47 matches
-
Agresivitatea extremă a pamfletului este subliniată cu toată convingerea ("Pamfletul se învîrtește în jurul obiectului cu oarecare frumusețe de corb: între două zboruri circulare, ciupește, zgîrie, înțeapă, rupe. Pamfletul se lucrează cu andreaua, cu peria de sîrmă, cu răzătoarea sau cu ferestrăul; și uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei")". Se află aci notele unei cruzimi ostentative, ale unui nihilism somptuos prin excesul său decorativ, pandant oarecum al triumfului stilistic cioranian. Marile spirite românești se întîlnesc. E o "răutate" atît de abil
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
acroșează un anume tip de gândire muzicală arhetipală, dar și o sumă de sugestii ori de trimiteri cu adresabilități lesne recognoscibile: Ravel, Boulez, Lachenmann, Sciarrino. Și tot cu adresă fixă sunt aluziile la categoriile de unde sonore (: sinusoidale, rectangulare, dinți de ferestrău), unde explorate de asemeni de Gérard Zinstag, și în alaiul cărora Grisey jubilează, declanșând procese complexe de transfigurare a lor în aliaje timbrale, formule ritmice ori solo-uri instrumentale, cum este, de pildă, cel al pianului, instrument împins aici către
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
terminată și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală a numit începând cu data de 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la iaz. Tata o péstra de céprior, céci era lungé și dreapté, si a adus-o din pédure. Șasa a téiat-o cu ferestréul de la jumétate, céci a vrut sé vadé cum taie ferestréul. El a vézut cum tatél lui ascuțea ferestraiele și a luat și el pila, si a ascuțit ferestréul. Dar trebuia sé vadé dacé taie bine și a téiat bîrnă de dupé casé. El a crezut cé a ascuțit bine ferestréul și s-a bucurat. Era mai greu sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a revenit în casă: Mă enervează igrecul din Șichy. Și ce se încărcase de furtună, ca un nor negru, cînd Șichy s-a întors după fularul de cachemir. Nu-și masca indispoziția. Trosnea din dinți cum ar fi dat la ferestrău. Aș fi vrut s-o liniștesc cumva. Se rujase prea apăsat: fructă vopsită de vitrină, nedorită de cel pentru care se copsese, se înroșise. Nu s-a îndurat să urce la volan. S-a aplecat spre iarba uscată de lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Argintii deasupra ta. (1916) Tihon CIURILIN (1885-1946) MOZART ȘI FERESTRAUL La ușă, în patru mâini Se cânta arta lui Mozart Cu ardoarea unui chin de aur Se-ncălzeau un leu, o ciută și-un ghepard. Și tandru rânjindu-și elanul Ferestrăul praf aerian sorbea. Și duiosul lătrat al oțelului cânta Și muzică-n sute de nuanțe izvodea. Albă, ca un răsărit răstit Și-ncă roză - palidă la chip Clătina octavele - și lebedele-nzoririi Își clătinau penetu-n infinit. Și Mozart, împărățit de ferestrău
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
Ferestrăul praf aerian sorbea. Și duiosul lătrat al oțelului cânta Și muzică-n sute de nuanțe izvodea. Albă, ca un răsărit răstit Și-ncă roză - palidă la chip Clătina octavele - și lebedele-nzoririi Își clătinau penetu-n infinit. Și Mozart, împărățit de ferestrău, Peste răni de oțel se revărsa zângănitor, - Cânta ca pentru prima oară Din căscătura depărtărilor. (1920) Dmitri KRIUCIKOV (1887-1938) ÎN TOAMNA Din nou sunt al tău, oraș al toamnei, Venii la tine de pe stânci polare, Unde-i densă, tulbure aroma
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
