134 matches
-
de bibliotecari, având între colegi printe alții pe academicianul Dan Simonescu, recunoscutuil eminescolog de mai târziu, Augustin Z.N. Pop, Zlate Bogdanov, toți musceleni. Era perioada când începutul fiecărei ore și lecții, al fiecărui curs sau activități socotite festive - și festivismul nu lipsea de loc, era chiar “provocat” să se producă și socotit o adevărată manie a sistemului - începea cu osanale aduse lui Stalin, “înțelepciunii” conducătorilor sovietici, a poporului sovietic alcătuit din “supraoameni” prin educație și autoeducație. Ne băgau “modelul” pe
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Dupa_razboi_in_timpul_bombardamentului_ideologic_.html [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
a transformat într-o cacofonie urbană. Nu e posibil să blochezi o capitală întreaga într-o țară europeană pentru că președintele Franței trebuie să se vadă cu șefii, sefuletii și dictatorii francofoni din întreaga lume. Reuniunea e un prilej de nesfârșit festivism. Organizația Internațională a Francofoniei este o non-organizatie pe scena politică internațională. Sommet-ul propriu-zis este un non-eveniment. Tema în dezbatere frizează absurdul: cum să discuți cu Hosni Mubarak et ejusdem farinae despre noile tehnologii în învățământ? Oare Franța și-a pierdut
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
București - 1h fără pauză / Actorii în prim-plan 22.20 Radio România Cultural - Dansul morții de August Strindberg, regia artistică Titel Constantinescu, Radio România Cultural - 1h 7min / FNT On Air Sâmbătă, 3 noiembrie 10.30 Serendipity - Caragiale în anul lui - festivism sau ireverență? / Divanele FNT 15.00 Librăria Bastilia - Lear / Lear(a), după textele spectacolului regizat de Andrei Șerban. Măsură pentru măsură, textul spectacolului regizat de Silviu Purcărete (Editura LiterNet, 2012) / Lansare de carte electronică 15.00 Muzeul Curtea Veche - Spre
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a by http://uzp.org.ro/festivalul-national-de-teatru-editia-a-xxii-a/ [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
electorali, fasolea cu sau fără ciolan, ori sarmalele autohtone de post sau nu, din anii de glorie ai regimului pesedist... O dată străbătut centrul orașului în pas de defilare cu scop strict patriotic, descurajată de aspectul mohorît și lipsit de orice festivism, m-am gândit să intru într-o biserică să fac o rugăciune, dacă tot am ieșit în târg. Nu am găsit nici una deschisă. Când eram gata, gata să păcătuesc cârcotind, m-am luminat deodată. Păi astăzi e zi liberă frate
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1417446700.html [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
să fie și implementată, pentru că sunt cartiere fără apă, canalizare, asfalt care au fost uitate de fostele administrații. * Horațiu Buzatu, candidatul Partidului Mișcarea Liberală (PML): Fără îndoială, prima problemă a Craiovei o reprezintă șomajul și lipsa locurilor de muncă. Dincolo de festivismul autorităților, craiovenii se confruntă cu o realitate crudă: zeci de mii de șomeri înregistrați cu acte în regulă și probabil alții zeci de mii de oameni (în special tineri) ieșiți din evidențe, dar aflați în aceeași situație: fără loc de
ALEGERI LOCALE 2016. Candidații la Primăria Craiova, despre proiectele pe care le propun alegătorilor () [Corola-website/Journalistic/102995_a_104287]
-
dat fiind că România de astăzi nu mai este cea rezultată din actul de la 1 Decembrie. Cred, de aceea, că trebuie să începem de urgență să pregătim un proiect național de aniversare a Marii Uniri. Care să nu implice numai festivism politic (acesta, oricum, nu are cum să lipsească), ci să conțină și substanță culturală. Nu în ultimul rând, care să genereze energii creatoare pentru viitor. Căci sensul marii aniversări nu este cel de a fi o elegie a trecutului, ci
Proiect fără precedent la 100 de ani de la Marea Unire, propus de Vulpescu, vicepreședinte PSD by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103343_a_104635]
-
mai nerușinată și mai găunoasă și care ajunsese să monopolizeze, otrăvindu-le, toată presa, radioul și chiar cele două ore de emisiuni aduse în casele câtorva oameni de hodorogitele televizoare cu lămpi, ridicarea minciunii la rang de politică de stat, festivismele deșănțate etc.), dar nu poate să nu noteze cu amărăciune că poporul român are prin excelență vocația masochismului și memoria îngrozitor de scurtă, de vreme ce nu se poate lipsi de foștii zbiri comuniști aflați, ca păduchii, în fruntea listelor electorale postdecembriste și
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1339966707.html [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
Cei vechi, cu naivă sinceritate, doreau să slujească cu arta lor imperativele vremii și nu erau crezuți, cei mai tineri mimau adeziuni entuziaste și erau aplaudați. Este vremea dis- imulărilor abile, atașamentelor zgomotoase și profitabile, a unei umilitoare derapări în festivism și ignobil. Val Gheorghiu s-a aflat permanent cu Școala ieșeană în raporturile în care a fost Voltaire cu Bunul Dumnezeu: se salutau dar nu și-au vorbit niciodată. Poate doar Craiu să-i fi reținut ceva mai consistent atenția
