76 matches
-
azi ar fi ca echivalent stilistic tapiseriile artiștilor plastici. Arta excepțională a creatorilor români, oferită facil privirilor noastre prin intermediul Albumului dlui Pavel Bălan, e relevată, în context religios, și prin miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al acestei meserii și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de fereastră între lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
lumea cerului și cea a Pământului. Popa Bogdan din București este aurar, la comandă face obiecte din aur și din argint necesare cultului religios: racle, chivoturi, seturi de vase, cruci de binecuvântare sau cu postament, candele, cădelnițe, ferecătură de icoane, ferecătură de Evanghelie. A lucrat în Atelierul Patriarhiei Române unde a învățat tehnica filigranului și partea de ajustură, ulterior și-a deschis atelier propriu. Consideră aurăritul o meserie nobilă. Cu multă pricepere ne face un scurt istoric al acestei meserii și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
mănăstirii Putna. Regele Sigismund trece la ortodoxie, singurul din regii unguri care a fost ortodox, restul fiind catolici. Se adăpostește un timp la Prislop unde scrie cu mâna lui pe pergament un Tetraevanghel, frumos caligrafiat, ornat în mod deosebit, cu ferecătura de argint aurita. Are o mențiune din care reiese că se află în al patrulea an al prigonirii sale(!) Pe când se află la Vodița, face parte dintr-o delegație care negociază și obține ridicarea anatemei pronunțată de patriarhia Constantinopolului asupra
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/26_decembrie_sf_nicodim_de_ion_untaru_1388061429.html [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
de acasă. Psalmodiind litanii din lumea tainelor, ne invită ospitalier să citim în Cartea Sfântă, în transcendent, între zidurile celor două biserici, trăind clipe de bucurie, înseninare și lumină. Citește bucoavnele din pisanii, vorbește despre tablourile votive, se uimește în fața ferecăturilor cărților bisericești, face considerații asupra iconarilor și a arhitecturii ecleziaste, trăind alături de oamenii țintați în frunte (Grigore Ilisei) Cartea regenerării prin credință. Bisericile tezaurizează frumuseți fără frontiere din vremuri voievodale, din spații ale Athosului, ale Mănăstirilor Râșca sau Slatina, ale
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505724.html [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
inventar a bunurilor prevăzute la art. 1. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: ---------------- p. Ministrul culturii, Maria Berza, secretar de stat Secretariatul de Stat pentru Culte Nicolae I. Brânzea, secretar de stat Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remeș Anexă 1 1. Ferecătura cu moaște Inv. 14168/M 1531 (Tezaur nr. 682, gop. 5965/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Cutie cu capac; argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: 6,5/3,7/4,3 cm Inscripție grecească 2. Ferecătura cu moaște Inv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
Anexă 1 1. Ferecătura cu moaște Inv. 14168/M 1531 (Tezaur nr. 682, gop. 5965/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Cutie cu capac; argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: 6,5/3,7/4,3 cm Inscripție grecească 2. Ferecătura cu moaște Inv. 14170/M 1533 (Tezaur nr. 680, gop. 5964/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Ferecătura cilindrica, argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: înălțime 3,4 cm, diametru 2 cm Inscripție slavona "Sf. Mucenița Parascheva" 3. Cutie cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
de la Mănăstirea Arnota. Cutie cu capac; argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: 6,5/3,7/4,3 cm Inscripție grecească 2. Ferecătura cu moaște Inv. 14170/M 1533 (Tezaur nr. 680, gop. 5964/917) Provine de la Mănăstirea Arnota. Ferecătura cilindrica, argint turnat, gravat, 800 la mie Dimensiuni: înălțime 3,4 cm, diametru 2 cm Inscripție slavona "Sf. Mucenița Parascheva" 3. Cutie cu moaște Inv. 14172/M 1535 (Tezaur nr. 677, gop. 5949/817) Provine de la Mănăstirea Slatina-Moldova; 1806. Cutie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
Cutie cu moaște Inv. 14175/M 1538 Provine de la Biserica Stavropoleos, București; 1720. Cutie cu capac; argint gravat, partial aurit, sub 750 la mie Dimensiuni: 10/8,2/4 cm Inscripție grecească Cutia adăpostește 9 fragmente de moaște ferecate, 4 ferecături fără moaște și un sigiliu cu ceară roșie. Provine din fondul vechi al secției, inv. 772. 5. Cutie cu moaște Inv. 14177/M 1540 (Tezaur nr. 675, gop. 5950/805). Provine de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Iași; 1765. Cutie cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
la mie Dimensiuni: 13,5/13,5/10,2 cm Inscripție grecească de danie Cutia adăpostește maxilarul ferecat al sfanțului Grigore Teologul. 6. Cutie cu moaște Inv. 14180/M 1543 (Tezaur nr. 676, gop. 5953/185) 1740 - pe una dintre ferecăturile de moaște Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 14,5/10,4/9 cm. Inscripție grecească pe una dintre ferecături Cutia adăpostește patru fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
cu moaște Inv. 14180/M 1543 (Tezaur nr. 676, gop. 5953/185) 1740 - pe una dintre ferecăturile de moaște Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 14,5/10,4/9 cm. Inscripție grecească pe una dintre ferecături Cutia adăpostește patru fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv. 14181/ M 1544 Plăcută dreptunghiulara pe care sunt fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
