, nr. 6/1896, p. 568. footnote>. Păcatul neascultării a fost urmat de acela al nerecunoașterii greșelii săvârșite, căci auzind glasul lui Dumnezeu, Adam și Eva s-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ai putea să oferi lui Dumnezeu pentru tine? Oferă-te pe tine însuți. Căci, ce cere de la tine Domnul, dacă nu pe tine însuți? Pentru că, în toată creația de pe pământ, n-a făcut nimic mai bun decât pe tine<footnote Fer. Augustin, Sermo 48, 2, P.L., XXXVIII. footnote>. Duhovnicilor li se cere să nu-i arunce pe oameni în deznădejde, ci să se folosească de forța argumentului și a iubirii în combaterea acestei odioase crime. Pe de altă parte, intensitatea pocăinței
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892D. footnote>. Dumnezeu rămâne obiectul unei căutări infinite, ascuns în ființa Sa incognoscibilă. Chiar pentru îngerii care se scaldă în lumina treimică, Cel căutat e necuprins<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 87. footnote>. Atunci sufletul „a cunoscut pe Cel căutat, astfel că e cunoscut numai în a nu fi înțeles ce
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]