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
zile de naștere, când, de fapt, sfinții și martirii trebuiau, în viziunea lor, să fie celebrați la data matiriului lor, adică la data „adevăratei lor nașteri” din perspectiva bisericii. Mulți creștini ai primelor secole erau scandalizați și de veselia și festivismul celebrării, pe care îl vedeau ca fiind o reminiscență a păgânismului, în special al Saturnaliilor romane. Ei aveau dreptate să afirme asta: plasarea sărbătorii nașterii lui Isus Hristos din momentul în care aceasta a început să fie celebrată de creștini, exact
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Gerula este un om demn și tenace, a cărui rezistență la ocupație se transformă în timp în rezistență oarbă față de progres, iar tarabostele ciung este un om înțelept. Criticul a lăudat filmul, spunând că i-a plăcut prezența actorilor, străini, festivismul decent al marelui moment istoric, evidențierea sentimentelelor „de neputință, de umilință și de frustrare ale unui popor mic, condamnat la supunere”, interpretarea superbă de către Gheorghe Dinică a trădătorului Bastus a cărui replică („În nemernicia mea, ca un câine turbat am
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
armate române, fără a se preciza meritele deosebite ale Armatei I. În semn de protest, Armata I a refuzat să defileze pe sub Arcul de Triumf la București. Defilarea Armatei I a avut loc în Craiova într-o atmosferă lipsită de festivismul de la București, dar mult mai războinică, soldații "băteau aerul cu pumnii strigînd: Grivița, Grivița , Plevna iar populația, înfierbîntată răspundea la fel". Tensiunile au continuat între conducerea Armatei I și comandamentul armatei, încetînd doar în urma vizitei regelui Carol I la Craiova
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
calitate (ca mai toate timbrele emise în România, îți dai seama imediat că este vorba de un timbru de Lumea a Treia...), plus un desen special pentru Zece ani de la deschiderea negocierilor de aderare la UE. Mesaj imbecil, inutil, grotesc, "festivism" românesc cu iz de Cântarea României, când orice motiv politico-ideologic era bun pentru a serba ceva. Memoria comunismului are mâna lungă. 17 ianuarie 2005. Tocmai s-a terminat "Miss Piranda 005", spectacol organizat la Sala Palatului din București, locul unde
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
rod bogat. În ciuda dificultăților economice și ale unor porniri fățiș-denigratoare la adresa poetului-gânditor, eminescologii pasionați, înconjurați de un public deschis și onest, fac eforturi impresionante pentru a rămâne în perimetrul culturii autentice. Astfel, fertilitatea unei start de normalitate dezavuează atât febra festivismului cât și viclenia demitizărilor brutale. Au apărut deja, ori sunt doar anunțate deocamdată, multiple volume care reeditează opera lui Eminescu, noi monografii, studii și abordări critice inedite, care ne îndeamnă să păstrăm sfioșenia când ne înfruptăm din lucrătura geniului. Cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai multe ori, atunci când dorim pentru noi un alt chip, în strania încercare de a împăca răspunsul existenței noastre... Construindu-și cartea inteligent, Theodor Codreanu evită capcana cea mai primejdioasă, aceea de a face din Eminescu o realitate încremenită în festivisme și retorisme de doi bani, exprimate în vechi sau noi limbaje de lemn. Demonstrând o bună cunoaștere a domeniului, profesorul de la Huși ne invită, în fond, ca și alții, la o nouă lectură a textului eminescian... "Tribuna învățământului": (I), nr.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întrețineau (vom vedea cu ce consecințe) "biserica Eminescu". Dar "orgiile" pe care le denunța canonicul blăjean incriminând "grandomania unei direcțiuni" sau "infecția" despre care, oripilat, amintea Aron Densusianu în Literatura bolnavă n-au șubrezit interesul pentru nefericitul poet. După cum, alături de festivismul găunos a înflorit și un fals cult Eminescu (acel pseudocult asupra căruia atrăgea atenția Perpessicius, câtă vreme, de pildă, nu există nici în zilele noastre un institut sau o catedră Eminescu), amplificat pe fundalul deromânizării, a prigoanei naționaliștilor. Iar Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
hibernare post-călinesciană a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate scutită de izul muzeal, ceea ce s-ar putea traduce prin râvnita schimbare de imagine. Împovărat de clișeistica didactică, iscând un halou admirativ, împins frecvent într-un festivism găunos ori, dimpotrivă, supus voinței agresive de contestare, Poetul național, rămas "măsura noastră" (cum zicea Noica), se oferă generos exegezei. Criticul român trebuie să ajungă, așadar, la Eminescu reinventând etalonul prin lecturi proaspete, coborând în text. Iar controversa pare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai aduc aminte de un grup dispersat de fețe nefamiliare, care se întorceau discret spre mine, ca să vadă cine tușește atâta. Și mai țin minte că doamna din dreapta mea mi s-a adresat din nou, cu aceeași șoaptă pătrunsă de festivism: — Probabil că a intervenit o întârziere. L-ai văzut vreodată pe judecătorul Ranker? Are o față de sfânt. Și îmi mai aduc aminte că, la un moment dat, muzica de orgă vira ciudat, aproape cu disperare, de la Bach la Rodgers și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