agricole nesupuse impozitului agricol, din brevete de invenții, precum și orice alte venituri care nu se impun potrivit art. 5, 17, 21 ��i 23 din prezentul decret, se supun impozitului pe venit, potrivit următoarelor cote: Articolul 23 Comercianții, proprietarii de mori, ferestraie mecanice sau alte întreprinderi a caror lista se va stabili de Ministerul Finanțelor de acord cu Ministerul Gospodăriei Comunale și Industriei Locale, precum și meseriașii și cărăușii cu salariați, se supun impozitului pe venit potrivit următoarelor cote: Articolul 24 Impozitul prevăzut
DECRET Nr. 153 din 11 mai 1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106139_a_107468]
-
stejar. Atletule, te rog mă iartă, Dacă avui atâta mau: Pentru urzeala mea deșartă, Din braniști sacre să te tau! în fața ta, genunchii, iată, Mi-i plec și mi se face rău în timp ce, nu întâia dată, Te-am umilit sub ferestrău. La geamuri, viscolul mă latră, Gorunule, și mă străbat Căințe când te-mping în vatră, Cu, parcă, mâini de scelerat. Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne, Spre tine dacă mă strecor Peste omături, ca un câine Cu dinți năpraznici de topor
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
la Andreiașu; DN61, în perimetrul localității Ionești (Dâmbovița); DN64, pe raza localității Fălcoiu (Olt); DN67, Bunești-Budești (Vâlcea); DN3D- Mioveni (Argeș). Dintre drumurile pe care traficul este îngreunat menționăm: DN1 Ploiești-Brașov, la Posada; DN11 Onești-Bacău/Tg. Secuiesc-Onești, la Helegiu, Sănduleni, Bârzulești, Ferestrău, Oituz și Poiana Sărată; DN12 Miercurea Ciuc-Onești, la Tg. Ocna, Belchet și Palanca; DN12A Miercurea Ciuc-Onești, la Ghimeș-Palanca; DN12B Tg. Ocna-Slănic Moldova, la Cireșoaia și Slănic Moldova; DN15 Piatra Neamț- Bacău/Poiana Largului-Bicaz, la Racova și Bicaz; DN2 Buzău- Focșani
Agenda2005-34-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284093_a_285422]
-
Din păcate, viața la Baia de Sus era cumplit de plictisitoare. Aici, lucrurile se desfășurau încet, mult prea încet. Liniștea de acolo îl apăsa, dându-i un sentiment de apăsare, făcându-l să aibă impresia că stă degeaba. Nici zumzăitul ferestraielor mecanice și al motoa relor utilajelor nu reușeau să-i dea un sentiment de activitate. I-ar fi plăcut să trăiască într-un oraș mare, să se distreze. Cât timp se ascunsese în Istanbul, fusese victima acelorași frustrări, dar atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CORSETUL IERNII Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pomii sunt îmbrăcați în gheață, iarba plânge cu lacrimi albe. Fluieră tare viscolul în noapte. Dinții de ferestrău sub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții. Crăiasa Zăpezii stă mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
plâns.Când mi s-au limpezit ochii... XI. CORSETUL IERNII, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Pomii sunt îmbrăcați în gheață, iarba plânge cu lacrimi albe. Fluieră tare viscolul în noapte. Dinții de ferestrău sub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții. Crăiasa Zăpezii stă mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
nedumerit, a deschis dicționarul de campanie și, adunând înțelesurile cuvintelor din cuprinsul zicalei sale, am obținut următoarea calificare: -Tu ești prost și roșu ca dracu! M-am repezit din nou acasă și i-am adus ceea ce vrea de fapt: un ferestrău de mână. A doua zi când i l-am cerut înapoi, s-a uitat încruntat la mine și s-a prefacut că nu înțelege ce vreau. Tot cu hapca ne-au luat și coasa! (ei încercau să ne explice că
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
miilor de ostași învăluiți într-un înalt și uriaș nor de praf. În ceea ce mă privește, ca martor și actor în aceste momente de tristă memorie, am reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
