140 matches
-
aservirii omului de o tehnică absolut indiferentă la posibilitățile și necesitățile ființei umane, diarista exclamă: ,Ce caută o imbecilă tehnic într-o țară hipertehnologizată? Sînt o infirmă". Consumismul ca mod de viață, freneziile comerciale agresive, ca și cele gregare și festiviste cu ale lor automatisme și stereotipii de rigoare o irită vizual și auditiv, iar coruperea biotehnologiei care creează vieți cvasiumane îi întărește convingerea că a devenit o persoană neaparținătoare secolului. ,Eu sufăr de imbecilitate tehnologică, ceea ce mi-a creat un
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
radio nu s-ar mai bîlbîi sau, prin natura lucrurilor, n-ar oferi informații incomplete, ce ne-ar mai rămîne de făcut nouă, celor din presa scrisă. Cronicarul a remarcat și el, pe de altă parte, o tonalitate uneori sîcîitor festivistă a acestor transmisii maraton în direct. Totuși să nu confundăm festivismul de pe vremea lui Ceaușescu, al transmisiilor în direct care erau gata îmbălsămate în formolul cenzurii, cu starea de jubilație pe care Cronicarul nu are motive s-o considere prefăcută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
sau mai puțin dirijate din umbră. Așa se face că, sub stindardul multiculturalității, s-au croit, la repezeală, din mărunte ambiții sau vanități provinciale, ample și promițătoare proiecte culturale, unele rămase în stadiu de... proiect, altele - materializate în evenimente ocazionale, festivist tematice, presărate cu discursuri găunoase, dacă nu cumva de-a dreptul agramate, și „soldate” cu focuri de artificii multicolore și... cam atât, ca să nu mai vorbim de situațiile în care multiculturalitatea e scoasă „la înaintare” în scopuri politicianiste și/sau
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
mai puțin seducător în plan literar, poate pentru că mi s-a părut conturat în linii prea clare, prea puțin echivoce, amintind de inevitabilul personaj pozitiv de pe vremuri); dilemele scriitorului onest în perioadele de aparentă - și posibil trecătoare - ieșire din minciuna festivistă a creației literare; reacția unor foști activiști de partid evrei care "se dezmeticesc" și vor să emigreze în Israel numai după ce primesc ei înșiși cîte un picior în fund. Păcat că spațiul nu-mi îngăduie să mă opresc asupra lor
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
de ,carieră". Am fost să văd spectacolul făcut de regizorul Cornel Todea după povestea Harap Alb de Ion Creangă, care urma să aibă premiera peste două săptămîni. Mărturisesc că am avut emoții. Pentru toată lumea. Pentru teatru, să nu fie ceva festivist sau, dimpotrivă, înecat în formule prefabricate, cunoscute sau intuibile. Pentru regizorul Cornel Todea, dublat și de responsabilitatea directorului Cornel Todea. Pentru trupă... Nu mult după începerea reprezentației, emoțiile au fost risipite. O atmosferă elegantă, rafinată, de care nu mă bucur
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
a fost tocmai opusul unui astfel de gest și cei trei autori ai lui, Călin-Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima și Rodica Zafiu, au ținut să precizeze acest lucru: ";A se mai ști că acest Calendar nu s-a născut din bîțîiala festivistă ce a eclectizat în acest an mica noastră republică, prinsă ca într-o menghină, între UNESCO și NATO, la 150 de caragiali putere. Nenea Iancu s-a făcut scăpat invocînd o criză de sciatică pentru a sta la Berlin și
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
ale Puterii. Mai întâi sub ceaușism, apoi în hibridul politic și social care l-a moștenit, inclusiv în independenta de țara și de idealurile lui Eminescu Basarabie (fenomenul ar merita o examinare separată), ceea ce sporește și mai mult grotescul delirului festivist orchestrat an de an. Nimeni însă nu sesizează absurdul, enormitatea situației. Din contră. în ianuarie, un abur de evlavie subit cuprinde toată lumea, prinsă într-o suspectă unanimitate: potentați "cu ceafa groasă" rostesc solemn platitudini indigeste la împărțirea unor titluri și
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
soia, revoluție de catifea, aleșii poporului, evenimentele din decembrie etc. Un clișeu supus transformărilor este și podul de flori: metafora cuprinsă în această formulă era direct legată, la început, de festivitățile care tindeau să reapropie politic România și Republica Moldova. Caracterul festivist și ineficient al aruncării de flori în apele Prutului a fost însă simțit ca aflîndu-se în evident contrast cu nerezolvarea adevăratelor probleme, a gravelor crize politice și economice: s-a creat astfel, de la început, un context depreciativ pentru reutilizarea expresiei
