47 matches
-
plâns.Când mi s-au limpezit ochii... XI. CORSETUL IERNII, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Pomii sunt îmbrăcați în gheață, iarba plânge cu lacrimi albe. Fluieră tare viscolul în noapte. Dinții de ferestrău sub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții. Crăiasa Zăpezii stă mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
strânge în corset luni trase prin anotimp, țurțurii mușcă din brazi în cercuri care desenează sănii albastre dansând cu girofarul aprins la trecerea dintre ani... Orașul amorțit Viforul emană ace de gheață, este hipnotizat îmbrăcat în haină albă. Dinți de ferestrău în țurțuri stau la streașina blocurilor, geamurile sunt decorate în steluțe albe-argintii. Zâna Iarnă citește în vis povești pentru copii în noapte. Referință Bibliografică: Chip angelic/ Revelion/ Orașul amorțit / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1479747693.html [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
nedumerit, a deschis dicționarul de campanie și, adunând înțelesurile cuvintelor din cuprinsul zicalei sale, am obținut următoarea calificare: -Tu ești prost și roșu ca dracu! M-am repezit din nou acasă și i-am adus ceea ce vrea de fapt: un ferestrău de mână. A doua zi când i l-am cerut înapoi, s-a uitat încruntat la mine și s-a prefacut că nu înțelege ce vreau. Tot cu hapca ne-au luat și coasa! (ei încercau să ne explice că
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
miilor de ostași învăluiți într-un înalt și uriaș nor de praf. În ceea ce mă privește, ca martor și actor în aceste momente de tristă memorie, am reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Acasa > Poeme > Antologie > CORSETUL IERNII Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pomii sunt îmbrăcați în gheață, iarba plânge cu lacrimi albe. Fluieră tare viscolul în noapte. Dinții de ferestrău sub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții. Crăiasa Zăpezii stă mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1468330574.html [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
2501 00 91 - sare destinată alimentației umane 2501 00 99 - altele 2503 00 90 Sulf de toate tipurile, cu excepția sulfului sublimat, a sulfului precipitat și a sulfului coloidal și cu excepția sulfului brut și nerafinat; 2516 12 10 Granit tăiat cu ferestrăul sau în alt mod, în bloc sau în plăci pătrate sau dreptunghiulare cu o grosime egală sau mai mică de 25 cm 2516 22 10 Gresie tăiată cu ferestrăul sau în alt mod, în bloc sau în plăci de formă
jrc3754as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88915_a_89702]
-
cu excepția sulfului brut și nerafinat; 2516 12 10 Granit tăiat cu ferestrăul sau în alt mod, în bloc sau în plăci pătrate sau dreptunghiulare cu o grosime egală sau mai mică de 25 cm 2516 22 10 Gresie tăiată cu ferestrăul sau în alt mod, în bloc sau în plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară cu o grosime egală sau mai mică de 25 cm 2516 90 10 Porfir, sienit, lavă, bazalt, gnais, trahit și alte roci dure similare tăiate cu
jrc3754as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88915_a_89702]
-
sau în alt mod, în bloc sau în plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară cu o grosime egală sau mai mică de 25 cm 2516 90 10 Porfir, sienit, lavă, bazalt, gnais, trahit și alte roci dure similare tăiate cu ferestrăul sau în alt mod, în bloc sau în plăci pătrate sau dreptunghiulare cu o grosime egală sau mai mică de 25 cm 2518 20 00 Dolomită calcinată sau sinterizată 2518 30 00 Chirpici de dolomită 2530 40 00 Oxid de
jrc3754as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88915_a_89702]
-
agricole nesupuse impozitului agricol, din brevete de invenții, precum și orice alte venituri care nu se impun potrivit art. 5, 17, 21 ��i 23 din prezentul decret, se supun impozitului pe venit, potrivit următoarelor cote: Articolul 23 Comercianții, proprietarii de mori, ferestraie mecanice sau alte întreprinderi a caror lista se va stabili de Ministerul Finanțelor de acord cu Ministerul Gospodăriei Comunale și Industriei Locale, precum și meseriașii și cărăușii cu salariați, se supun impozitului pe venit potrivit următoarelor cote: Articolul 24 Impozitul prevăzut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106139_a_107468]
