76 matches
-
personală a aventurii existențialiste pe care Eminescu a atins-o în treacăt și a anunțat-o în "Oda", o continuare de cea mai pură extracție livresca, în care se văd straturile culturale, dar care nu se închide niciodată în propria "ferecătura" de vorbe alese. Ion Negoitescu vedea o constantă a poeziei lui Ursachi în aplecarea asupra facerii poeziei înseși, a misterului ei formal, a deconspirării cuvîntului și a legilor elaborării. Vorbea în acest sens despre gesturi păgîne și ostentație hieratica, despre
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
lumea aceasta pe-ailaltă? si acela pe numele căruia este coletul, atunci când va fi să-l primească, să fie chiar orb încât are nevoie de braille-ul bubițelor ca să citească în suflet? si sufletul într-atât de fragil, că se poartă în ferecătură de piele si os presărată cu perle moi ce coc? sau să fi ajuns, fix ca-n Infernul lui Dante, de son vivant în ceaunul cu smoală si-atunci când e dat în fiert scoate - S.O.S. - bule de aer
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
atît de împătimit de religie, încît își petrecea cea mai mare parte a timpului cu lecturi pioase și cu rugăciuni. În exercitarea credinței, mai mult decît învățăturile creștinești, îl atrăgea însă frumusețea calmă și misterioasă a ritualului, strălucirea icoanelor cu ferecături aurite, luciul veșminelor preoțești, sunetul grav al cîntărilor, mătăniile, închinatul, mirosul pătrunzător de tămîie. Îi obliga pe fiii lui să participe alături de el la principalele slujbe de peste zi. Cum în bisericile ortodoxe nu erau scaune, copiii stăteau în picioare ceasuri
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
imnuri, Moștenitorul deșertă carafa de benedictină în cupa chirurgului. Mai apoi o depuse moale pe cristalul mesei. Orlov se lipise de fotoliu... Chihlimbarul din ochii gazdei strălucea mereu... Mîna se întinse după ce i se turnase. Dar se prăbuși pe o ferecătură de evangheliar. De parcă toate cele își năruiau însemnătatea. De parcă. Ceva între greață și fascinața ei. - Pentru ce bem, coane..., îndrugă Orlov. Și-atunci, gazda surîse: - Eșecul se cere celebrat. Cînd totul ajunge să fie drog, drogul ne e totul. Vino
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
icoanele executate în secolele XVII-XVIII, pe suport de lemn, a căror valoare se ridică la 1 500-2 000 de euro; dacă exemplarul este rusesc sau lipovean, valoarea lui poate crește considerabil. Prețul este mai mare și în cazul icoanelor cu ferecătură de argint, mai ales dacă este pictată în întregime, și nu doar capul sfinților. Înainte de achiziționarea icoanelor vechi, este bine să cereți întotdeauna sfatul unui specialist, pentru a vă convinge că piesele sunt originale. Z. K. topul bancar/lei DOBÂNZI
Agenda2006-23-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/285025_a_286354]
-
O.Goga: „Ca în toate, și în literatură se cere, se pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu Hanul lui Mânjoală?... Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de ferecătură, de ritmul vorbelor... Iacă, numai interpuncția... Câți nu înțelerg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără migăleală... Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
alăturîndu-mă minunăției cu minutar, secundar și-ncă o limbă, lentă, orar... uitîndu-mă neînfășat, m-a regăsit borfăind viscerele delicate, gîngurind fericit că am reușit să rup arcul, să zmulg niște pîrghii vinovate, să despart în titireze de mărimi varii întreaga ferecătură a drămuirii clipelor. Urlam de plăcere. Fui alăptat și dojenit blînd pentru ispravă. Se părea că obiceiul îmi va dispărea. Da' de unde! (va urma nu se știe cînd)
Nu vă lăsați momiți de orologii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15242_a_16567]
-
de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
mănăstirii Putna. Regele Sigismund trece la ortodoxie, singurul din regii unguri care a fost ortodox, restul fiind catolici. Se adăpostește un timp la Prislop unde scrie cu mâna lui pe pergament un Tetraevanghel, frumos caligrafiat, ornat în mod deosebit, cu ferecătura de argint aurita. Are o mențiune din care reiese că se află în al patrulea an al prigonirii sale(!) Pe când se află la Vodița, face parte dintr-o delegație care negociază și obține ridicarea anatemei pronunțată de patriarhia Constantinopolului asupra
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al acestei meserii și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
azi ar fi ca echivalent stilistic tapiseriile artiștilor plastici. Arta excepțională a creatorilor români, oferită facil privirilor noastre prin intermediul Albumului dlui Pavel Bălan, e relevată, în context religios, și prin miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al acestei meserii și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