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
cu încă o secvență, pe genericul lui trebuie trecute cu literele cele mai vizibile și numele principalelor realizatoare. * Locul special al revistei G.D.S. în peisajul atît de pestriț al publicisticii românești din ultimul deceniu este fixat într-un editorial deloc festivist de Sorin Vieru: "Document de epocă, cronică a actualității transformată prin lucrarea timpului într-o cronică istorică făcută din crâmpeie, câmp de confruntări de idei, revelator al mentalităților unor actori, autori și regizori ai dramelor și vodevilurilor ce se joacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
și de fabulație măruntă. În fața unei atît de ciudate lipse de reacție nu există nici o scuză acceptabilă, dar există mai multe explicații plauzibile. Mai întîi, aniversarea lui Barbu Brezianu, desi spectaculoasă că bilanț, nu a avut nimic din aerul acela festivist și muzeistic al sărbătoririlor de rutină care mobilizează vocile în adevărate coruri și înăbușă evenimentul într-o retorica, de cele mai multe ori, suficientă sieși, abstractă, convențională și frigida. Departe de a fi doar un bun de patrimoniu, la cei nouăzeci de
Un adolescent: Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17972_a_19297]
-
va sfîrși "mîncata de golani". Pentru el, golanul e "un om gol sufletește, adică lipsit de spiritualitate". Cele 15 capitole ale proiectului trebuiau să ia în discuție toate "formele golănești", iar la concluzii notase: "golanul are ori misticism vulgar, desantat, festivist etc., ori scepticism vulgar (ătotu-i relativă), ori stiintism exagerat. Apoi, golanul are ori optimism tîmpit, ori pesimism disperat și intermitent/.../ Ce e de făcut. Politică sau pedagogia reinstaurării elitelor în omenire". Proiectatul studiu despre om în comunism - din 1962! - avea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
mijloc de descurajare a tentativelor celor "de dincolo" de a tulbura stabilitatea ierarhiilor constituite pe malul stîng, bastioane care, orice s-ar spune, nu se pot dispensa și de o suveranitate administrativă formal dezavuată". În nu mai mică măsură, comportarea festivistă a fost pentru unii trăgători de sfori din România un mijloc la fel de reprobabil de-a substitui acțiunea prin demagogie, de-a transforma o dramă națională în capital politic bine sunător în vremuri de mizerie multiplă. Din păcate, chiar guvernele României
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
a noastră. Ce-aș mai putea spune eu mai bine ca autorul? Și de ce-aș ține să găsesc noduri într-o fibră atât de fină și de rezistentă? Cum l-aș putea lăuda oare pe autor fără să vulgarizez festivist învățătura primită? Singura soluție s-ar dovedi poate citarea inspirată și masivă, dar apucând pe această cale riști să rescrii, în cazul de față, întregul volum. Cel puțin descoperi satisfacții de copist medieval despre care habar n-aveai că există
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
Marina Constantinescu Zilele acestea, Teatrul Național din Craiova a sărbătorit 150 de ani de existență. Un moment important, cu greutate, dar nu doar acesta ne-a făcut să ne oprim la Craiova. După acest eveniment, organizat cu tot tam-tam-ul festivist, directorul Teatrului, actorul Emil Boroghină se retrage. Reușita națională și internațională a teatrului din ultimii doisprezece ani i se datorează acestui manager care a făcut treaba asta fără să știe ce titulatură modernă poartă. A făcut-o din instinct și
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
ajunul căderii comunismului, a doua oară chiar când acesta se prăbușea. Cunosc deci împrejurările. Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat - sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
o îndrăzneală penitentă a vorbi în felul acesta despre un autor venerat? însă, pe de altă parte, buna conștiință critică ne-ar putea oare scuti de îndatorirea de a transcrie constatările unui examen leal de dragul respectării unei convenții școlărești sau festiviste? O altă rectificare a imaginii în circulație a lui Bacovia pe care o operează Constantin Călin este cea avînd ca obiect un ins lipsit de personalitate, de conștiință de sine, macerat de un complex de inferioritate irezolvabil. Nu cumva inadaptabilitatea
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Ion Simuț Era clar aproape pentru toată lumea că discursul oficial al regimului comunist despre realitățile interne, triumfalist și festivist, era nu doar înșelător, ci de-a dreptul mincinos. Dar o replică deschisă era imposibilă. Dovezi vii, fra--pante și înfricoșătoare, erau închisorile și persecuțiile. Opoziția din interior față de regimul comunist, mai ales în primii lui ani, putea aduce moartea celui
