28,559 matches
-
cel potrivnic ruga mi se-nchină Clipa să n-o rupă acum din rădăcină. Te-am născut din versuri de taină și lumină Sărutul tău în noapte durerea mi-o alină... Mi-aprinzi în vene flăcări cu fiecare șoaptă A fericirii undă spre ceruri mă îndreaptă. Ușor îmi este trupul pe brațele-ți întinse. Iti simt dogoarea vie din dorurile-aprinse Ce se ridică-n valuri ca un vulcan ce crește. Infometat de tine, sufletu-mi zâmbește... Am întâlnit norocul dar știu
VULCANUL...DIN MINE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Vulcanuldin_mine_doina_theiss_1383234808.html [Corola-blog/BlogPost/344521_a_345850]
-
din clipă, clipă cu valoare de simbol, pe care Daniela Voiculescu își dorește să o dumnezeiască. În “Nesocotind logica”, aceasta ia o decizie esențială: “nu mai plâng de neîmplinire,/ nu mă mai uit după albul/ pantofilor de mireasă.../ plâng de fericire, calc liber,/ lângă pasul tău roșu...”. Prea multe renunțări, prea multe negații, iar de aici și până la a ajunge la ideea că “există un scenariu de soartă” (Protestul îngerului) nu mai este decât un pas. Iată de ce, așa cum este și
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
mască: ”este ca și cum ai începe direct cu sfârșitul... gata, trebuie să mori!” (Un număr prea mare). Incursiunea în propria existență începe la Daniela Voiculescu cu un punct terminus. Povestea ei de viață are gust de ”sare de lacrimă amară”, iar fericirea este elementul lipsă în poezie. Autoarea știe un singur lucru - ”trebuie/ să accept viața... nefericirea.” (Sadness). Tocmai din acest motiv, cu o ironie stinsă, ea se separă de experiențele obișnuite, cotidiene: ”nu mai vreau să mă privesc în oglindă... nu
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
să fie de bucurie. La aniversarea zilei de naștere, autoarea recunoaște cu luciditate că își va ”sărbători suferința și-atât. un tort în formă de inimă și un pahar de șampanie pentru tot circul... pentru prostia de a crede că fericirea este simplă! simplu este să dăruiești și să deschizi mereu brațele sufletului! nu ai cum să fii fericit, atunci când deschizi ușa și timpul îți trece prin fața ochilor, singuratic...” (Vine vremea să plec!). “Prostia de a crede că fericirea este simplă
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
crede că fericirea este simplă! simplu este să dăruiești și să deschizi mereu brațele sufletului! nu ai cum să fii fericit, atunci când deschizi ușa și timpul îți trece prin fața ochilor, singuratic...” (Vine vremea să plec!). “Prostia de a crede că fericirea este simplă” face ca trăirile emoționale ale Danielei Voiculescu să fie încărcate de dramatism. Declarațiile ei vădesc o sensibilitate acută, cu o rezonanță afectivă ce amintește de tragediile antice, așa cum este în ”Tristețea”: ”moartea s-a hotărât, demult.../ să mor
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
momentele de cumpănă. ”vom spune tuturor că timpul trebuie trăit în sensul că Dumnezeu este mereu prezent... singura clipă în care putem să folosim timpul în favoarea noastră este prezentul!” (Celebrul ”Acum”) sau ”Dumnezeu îmi pășește în ochi, liber” (A șasea fericire). Spectacolul poeziei Danielei Voiculescu pune în valoare frumusețea sufletească a autoarei și vorbește despre șansa noastră, ca oameni, de a trăi într-o lume de calm și echilibru. Condiția este ca fiecare să gândească și să trăiască, urmând modelul iubirii
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
Acasă > Poezie > Credință > ECCLESIASTUL SAU PROPOVĂDUITORUL CAP.V - FERICIREA ESTE-N DOMNUL Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Fiule, pazeste-ti calea Când te duci la Casa Sfântă Că din câți vor fi acolo Prea puțini știu ce cuvânta. Tu
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.V – FERICIREA ESTE-N DOMNUL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465309286.html [Corola-blog/BlogPost/379321_a_380650]
-
Gol cum a iesit din pântec Se întoarce în pământ Ce folos că pentru toate S-a trudit atât în vânt? Chiar de ar trăi un secol N-are’ n suflet bucurie Că-i că umbră călătoare Rătăcita în pustie. Fericirea este-n Domnul, Numa’n El este lumina El e viața fără moarte Și-n ce-a fost, și-n ce-o să vină. (Continuare în numărul viitor Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.V - Fericirea este-n Domnul / Marin Mihalache
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.V – FERICIREA ESTE-N DOMNUL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465309286.html [Corola-blog/BlogPost/379321_a_380650]
