2,209 matches
-
iar răutatea nu-i decît un factor secundar, derivat" (p. 48). Ca și stăpânul, sclavul își găsește propriile sale motivații existențiale, o filozofie care dă sens vieții sale și care îi face traiul suportabil. Ascultîndu-l aproape nu știi cine este fericitul și cine nefericitul în această relație. Cert este că între Stăpîn și Sclav se stabilește o situație de interdependență. Dispariția unuia ar face imposibilă existența celuilalt. Teza acestei piese este aceea că existența umană se bazează pe un raport de
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
care trăiesc. 3 ore din 10 în mașină înseamnă venituri cu 30% mai mici pentru mine. Așa că DA, MĂ GRĂBESC. Cine își permite să stea relaxat și să nu se grăbească înseamnă că nu are probleme reale și e un fericit. Dar eu se pare că nu intru în categoria asta Una peste alta, nu instig la abuzul de claxon, la blocarea intersecțiilor aiurea, la încurcarea partenerilor de trafic, la înjurături șamd - dar claxonul are rostul lui și trebuie folosit cu
Robinson Claxon by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83005_a_84330]
-
Telefil De Sfînta Maria, joi 15 august, mai marii Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Prea Fericitul, s-au aflat la mănăstirea Nicula, la sărbătoarea hramului. Toți veniseră de cu seară. Deși ploaia a alungat cîteva mii de pelerini, au rămas peste 20.000 să asculte liturghia și să cînte toată noaptea de miercuri spre joi prohodul
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
comilitonii săi întru suprarealism, după ce Gherasim Luca, Trost și Paul Păun s-au expatriat, iar Virgil Teodorescu s-a descalificat, încălcîndu-și principiile inițiale, pe calea unui oportunism lamentabil. Poate că "destinul trist" al poetului ("deși Gellu Naum se considera un fericit"!) să fi constituit, compensator, o șansă a cristalizării existenței sale în direcția transpunerii suprarealismului într-un "mod de viață", al "umanizării" sale specifice. Singurătatea și "inactualitatea" i-au favorizat adîncirea în sine, marginalizarea i-a îngăduit a-și cultiva propriul
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
nu s-ar mai fi aflat în treabă cerînd încuviințarea Patriarhului. Biserica Ortodoxă acordă oricum copiilor dezlegare la lapte în Postul Paștelui. Că prefectul nedus la biserică a cerut această dezlegare e treaba lui. Regretabil ni se pare că Prea Fericitul Teoctist nu l-a pus la punct, lăsînd astfel de înțeles că dacă n-ar fi fost intervenția PSD, n-ar mai fi putut bea copiii lapte în post, periclitînd astfel continuitatea programului guvernamental. * Evenimentul zilei a aruncat o nadă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Locația lui Euthanasius, Pe locația Mîntuleasa. Arghezi: Locația Buna-Vestire. Sau, trecînd la compartimentul cu literatură universală și alegînd, la fel, la întîmplare: E.A. Poe: Prăbușirea Locației Usher. Ibsen: Nora sau Locația păpușilor. Kafka: Locația. Stendhal: Locația din Parma. Strindberg: Locația fericiților. Wilde: Balada locației din Reading. Thomas Mann: Locația Buddenbrook. Jules Verne: Locația din Carpați. Chateaubriand: Memorii de dincolo de locație (apărute, cum se și cuvine, postum) și Rimbaud: Un anotimp în locație. Cît s-ar simplifica lucrurile, nu-i așa ? O
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
sa carieră." Pe drept cuvînt. Procurorul religiilor bancare Toată presa știe că Dracula Park trebuie să se mute de lîngă Sighișoara, numai ministrul Turismului... și al palmierilor aclimatizați pe litoral se face că nu e așa. Învins pe toată linia, fericitul Agathon pretinde că nu știe că UNESCO l-a avertizat să-și mute parcul de distracții de lîngă Sighișoara. Ceea ce probează, o dată în plus, că în România de azi Dracula are oamenii săi. "America nu știe că mareșalul Antonescu a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
scriitorii de etnie pură, urmînd apoi, rînd pe rînd, toate celelalte laturi: tracică, meridională, mitteleuropeană etc. Spre deosebire de istoria literară, geografia literară presupune un demers sincronic, pe orizontală, ceea ce face ca scriitorii care o populează să fie mult mai numeroși decît fericiții intrați în marile sinteze de istorie literară. În Imediata noastră apropiere, autorul aduce în centrul atenției o serie de scriitori despre care mai ales la vremea apariției cărții nu se știa mare lucru la nivel național (Cora Irineu, Virgil Birou
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
printr-o veritabilă convertire. Trebuia să te convertești ca să fii botezat și trebuia să fii pregătit ca să primești botezul. În această privință, un caz spectaculos de convertire creștină este cel al lui Augustin. Indiferent că îl numim "Sfîntul Augustin" ori "Fericitul Augustin", sau pur și simplu "Augustin", convertirea lui are datele unei răsturnări și profilul unei metamorfoze. O răsturnare de viziune și o metamorfoză de atitudine. Dacă e să dăm crezare mărturisirilor sale, dintr-un neoplatonician trecut prin școala maniheismului, Augustin
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