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
literatură, și vehicularea unor clișee oficiale, care conduc invariabil la schematism și ideologizare tezistă, având drept consecință compromiterea literaturii. Literatura subversivă optează pentru încorporarea sau îngroparea în text a unei politici a scepticismului discret, flexibil, față de prezent, contrapusă unei politici festiviste, dogmatice, autoritare. Ea nu adoptă în mod deschis o opoziție fermă, ce ar duce la un conflict al punctelor de vedere cu oficialitatea. E tactica unei disidențe pe sfert, cu pași mărunți, jocul unei insubordonări de probă, ca să stârnească și
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
tradiția/trecutul/viața însăși: Inginerul din Prins este reprezentantul unei generații hippie, aparent dezabuzat, dar care explorează viu și sceptic pluralitatea de sensuri oferite de tradiția și fondul ideatic al omenirii; absolventul de istorie din Dulce ca mierea... reînnoadă patriotismul festivist și mimetic/cazon cu unul de profunzime al veteranilor de război, aflat într-o ruptură și o discordanță care infuzează romanului un fond meditativ trist; Mirek din Oaza e evreu, căutând conservarea normelor religiei iudaice într-un context nazist tragic
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
din libertatea mișcării și a cuvântului, din simetrie și limpezime, din slujirea adevărului adevărat. Insistă Sebastian: e o noblețe a scrisului zilnic, profund, îndrăzneț, fără ostentație, după cum există și gazetărie cel puțin de condiție îndoielnică, bunăoară foiletoanele "de ocazie", glosările festiviste, precum și subiectele "ursuze și sterpe", "dezolante din fire", cu "muză mediocră și trivială", care meschinizează scrisul și îi răpește libertatea morală 4. Despre foileton, Sebastian are mereu cuvinte elogioase, punându-l la temelia construcției culturii românești, prin faptul că a
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
a greși stabilindu-i o rădăcină comună cu aceștia și anume blamarea condițiilor mizerabile în care ne-am aflat cu toții în epoca finală a regimului totalitar din România, zisă "de aur". Ca dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
emoție și teamă, pentru că aici erau transcrise impresiile poetice dintr-o amară experiență biografică: exilul didactic la Rogojeni pe malul Prutului, în perioada 1949-1950, și anii petrecuți la Canal, 1952-1954, care nu a fost nicidecum un "Drum fără pulbere", așa cum festivist și neconvingător scria un roman realist-socialist, Petru Dumitriu, ci un drum al morții, ce a inspirat o poezie carcerală ce se constituie ca un capitol încă puțin cunoscut al poeziei române contemporane. Scrise pe petece de hârtie, cusute în căptușeala
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
Jurnal de scriitor sub dictatură. Mărturisește că va trăi și el virtual, după modelul lui Pătrășcanu, sub trei dictaturi: dictatura politică, dictatura economică și dictatura inspirației. Titlul său pornește de la opinia cvasi generală că noi românii facem treburile în mod festivist, să salvăm aparențele, heirupist, adică de... paradă. Astfel notează autorul că Gheorghiu-Dej, în 1962, la încheierea colectivizării, i-a adunat pe țăranii fruntași în costume naționale, tot de paradă, la M.A.N., ca să semneze decretul pernicios pentru truditorii pământului
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
putere a lui Stalin vor elimina orice posibilitate de a afirma deschis creativitatea vreunei etnii din cadrul conglomeratului sovietic. În plus, umorul evreiesc nu a fost pe gustul niciunui regim autoritarist și, chiar dacă filmul lui Vilner include elemente de propagandă, decupaje festiviste, triumfaliste, el este plin de subtilități, de nuanțe care neagă prin contrast afirmațiile ideologice. Probabil că acesta era unul dintre motivele pentru care filmul lansat în 1927 la Kiev era în foarte scurt timp retras din cinematografe de către biroul ucrainean
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
total orice fel de discuții de tipul celor cu privire la proza psihologică sau la poezia tinerilor, orice fel de dispută despre înnoirea sau conservarea literaturii partinice. Numere întregi ale revistei sînt confiscate de asemenea evenimente extraliterare, care prilejuiesc nu doar articole festiviste, publicistice sau reportaje, ci și o întreagă literatură care, formal și ca tematică, mesaj etc. iese cu totul din vreo logică literară, artistică a momentului și se plasează într-un spațiu anistoric din punct de vedere literar, dincolo de binele și
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5279_a_6604]