susținute de ample extrase din lucrările incriminate. În subsidiar se realizează și o tipologie a celor mai uzuale păcate întâlnite în textele veleitarilor, de la vanitatea auctorială la goana după originalitate cu orice preț, de la obscenitatea ostentativă la filosofarea vidă, de la festivism și orgolii localiste la ridicole pretenții teoretizante. Eseul final, Confesiunile unui fost cititor, în prezent critic literar, deplânge statutul ingrat al criticii de întâmpinare, pledând pentru lectura selectivă și pentru descurajarea autorilor de maculatură literară. Dintre toți comentatorii actualității literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
a căror creație, mai mult sau mai puțin nonconformistă, era tolerată, dar nu agreată la nivel oficial, astfel încât nu avea cum să își găsească locul tocmai în cotidianul PCR. Tot mai agreate au fost, îndeosebi între 1975 și 1989, când festivismul ceaușist se exacerbase, producțiile ocazionale ale unor versificatori de serviciu (Victor Tulbure, Eugen Frunză, Niculae Stoian, Dan Rotaru și mulți alții). Nici proza inclusă în sumar la răstimpuri nu dezminte de obicei regula tendențiozității partinice, deși efectele acesteia sunt atenuate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de o lumină stranie care aproape paradoxal încălzea atmosfera exact atât cât era nevoie, fără edulcorări sau festivisme. În cea de-a doua perioadă, care deja era transparentă în unele din lucrările din prima perioadă, Jana Ghemeș, și-a descoperit plenitudinea comunicării în câmpul promițător al artei naive. Despovărată de o parte importantă a stresului zilnic, exuberanță sufletului
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
vom mai reuși să-l descâlcim, să luăm distanța necesară, atunci tocmai ei, cei fără experiență istorică, dar cu memorie culturală, au șansa de a construi această distanță. Corneliu Pintilescu: Da, o abordare rațională. O abordare care să meargă dincolo de festivism, În profunzime, pe fenomenele sociale. Normal că e nevoie și de un cult al memoriei, de un cult al persoanelor care au murit pentru că nu au făcut compromisuri. Dar dincolo de asta sunt fenomenele profunde pe care trebuie să le percepem
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citit despre această perioadă. Nu eram obligată să particip la un astfel de curs și cu atât mai puțin să aprofundez tematica. Am avut libertate totală să aleg sau nu acele cursuri, să continuu sau nu lecturile În acest sens. Festivismul pe care se construiau discursurile, poetica folclorică În care erau scrise poeziile, totul conducea la impresia că România nu a avut decât un palier de cultură populară și e singurul pe care se sprijină, restul a fost linșat. Aceste texte
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și prostituate. Un scrâșnet de mânie asprește aceste congestionate, grandilocvente „poezii sociale” cu verb dur, tăios, metalic, în care invectiva, imprecația, profetismul sonor nu exclud împroșcările de sarcasm. În anii puterii populare, semețul coboară de pe baricade, ancorând țanțoș într-un festivism înstrăinat de poezie. Cântând, în ton cu atâția alții, „partidul-părinte”, privind dezmierdător la colectiviștii și pionierii „patriei socialiste”, răzvrătitul de odinioară își trăiește, în declamații sterpe, „ora extazului”. A scris și teatru (Pământ blagoslovit, 1938, Muzica stelelor, 1947, Făclierii, piesă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
ca să amintim doar cîteva dintre interogațiile cercetătorilor, ale căror răspunsuri însă fie se lasă așteptate, fie au rămas la stadiul unor propuneri mai mult sau mai puțin întemeiate. Neîndoielnic că, pragmatic vorbind, asemenea întâlniri amenințate nu o dată de redundanță și festivism își propun, declarativ, schimbări radicale asupra percepției operei, însă aproape tot de atâtea ori efectele nu sunt nicidecum seismice, atâta vreme cât un feedback substanțial întârzie să apară. Din acest unghi, încercarea noastră poate fi privită ca o pledoarie deschisă pentru redescoperirea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Debutează cu versuri la „Albina” în 1950, iar în volum în 1957 cu Fierul dracului. Poezia lui S. răspunde comenzilor ideologice ale momentului sau urmează formula tradiționalistă, de inspirație rurală. Constante ale volumelor Fierul dracului și Fișă personală (1963) sunt festivismul, stilul direct, retorica patetică, declamatoare, problematica afișat etică, dar mai cu seamă sloganurile mobilizatoare, preluate de „poetul-cetățean”: „Eu sunt poetul lucrurilor categorice, / Ca munții-n cerul clar după ploaie, / Poet al zilelor care devin istorice / chiar de la prima ceasului bătaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]