vezi că acestea s-au păstrat tocmai de creștini. Atât de puțin ne temem că ar putea să ne pricinuiască vreo pagubă atacurile lor. Așa că noi râdem de strădania zadarnică a vicleșugurilor lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 304) Moartea spirituală a prigonitorilor „Căci moartea e a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Iulian) a oprit măcelul pentru că era plin de invidie și nu putea suporta slava acestor atleți ai credinței. Nu a îngăduit totuși ca aceștia să locuiască în orașe, ci i-a trimis în Ținuturile cele mai îndepărtate ale stăpânirii romanilor”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a III-a, 17, 6-8, în PSB, vol. 44, p. 146) „... Într-adevăr cei care asistau acolo au rămas uluiți văzând cât de tare li se deșirau (mucenicilor - n.n.) în urma loviturilor până și arterele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei înșiși de pe înălțimea caselor, socotind o astfel de moarte ca un câștig față de cruzimea nelegiuiților<footnote Notă Pr. Bodogae: Așa e cazul sfintei Pelaghia a cărei pomenire se face în 4 mai. Unii socot astfel de pătimiri asemănătoare sinuciderii (Fericitul Augustin, De civ. Dei, I, XXII). (n.s. 47, p. 327) footnote>. Acolo, în Antiohia, trăia o persoană sfântă și de o tărie sufletească admirabilă; după trup ea era femeie, dar era respectată de toți antiohienii pentru bunăstarea și pentru neamul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a opta, XIV, 13, în PSB, vol. 13, p. 334) „... I-au înfășurat (mucenicului Apfion - n.n.) amândouă picioarele în pânză înmuiată în ulei, sub care călăii, care ascultau de ordinul primit, au aprins focul. Ce suferințe a trebuit să îndure fericitul atunci, nu se poate descrie în cuvinte, căci înmuindu-i carnea de pe el, focul ajungea până la os, așa că din pricina flăcărilor lichidul din trup se topea ca ceara și se scurgea picătură cu picătură<footnote Notă Pr. Bodogae: Dacă chiar legislația
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și-a pierdut mădularul lui, dar harul n-a îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum înainte de o învățătură mai duhovnicească; nu auzeau ca mai înainte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Dar, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Pioniu Preotul și al celor dimpreună cu el, V, 2-5, în PSB, vol. 11, p. 144) „Iar proconsulul, stând pe scaunul de judecată, a zis: Cum te numești? Fericitul a spus: Numele meu cel dintâi și ales este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp. Proconsulul a spus: ÎȚi sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Montanus, aduci jertfă zeilor? Montanus răspunse: Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia mereu am jertfit”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, presviterul din Singidunum, un preot daco-roman, în PSB, vol. 11, p. 188) ,, Atât de departe era de el (fericitul Gordie - n.n.) gândul de a se da înapoi și de a se teme de chinurile ce-l amenințau, încât le chema spre el și spunea: Pentru ce șovăiți? Pentru ce stați? Să mi fie scrijelat trupul! Să-mi fie răsucite
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
martirii cei desăvârșiți, care-Ți făceau impresia că sunt chemați la un ospăț ceresc”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șaptea, XXII, 4, în PSB, vol. 13, p. 291) În privința muceniciei de care a fost învrednicit de trei ori fericitul Pavel, cum aș putea-o descrie cu toată cuviința? El fusese osândit la moarte în aceeași oră cu celelalte două fecioare și prin aceeași sentință. Înainte de pronunțarea hotărârii el a cerut celui care urma să-i taie capul să-i
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul. Și după el, fiind pironit (pe stâlp) Carp, acesta a zâmbit. Iar cei de față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la răutățile voastre”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 37-39, în PSB, vol. 11, p. 169
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
suporta orice insultă și rușine pentru Hristos; pentru că, punându-și speranța în El, în iubire și în bunurile viitoare, insulta, bătăile, prigoanele și celelalte pătimiri, inclusiv crucea, toate sunt plăcere, bucurie, încântare și arvună a (bunurilor) cerești. Pentru că zice (Mântuitorul): Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni toți oamenii și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră mințind din pricina Mea; bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri (Mt. 5, 11-12). Căci harul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
altora (I Tim. 1, 16), că nimic nu-i de temut acolo unde e dragostea Tatălui, nimic dureros unde se află mărirea lui Hristos”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 23, în PSB, vol. 13, p. 184) „Fericitul Potin, căruia îi fusese încredințată păstorirea episcopiei de Lyon, fiind atunci în vârstă de peste 90 de ani și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și rece și care îl îndemna să aibă curaj. De aceea, când au încetat suferințele, a spus că nu s-a bucurat, ci s-a întristat, căci, zicea că (a dispărut) l-a părăsit Cel care îi aducea mângâierea sufletească”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria bisericească, cartea a IIIa, 11, 3, în PSB, vol. 44, p. 140) „Ștefan, pe când primea lovituri mortale cu pietre, vedea cerurile deschise și pe Iisus stând de-a dreapta Lui Dumnezeu (Fap. 4, 55). De aceea nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul. Și după el, fiind pironit (pe stâlp) Carp, acesta a zâmbit. Iar cei de față, mirânduse, i-au zis: Ce este, de ce râzi? Iar fericitul a zis: Am văzut slava Domnului și m am bucurat, și am văzut totodată deosebirea față de voi, căci eu nu sunt părtaș la răutățile voastre”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 37-39, în PSB, vol. 11, p. 169
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Hristos dă multă plată nu numai celor care au suferit persecuțiile, nu numai celor care au fost răniți, închiși, uciși și junghiați pentru numele Lui, ci chiar și acelora care doar au suferit ocări și cuvinte insultătoare. Hristos a spus: Fericiți veți fi când vă vor urî pe voi oamenii și când vă vor alunga și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca un rău din pricina Fiului Domnului; bucurați-vă în ziua aceea și săltați căci, iată, plata voastră
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 189) „...primiți-le cu atâta bucurie cu câtă vi le-au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu șovăiască; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s-au luptat împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufletul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 197, II, în PSB, vol. 12, p. 398) „Să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem într-o clădire vrednică
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]