pe una dintre ferecăturile de moaște Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 14,5/10,4/9 cm. Inscripție grecească pe una dintre ferecături Cutia adăpostește patru fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv. 14181/ M 1544 Plăcută dreptunghiulara pe care sunt fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate trei fragmente de moaște; plăcută este adăpostita într-o punguța de catifea brodata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
lemn se depozitează în poziție orizontală, pe blaturi mobile; ... h) documentele volante se introduc în plicuri din hârtie transparentă, iar plicurile, câte 10-12, în cutii din carton neacid; ... i) cărțile din fondul vechi și rar, legate în piele sau cu ferecătură metalică, se așază, de asemenea, separat, în poziție orizontală; ... j) studierea, cercetarea, fotografierea și filmarea bunurilor culturale mobile depozitate se efectuează, sub supravegherea gestionarului-conservator, într-un spațiu anume amenajat. ... (2) Se interzic: ... a) depozitarea obiectelor pe pardoseală (chiar temporar), rezemarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155263_a_156592]
-
Printre aceste articole pot fi menționate: 1) Dispozitivele de siguranță cu lanț și alte blocaje de siguranță, cremonele, foraibărele ferestrelor, blocajele și piesele care împiedică deschiderea largă a ușilor sau ferestrelor, închiderile și culisele ferestruicilor și impostelor, cârligele și celelalte ferecături pentru ferestre cu vitraj dublu, cârligele, blocajele și foraibărele pentru obloane, cornierele de jaluzele, suporturile și capetele înfășurătoare ale storurilor, intrările cutiilor de scrisori, tampoanele, opritoarele, ciocanele și vizoarele pentru uși (cu excluderea vizoarelor cu dispozitive optice). Broaștele, incuietoarele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166471_a_167800]
-
lemn se depozitează în poziție orizontală, pe blaturi mobile; ... h) documentele volante se introduc în plicuri din hârtie transparentă, iar plicurile, câte 10-12, în cutii din carton neacid; ... i) cărțile din fondul vechi și rar, legate în piele sau cu ferecătură metalică, se așază, de asemenea, separat, în poziție orizontală; ... j) studierea, cercetarea, fotografierea și filmarea bunurilor culturale mobile depozitate se efectuează, sub supravegherea gestionarului-conservator, într-un spațiu anume amenajat. ... (2) Se interzic: ... a) depozitarea obiectelor pe pardoseală (chiar temporar), rezemarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155262_a_156591]
-
special monede de circulație, comemorative, dar și medalii, jetoane sau brelocuri în Marea Britanie, Germania, Olanda, Israel, Suedia, Moldova și Hong Kong. În cadrul Monetăriei Statului funcționează un atelier de cizelură, specializat în confecționarea obiectelor de cult, cum ar fi candele de argint, ferecături de icoană sau de Evanghelie, racle pentru sfinți și chivote pentru „Sfintele sfinților“. Într-o raclă mare, intră până la 30 de kilograme de argint cu puritatea maximă de 925/1.000. În anul 2006, Regia Autonomă Monetăria Statului a obținut
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
anii 1404-1405 a caligrafiat și miniat un Tetraevanghel pe pergament pe care l-a ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, considerat o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Țara Românească, cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în interpretarea Mitropolitului Tit Simedrea este: "„Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în anul al șaselea
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
au și mai înfrumusețat, cum să veade la leat : 7213 [1705]: săvârșinduo · în bună pomenirei · și slavă veacinică. Measeța [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."" Câțiva ani mai târziu, starețul mănăstirii a însemnat propria sa contribuție la înzestrarea mănăstirii pe ferecătura de fier a porții de intrare pe sub turnul clopotniță al mănăstirii: "„Această poartă s-a ferecat cu toată cheltuiala Cuviosului Kir Ștefan, năstornic al acestei Sfinte Mănăstiri iulie 15 leat 7221 [1712]"". În 1852 a fost refăcută pictura prin contribuția
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
nici măcar literele alfabetului), ci, pe deasupra, și lacom, afemeiat și un mare bețivan. Basileul și-a pierdut răbdarea, când i s-a adus la cunoștință că patriarhul fură avutul bisericii-împins de lăcomia-i nepotolită, ierarhul suprem al ortodoxiei scotea de la icoane ferecăturile prețioase și le vindea. Pentru astfel de năzdrăvănii, Niphon a fost alungat în mod rușinos, însă succesorul lui, Ioan XIII Glykys, un om cult, instruit și liniștit (care fusese, mai înainte, logothet al dromului), a murit doar peste patru ani
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
al lui Ioan Exarhul, o "Evanghelie" din secolul al XII-lea care a aparținut mitropolitului Antim Critopol, și un "Tetraevanghel" din 1404-1405, împodobit cu miniaturi de către Nicodim de la Tismana. Acesta este considerat cel mai vechi manuscris miniat din Țara Românească. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica "au repaussé" și redă scena răstignirii Mântuitorului. În domeniul olăritului, se remarcă vasele având litere sau propoziții incizate în pasta moale (de exemplu pe o strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]