-
umbră călătoare Rătăcita în pustie. Fericirea este-n Domnul, Numa’n El este lumina El e viața fără moarte Și-n ce-a fost, și-n ce-o să vină. (Continuare în numărul viitor Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.V - Fericirea este-n Domnul / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.V – FERICIREA ESTE-N DOMNUL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465309286.html [Corola-blog/BlogPost/379321_a_380650]
-
lor, se întreba amărât bătrânul cavaler? Tobias se ridică în picioare și veni în întâmpinarea ei. Îi luă mâinile și i le sărută pe rând. - Te simți bine, draga mea? „O, de când nu mai spuse draga mea!” Linda strălucea de fericire. Se rotea ca un titirez, degajând o energie incredibilă pentru vârsta ei. - Îți plac, iubitule? „O, se gândea Tobias, de când nu mai întrebase dacă o place". - Ești adorabilă, fenomenală. N-am cuvinte. Dar ce-ți veni de te-ai mascat
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
vieții.Un lucru care din păcate trebuie spus ar fi oscilațiile conștiinței esteticea a autorului, care face ca unele texte care încep admirabil să sfârșească în derizoriul anecdotic sau că unele poeme excepționale să se învecineze cu texte anodine. Din fericire ele pot fi eliminate într-o selecție coerentă și esthetic judicioasa. Există și o astfel de imagistică inspirată de poezia în versuri libere (deși aici există și rimă, si ritm)”: “Pandative de crengi / Agățate de raze / Pandative de flori și
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
care să valseze picături de rouă, izvorate din doi ochi verzi-albaștri atât de minunați când se simt protejați și mângâiați. Mi-ar place ca doar în brațele sale să descopăr o lume nouă și să găsesc o altă definiție a fericirii, ca să învăț să respir un alt aer și să pot zâmbi din nou sub un alt cer, un cer al iubirii și-al fericirii mult așteptate și atâde de mult râvnite. Sub un astfel de cer mi-ar place să
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
doar în brațele sale să descopăr o lume nouă și să găsesc o altă definiție a fericirii, ca să învăț să respir un alt aer și să pot zâmbi din nou sub un alt cer, un cer al iubirii și-al fericirii mult așteptate și atâde de mult râvnite. Sub un astfel de cer mi-ar place să-l strâng mereu la piept și să fie al meu iubit. Mi-ar place să cred, să sper, că n-ar înceta vreodată să
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
ce îți mai poate aduce încă o zi, dar ai langă tine un om alături de care să te bucuri, sufletul îți poate fi linistit și împlinit pentru că-i cel mai scump om din lume și-i al tău! Ce blândă fericire îți poate inunda sufletul și viața alături de un astfel de Om care știe cum sa-ți aducă atâtea bucurii inimii și care mai știe cum să te înțeleagă, prin însăși înțelepciunea inimii și a unui mare, mare suflet, pe care
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
poată deveni la unison, egale unele cu altele. Atunci visezi cu ochii deschiși, iar când lumina își va întinde perdeaua ei peste tine, dorind să ne trezească, noi abia atunci am vrea să fim acoperiți de ea și cu blânda fericire, ea să ne-văluiască! Cineva, cândva îmi spusese că sunt ca o operă de artă pe care o vor toți, o critică, alții o mâzgălesc din invidie, iar unii o au și nu înțeleg ce e! Și toate acestea, pentru că cel
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
tău, Maur?. Perplexitatea lui îi fu de folos, îsi ridică grăbită pulovărul de pe jos, se îmbrăcă și ieși fără un cuvînt. Pe scara întunecată se opri să-și șteargă lacrimile. De cum păși afară, își simți din nou spiritul liber, o fericire nostalgică îi topea sufletul. Se putea bucura în continuare de lumină. Noaptea lipsită de speranță nu reușise să pună stăpânire pe ea. Privi un strat de flori proaspete, neprihănite, scăldate în lumina soarelui. Le mângâie cu privirea și se simți
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe termen lung, o căsnicie e robie, dar pe termen scurt poate fi doar poezie. Căsnicia este un cuib al dragostei în care două vieți se macină pentru un dram de fericire. • Din două sau mai multe opțiuni de mariaj, bărbatul alege pe cel mai nepotrivit, apoi se dă cu capul de pereți, vrând să fie despărțit. Căsnicia e un fruct sublim și aromat, dar nu e de mâncat. • Toare mariaje încep
AFORISME DESPRE CASNICIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1471525062.html [Corola-blog/BlogPost/381312_a_382641]
-