strânge în corset luni trase prin anotimp, țurțurii mușcă din brazi în cercuri care desenează sănii albastre dansând cu girofarul aprins la trecerea dintre ani... Orașul amorțit Viforul emană ace de gheață, este hipnotizat îmbrăcat în haină albă. Dinți de ferestrău în țurțuri stau la streașina blocurilor, geamurile sunt decorate în steluțe albe-argintii. Zâna Iarnă citește în vis povești pentru copii în noapte. Referință Bibliografică: Chip angelic/ Revelion/ Orașul amorțit / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
principalei îndeletniciri a meșterului din regiunea de munte. Progresul societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Numărul lor era cu mult mai mare de 212, cât ne indică statistica din 1862. În perioada de care ne ocupăm a fost introdus în Moldova și primul ferăstrău acționat prin forța aburului. Din același izvor documentar aflăm că acel ferestrău funcționa în ținutul Botoșani, fasonând bușteni de brad și stejar și fabricând scânduri în valoare de 10.000 lei anual. Numărul lucrătorilor angajați era de cinci. Din aceste câteva știri reiese că este vorba de o mică instalație mecanică, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
construi nouă drumuri de fier, pentru a transporta un grâu ce nu se vinde, o producțiune brută care nu mai află cumpărători. "Romînul" însuși constată în numărul său de azi că nimic din banii realizați cu toba pe așternuturi, zăbune, ferestraie nu se restituie sub nici un chip contribuabilului muncitor. Debitanții de tutun în loc de-a fi români, după cum prescrie legea, sunt, sub ochii directorului, în capitală chiar, străini. Dispoziția legii nu e respectată nici de stat, care administrează el însuși monopolul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
m) de unde țara se vede ca un șes neted până la Dunăre. „Vrancea muntoasă” e ținutul oilor. Fiecare sat își are muntele său deosebit, unde locuitorii trimit cu toții în aceeași zi turmele la văratic. Tot în munți sunt o sumedenie de ferestraie, de unde coboară mereu scânduri, ciubere și donițe spre podgorie. Dimpotrivă „Vrancea cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de pe tâmple. De jos râsul se transformă Într-un scrâșnet ce imita scârțâitul cretei pe tabla de sticlă. Noimann Își Încleștă dinții. Timpanele sale aveau oroare de acest sunet. Între timp, scârțâitul de cretă se transformă Într-un hârșâit de ferestrău. Era ca și cum cineva ar fi Încercat să taie o buturugă putredă cu o beschie subțire, extrem de elastică, ce vibra, scoțând sunete stridente la fiecare mișcare. Fără voia lui, Noimann se apucă de falcă. Dinții i se strepeziră În gură. Cavitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
făceau aluzie versurile? Imaginația sa bolnavă scotea din adâncuri lucruri greu de deslușit la prima vedere. „Scule profesionale. DODEMAN. Tehnologie americană de ultimă oră pusă la dispoziția ta, cu cele mai bune prețuri. DC94 54 KB 10056 RON. De WALT. Ferestrău vertical. Șurubelniță cu acumulator PSR 12-2 - șuruburi până la 6 mm - găurile lemn/ oțel 12 mm; Polizor unghiular PVWS 10-125 CE AGV - putere nominală 1020 w - diametru disc 125 mm - turație maximă 11 000 rpm - greutate 2,1 kg...” La ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Un sentiment deosebit de dragonesc, spuse el. A sosit timpul să înveți un alt sentiment. După o vreme, zîmbetul se șterse de pe fața lui Ozenfant, lăsîndu-l surprinzător de impasibil. Dădu drumul tapițeriei, se duse la bancul de tîmplărie și luă un ferestrău de traforaj. — Crezi că te forțez, zise el pe un ton tăios, și nu-ți place. Fă ce vrei. Dar pentru că am treabă, aș fi încîntat dacă nu mi-ai mai irosi timpul. Se plecă peste chitară. Lanark privi frustrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]