-
16. 18, 20, 22, 24 Str. Ganea bl CG 9, 11, 13, 15, 17, 26, 28, 30, 32 Str. Ganea bl CG 19, 21, 23, 25, 27, 37, 39, 41, 34, 36, 38, 40, 42, 44, 46, 48 Str. Gara Ferestrău Car. Gelu Str. General Traian Moșoiu (fosta 30 Decembrie) Pța. George Boitor (P-ța I Mai) Str. George Pop de Băsești (fosta Făcliei) Str. Gheorghe Bulgăr Str. Gheorghe Dima (Dima) bl. UD 2, 4, 6, 1, 3, 5, 7 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Belarus în România în anul 1992 Automobile MAZ Tractoare cu roți Mașini-unelte așchietoare Utilaje de forare-presare Piese de schimb pentru autocamioane de tip BELAZ și pentru alte mașini și utilaje ce se exporta în România Scule (cuțite, freze, pînze de ferestrău pentru metale) Rulmenți Proteine furajere "paprin" Drojdii furajere Televizoare color Tuburi cinescop color Frigidere Semifabricate turnate Laminate Combustibil pentru motoare disel Combustibil tehnologic E-4 Benzen Toluen Ortoxilen Motorină vacuumata Hidrocarburi Oxid de zinc Amoniac Sulfat de amoniu Acetoncianhidrida Dimetiltereftalat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137128_a_138457]
-
puțină forță decât cea necesară pentru a le rupe prin forța brațelor. Alte exemple sunt plugurile, care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă fibre de lemn și dalta folosită pentru lucrul pietrei. Pene ca ferestrăul și daltele sunt folosite pentru separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai puțină forță și irosire de material decât strivirea sau pisarea. Alte exemple de pene sunt burghiele
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
Zahăr din Mozanbic. Acestea au fost achiziționate când s-a început demolarea primitivei Centrale Tejo. Aceasta a fost o mică fabrică, fără mari ornamente, dar cu o formă foarte caracteristică. Ea cuprindea două instalații longitudinale, cu acoperiș în formă de ferestrău, un fel de turn central care a funcționat ca hambar și patru instalații tranversale în partea de vest, acoperite cu acoperiș în două ape. Toate deschiderile sunt protejate de o ramă făcut din cărămidă și sunt acoperite cu un arc
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Epoca fierului (epoca hallstattiană, 1150-350 î.C.) datează marele depozit arheologic de la Uioara de Sus, cu 5812 de piese, cântărind în jur de 1100 kg, descoperit în anul 1909. Depozitul cuprinde celturi, dălți, ciocane, topoare cu aripioare, seceri, lame de ferestrău, cuțite, pumnale, lame de săbii, vârfuri de săgeți, pandantive etc, constituind unul din cele mai mari depozite de bronzuri, nu numai din țară, ci și din Europa. La ridicarea topografică din anii 1769-1773 (Harta Iosefină a Transilvaniei, pag140) nu exista
Uioara de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300277_a_301606]
-
salcâm sau de stejar, soarele invocat de el în hora și zburada de pe malul Jiului: Ieși soare / din închisoare / de-ncălzește / oase goale! / Ieși moș / din coș / că vin pistoalele / buuum!" și tot de la ei trebuie să fi învățat trasul ferestrăului în acord cu "ritmia respirului"; iar "fiertul fierului" cu barosul, obținând muzica loviturilor tari și moi, de la fierarii din Bucovăț, când ducea caii la potcovit. Prima treaptă a inițierii Maria trebuie să fi fost bucuroasă de nașterea băiatului, fiindcă era
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