Lași totul; pleci de acasă. N-ai timp s-alegi răul de bine. Faci furori oriunde te găsești; Te privesc toți ca pe un acrobat Și ochii mereu ți-i rotești; Poate-ți mai cade-n plasă ... un bărbat. Ce fericire poate fi În materia cenușie Și-n camerele inimii Când lumea toată te știe ! Te afli în pelerinaj de multe luni Cu orice nene din margine de drum Și pe-aia mică ai uitat s-o suni ... E prea cuminte
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1383813923.html [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
și-a făcut intrarea în împărăteasca cetate în glasul cântecelor de biruință. Toată lumea-senatori, nobili, oameni cu vază, laolaltă cu toată omenirea din Roma- i-a ieșit în întâmpinare din toată inima, cu ochi veseli, primindu-l cu urări de fericire și cu o nesfârșită bucurie, ca niște scăpați din închisoare. Bărbați, femei și copii se înghesuiau laolaltă cu nenumărate cete de slujitori și nu mai conteneau a striga, numindu-l când salvatorul, când dezrobitorul și când binefăcătorul lor. El însă-pătruns
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
atenție scena fiindcă era cunoscută firea cam năvalnică a Prințesei Palatine, soția lui Monsieur, fratele regelui, se repeziră la victimă, îi băgară sub nas niște cârpe cu oțet, îl recuperară iar apoi îl duseră, mai mult pe sus, bălind de fericire, din nou, în fața cumplitei muieri. Deși i se cam bălăngănea capul de colo-colo, Verdunel auzi totuși: - Băi, jidane, tu ești baliga aia de-l văzu pe târța-pârța, hodorogu’ ăla de cumnat al meu!? Având încă mințile slăbite Costel îngăimă, spre
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Și doar suspinele-ți să știe Bătaia-i dulce sau amară. Îți culcă tâmplele în palme Cu lacrimi calde să le-alint Și-mbracă-mă cu șoapte calme De-adâncu-mi dor să mă dezmint. Ridică-ți ochii, să te bucur, De fericirea ce-o primesc Simțind al dăruirii flutur Zburând frenetic, nebunesc. Ascultă-mi freamătul din suflet ,nălțându-se din pârguitu-mi trup Și-l prinde pe-al tău chip în zâmbet Cu ochii-nchiși, într-un sărut... - dedicată soțului meu, la aniversarea a
ÎȚI CULCĂ OBRAZUL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1475781753.html [Corola-blog/BlogPost/382347_a_383676]
-
pe care le-au întâmpinat, temerile și asperitățile pe care societatea în anumite momente ale ei i le-au așezat în cale, perspectivele devenirii acesteia într-o societate dezabuzată de servituți mărunte dar și de tare sistemice (la americani, din fericire, acest experiment nu s-a produs) și în care normele vieții libere s-au insinuat (nu fără prejudecăți), ubicuitățile și cutumele din țara de origine (Irlanda) au devenit puțin dezirabile, ele trebuind adaptate sau lepădate. Cum se spune, nimeni nu
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (5) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_5_.html [Corola-blog/BlogPost/357302_a_358631]
-
la moartea aproapelui nostru îmbălsămați în frigul indiferenței absolute! Nu ne mai impresionează nimic. Nici măcar cinismul celorlalți. Sau al nostru. Trăim ca niște cadavre ambulante. Comunicăm cu ceilalți doar prin simțuri. Și cinism. Trăim în concubinaj cu propriile noastre neveste. Fericirea o abordăm ca pe-un lucru furat. Ne este frică, pur și simplu, să fim fericiți! Sau triști. Am tras o fugă până-n Occident și nu ne-a plăcut. Nici Orientul nu-i mai breaz. SUNTEM RĂSTIGNIȚI ÎNTRE CELE PATRU
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
RĂSTIGNIȚI ÎNTRE CELE PATRU PUNCTE CARDINALE ALE NEHOTĂTÂRII NOASTRE! Ne uităm la proprii noștri copii ca la niște străini. Privim soarele și ne întunecăm. Nu suntem bineveniți nici în paradis, nici în infern. Purgatoriul nostru e fără capăt și, din fericire(?),fără coadă! DEZILUZIA ESTE FOLOSITĂ CA ARMĂ DE NIMICIRE ÎN MASĂ. Suntem încurajați să ne deziluzionăm unii pe alții.Și ne descurcăm de minune. Ne privim în oglindă și nu vedem pe nimeni. Între noi și imaginea noastră s-a
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
nechibzuit. Care-i rostul străduinței Să aduni din cele bune Nu-i și asta pan’ la urmă Searbăda deșertăciune? Câte zile de durere, Câte nopți de neodihna, Nicăieri inima noastră N-a găsit un strop de tihna. Nu e alta fericire Pentru om decât sa-mbie Pantecu-i cu-agoniseala, Sufletu-i cu veselie. Dar în vreme, pe-ndelete A-nteles sufletul meu Că s-aceasta însăși vine De la bunul Dumnezeu. Cine poate să mănânce, Să se bucure-n vreun fel Dacă nu
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464882680.html [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]