de acasă. Psalmodiind litanii din lumea tainelor, ne invită ospitalier să citim în Cartea Sfântă, în transcendent, între zidurile celor două biserici, trăind clipe de bucurie, înseninare și lumină. Citește bucoavnele din pisanii, vorbește despre tablourile votive, se uimește în fața ferecăturilor cărților bisericești, face considerații asupra iconarilor și a arhitecturii ecleziaste, trăind alături de oamenii țintați în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale, din spații ale Athosului, ale Mănăstirilor Râșca sau Slatina, ale
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
felul său de a avea ultimul cuvânt. Dar și un zgomot puternic menit să disimuleze direcția în care dorea să-și îndrepte pașii. Reflexe de militar. Cartea zbură prin aer și, dacă Maria nu s-ar fi ferit, probabil că ferecăturile greoaie de aur i-ar fi spart buzele. ― Târfă nenorocită! Te-a excitat sîngele? Asta a fost, nu? Ei, ești satisfăcută acum? Femeia începu să râdă cu hohote groase, nestăpânite. ― Să fi văzut cum i-a bătut. A fost colosal
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ușurința cu care artiștii români se descurcau atunci când trebuiau să figureze monumentalul, un monumental al ceremonialului (deci al convenției), da și al personajelor ce trebuie să respecte regulile efigiilor. Mai puțin numeroase și mai ascultătoare față de convenții, lucrările în metal - ferecături de carte, cele mai multe -, aparținând unor meșteri autohtoni ori venind de peste munți, pot fi convocate pentru a face o colecție de portrete de femei. Ferecătura de la Mănăstirea Tismana datează din 1566. Mircea Ciobanul murise în 1559. Dar Doamna Chiajna, donatoare a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trebuie să respecte regulile efigiilor. Mai puțin numeroase și mai ascultătoare față de convenții, lucrările în metal - ferecături de carte, cele mai multe -, aparținând unor meșteri autohtoni ori venind de peste munți, pot fi convocate pentru a face o colecție de portrete de femei. Ferecătura de la Mănăstirea Tismana datează din 1566. Mircea Ciobanul murise în 1559. Dar Doamna Chiajna, donatoare a cărții, a ținut să nu se despartă de soț și să apară împreună cu el într-o compoziție de tip „nova plantatio”. Tot la structura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel care îi confiscase „toate ocinele” pretronului Stoica din Strâmba, vistierul hoț însurat cu Dochia, fiica jupâniței Marina) l-a omorât - în 1618 -, căci participase la răscoala lui Lupu Mehedințeanu. I-a luat apoi „banii și hainele și caii și ferecăturile și tot ce a găsit din averile lui”. Și Radu Mihnea își va trata la fel (era o practică veche, de vreme ce Radu de la Afumați îi lua „bucatele” marelui vistier Oancea din Batin) adversarii. Pentru „rea hiclenie” l-a omorât (înainte de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
păstrat un minei pe luna noiembrie, scris în 1513 din porunca lui Neagoe Basarab și dăruit de acesta în 1517 Mitropoliei din Târgoviște. Tot din ordinul lui Neagoe s-a scris un Tetraevanghel, din care până la noi a ajuns doar ferecătura, somptuos lucrată în argint. Pentru mănăstirea de la Curtea de Argeș Neagoe a făcut importante achiziții de cărți, după cum probează un codex ce cuprinde omilii ale lui Ioan Hrisostom, dăruit în 1519. Un gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
de monahi tineri și perfect sănătoși, și apoi puși la dispoziția Crucii Roșii”<footnote Ibidem, dosar nr. 10/ 195, f. 34 footnote>. Pe o inscripție de pe o cruce din lemn sculptată pe ambele părți cu răstignirea și botezul și cu ferecătură pe metal comun, cu picior, din metal comun argintat, făcută la Iași, este trecut numele starețului Mănăstirii Cetățuia, arhimandritul Trifon Sturza 1921<footnote Crucea este expusă într-o vitrină a colecției de obiecte bisericești a Mănăstirii Cetățuia footnote>. Pe un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de o extraordinară noutate”<footnote Nicolae Iorga, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, în Mănăstirea Sfântul Sava și la Muntele Sinai, în: „Buletinul Comisiunii monumentelor istorice”, anul XXXIV, 1931, p. 181-187; și Constantin Turcu, op. cit., p. 558 559 footnote>. Ferecătura primei coperți îi reprezintă pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care țin în mână o biserică cu două turle, pe al cărei perete vestic este Filoxenia indicată prin trei îngeri așezați la o masă și prin inscripția grecească, iar dedesubt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doi poartă coroane, probabil sunt regii David și Solomon. În dreapta Mântuitorului se află un grup numeros de femei, iar deasupra, pe nori se înalță crucea susținută de doi îngeri, care țin în mâna lor dreaptă sulița și buretele. După modelul ferecăturii primei coperți, și a doua are compoziția centrală înconjurată de 12 medalioane, lucrate la fel, cu scene din Apocalipsă. Ferecătura ambelor coperți este opera unui adevărat artist, fiindcă atât cadrul, cât și grupele de persoane sunt de o naturalețe și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]