la noi, de mănăstirile din Bucovina. A ales duminica, să ascultam corul de copii de acolo. Sanctuarul se găsește la 40 de km de Barcelona, pe crestele unor munți golași, sălbatici, sculptați de vremi, ireali altfel. Rocă stilizată, fasonată de ferestrăul Îngerilor, cum zice un poet catalan, personalizată: un monah, o santinelă, o păpușă, un cap de mort, un deget, un clopot. Wagner s-ar fi inspirat din Montserrat pentru Parsifal. turiștii urcă sus cu un trenuleț cu cremalieră care se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Lacul Zănoaga din Munții Retezat Vârful Retezat Lacul Bucura din Munții Retezat „Bucegii sunt vestiți prin frumusețea lor între munții țării noastre. [...] Când îi privești de jos, din Valea Prahovei, ai crede că toată lumea acestor munți e crestată ca un ferestrău. Dacă te urci însă până sus, vezi îndată că spinarea muntelui nu e ascuțită, ci e lată — un adevărat podiș, peste care stă așternută zăpada aproape până în mijlocul verii.“ Simion Mehedinți, România RELIEFUL 17 I. Citiți afirmațiile de mai jos
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
peste sat. Satul coborî într-o tăcere și mai adâncă... doar greerii țârâiau când și când tremurat. Focul mai pâlpâia încă în fum gros și negru, scăpărând roiuri de scântei galbene. O pasăre de noapte își ascuți glasul ca un ferestrău, despicând întunericul, pe deasupra, spre pădurea din marginea satului. O liniște grea se lăsă peste tot. Vântul începu să foșnească ușor, printre frunze. În noaptea aceea, mult după cântatul cocoșilor, încă, n-am pus geană pe geană, venindu-mi mereu în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de referință - Toponimia românească: I. Topografice (care descriu natura locului, forma, poziția față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
V.M., el s-a însănătoșit, și-a revenit de mult și e foarte îngrijorat cu privire la soarta amicului său, mai ales de când nebunia acestuia, blândă, inofensivă în prima sa fază, a început să se manifeste în chip violent... * Cineva taie cu ferestrăul o scândură sub fereastra mea de la etajul doi. Zgomotul, atât de familiar și totuși de atâta vreme nemaiauzit, îmi ia lehamitea cu mâna, mă împrospătează, mă umple de o melancolie binefăcătoare. * Interrealitate, sau ce alt cuvânt corespunzător intertextualității să folosesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o pașmanterie de fier cu lăcată cu care cetluiesc fâșneața muierii, de nu intră-n ea nici vântu', nici gându', dară-mi-te, mădularu'... De-l pune dracu' pe careva s-o cerce, i-o taie de zici că-i ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-un hohot drăcesc de fericire, închipuindu-și ferăstrăul făcându-și treaba. Aveți cunoștință?... De aiastă sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl chinuie Alexa scormonindu-l. Nu să există lăcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Scrânciobul e de vină. Și într adevăr, el era pricina. Nu știu ce-au vorbit toată seara mama cu tata, că a doua zi de dimineață Coste de pe lan (ce se pricepea bine la lemn) a venit la noi cu ferestrău, bardă, cuie și umbla țanțoș prin ogradă, nebăgându-ne în seamă. Curioasă, m-am apropiat de el și l-am întrebat: Bade Coste, ce vrei să construiești, la noi în ogradă? Râzând printre dinții săi rari, cu strungă mi-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
brad. Am ajuns acolo, am vorbit cu șeful de lucrări și începând chiar din aceeași zi ne-am apucat de muncă. La noul loc de muncă, la tăiatul pădurii, se execu tau trei operații. Unii tăiau copacii cu joagărul (beschie, ferestrăul), alții îi cojeau folosindu-ne de un hârleț, iar o altă echipă așeza butucul tăiat și jupuit de coajă pe un jgheab - anume construit din scândură - bine uns cu parafină, pentru a ajunge „uns”, prin alunecare, tocmai jos, la poalele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un meșter tâmplar, vechi prieten al lui don Calabria: domnul Trivellin. Munca de restaurare pretindea angajarea pentru câțiva ani: uși, ferestre, mese, dulapuri etc. Domnul Trivellin a ales un grupuleț de băieți și a început să-i învețe să folosească ferestrăul, rindeaua și ciocanul. Unele lucrări efectuate în acea perioadă au rezistat în timp și au atras atenția vizitatorilor, datorită solidității lor și a bunei facturi artistice. Un exemplu este dulapul monumental pentru obiectele sacre care se află în actuala sacristie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]