101 matches
-
impas al receptării cărților cu scene ale corporalității. În poezie, capetele de acuzare sunt Arghezi (pentru îndrăzneala cu care Tinca își arată “carnea de abanos” și “mărgăritărelul de mai” sau cu care Rada “Si-a dezvelit sărind/ Bujorul negru și fetia”) și Geo Bogza pentru Jurnal de sex (1929) și Poemul-invectivă (1933), volume ce au cunoscut aproximativ aceeași soartă cu Povestea poveștilor lui Creangă, nefiind reeditate decât în 1996 în cartea de interviuri a Dianei Turconi (vol. Eu sunt ținta. Geo
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
viperă de muiere care o prigonea pe fata făcută cu aia de murise. împăratul, prost de încrezător, ca toți bărbații din lume, pe care poți să-i duci de nas cum vrei" Și ce crezi, Rițo? Vipera i-a luat fetii și auzul, și vorbirea, nu numai c-a aruncat-o departe de tot, la țară, - uite-acilea! făcu, și de enervare zbârni toată" Și că un vraci zice că fata și-ar reveni în firea ei numa dacă fiul împăratului vecin
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
aștepte ea acolo, coană Marioaro, (că așa o chema pe doică) și când sosești mătăluță cu împărățelul, să-i zici să-și scoață... inelu ăla al lui, na! cum îi spune?..., așa, sâgiliu, coană Marioaro, și să i-l strecoare fetii pe deștul dân mijloc... Așa să faci, Conița mea scumpă, - să nu-mi daiu nici o para, zău că asta-i dă la Dumnezău... Minunăția minunățiilor! Toate se petrecură după cum zâsese Gâcitoarea... Ca reporter, angajat mai târziu să reproduc evenimentul într-
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
și alte "strigăte" franceze) sunt reminiscențe simboliste. Dar mi s-a părut destul de surprinzător să identific ecouri argheziene în Cântec de iuboste (în versificație și în impudoarea aproximativă: "Saltă-ți rochia să-ți văd rândunica adormită", ca "bujorul negru și fetia" în Rada) și în Cheile (multiplicare a încuietorilor, lacăte și zăvoare, dintr-o dorință de protecție a secretelor: "O zână veni din pădure/ Cu cheile zăngănind ușure" etc.). De fapt, stepa, cheile, pustiul existau și în Poem și Baladă din
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
hal, că împăratul Roșu, prostuț ca toți bărbații, își izgonise fiica și uite unde ajunsese... A, să nu uite. Pe biata fată o chema Magdalena. Și nu numai atât, povestea Amfilofia. Cică maștera de muiere, cu vrăjitoriile ei, îi luase fetii și auzul și graiul. Ca să vezi, Rițo!... Amfilofia mai zicea că fata și-ar fi recăpătat graiul și auzul numai dacă fiul de împărat - al celuilalt, de Verde - care silabisea zi și noapte o carte groasă, cu degetul rând cu
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
De altfel, amintirea unor mai vechi experiențe similare le dă curaj. Totdeauna când "fugiseră" amândouă lucrurile au mers bine, s-au înțeles desăvârșit, au comunicat deplin. Erau și firi complementare. Chloé - copilăroasa, expansiva, versatila ("uimește lumea cu schimbătoarele expresii ale fetii"), trece repede de la depresie la exultanta, iubitoare de extravaganțe, de aventură, de risc, gata să se amuze din orice (că și prietena ei de altfel: "semănam în privința asta și considerăm că hazul este cel mai bun remediu împotriva angoaselor"). Lăură
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o rânduise Dumnezeu când seara scapătă-n tărie se strâng ciobanii lângă foc cu gândul dus la vreo fetie eu, numai eu nu am noroc că-s rătăcit de suferința de-a fi departe de la voi mă mai alină doar dorința s-aud în staul zvon de oi iar de-oi sfârși cum nu mi-e vrerea măcar m-
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
stufoase. Lucra aici de numai câteva luni. A fost angajată în locul bufetierei care s-a pensionat. Domnișoara avea un profil plăcut, care nu putea trece neobservat de un iubitor al frumosului. Când se apropie cu cafeaua, directorul descoperi că burtica fetii e cam măricică. „Hopa, zise în gând, e deja gravidă. De la cine oare?” Când preluă ceașca, întrebă fără un interes deosebit: - Ce, în curând vom fi doi? Fata nu răspunse, de parcă n-ar fi înțeles aluzia. Directorul insistă. Pe când nașterea
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
cunoscuseră la clubul, cică, unde și fata luase câteva lecții. Având cheile casei, într-o dimineață, intrase pe neprevăzute, și îi surprinsese tăvălin-du-se în pat, goi, patul în care ea dormea înainte cu capul vârtât sub plapumă. După, îi spusese fetii, să-i spună tatălui ei plecat, ce făcuse. Dacă nu, îi va spune ea... Nu se știe cine vorbise întâi. în ziua aceea, fusese de față, dreaptă, lângă eternul înșelat, lângă acest... Karenin al doilea,... înaltă, uscată, cu părul scurt
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
de înalt de aveai impresia că mai ai puțin și ajungi la Dumnezeu, ce-i drept, dacă cădeai din scaunul ce se afla în vârful scrânciobului, cu siguranță ajungeai la Dumnezeu. Și mai avea Vasile Tonu o vorbă: Oi, Rari, fetii noastre i-a mirli ... Da′ cu șini, oi,Vasî? Cu Vasîli al lui Mitriță, oi, Rari ... Pe la 1970 Vasile Tonu a trecut la cele veșnice și cu o minte lucidă până în ultima clipă. Petrache Cioabă Bărbat de un metru șaptezeci
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de pe malul Prutului la lăsarea serii, ca să nu fie văzut de prea multă lume. Nu dorea nici el și nici Zînica să știe prostimea satului despre ce-i vorba. Erau intelectuali, ce naiba, și trebuia să păstreze o anumită conduită. Casa fetii, Zînica, era ușor accesibilă pentru cei care se fereau de a fi văzuți, dar în casă era și bunica Zamfira, o zgripțuroaică extrem de vigilentă. Dinu aproape alerga și a apucat pe cărarea care tăia pădurea de la sud la nord-est. Dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fără păs prin barajele de bâte și cuțite ale flăcăilor potrivnici. Asemenea fapte Paraschiva le-a catalogat drept adevărate probe de iubire, depășite fără crâcnire așișderea pețitorilor din poveste și, la prima ocazie, s-a hotărât să-l onoreze cu fetia ei, în urma unor discuții cu mamă-sa care a dorit să afle câte ceva despre destoinicia și dotarea bărbătească a lui Ion înainte de a i-o da pe fii-sa de nevastă. Că știți și Domniile Voastre câte belele s-au întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
3, 6 sau 12 luni, în funcție de dimensiunea riscului - ECG anual - examen înainte de fiecare compresiune pentru excluderea afecțiunilor acute sau a etilismului acut. 4. Criterii pentru suspiciunea de boală profesională: - dureri articulare sau osoase - dureri la nivelul urechii medii sau sinusurilor fetii - nevralgii dentare, nevralgie de trigomen - dureri abdominale - amețeli - epistaxis, echimoze - tulburări cardiorespiratorii - pareze. Fișa nr. 87 BETA - PROPIOLACTONA 1. Examinări la încadrarea în munca: - cele prevăzute în anexa nr. 1 - sumar de urină și urobilinogen. 2. Contraindicații: - boli organice ale
ORDIN Nr. 15 din 1982 pentru stabilirea normelor privind examenul medical al persoanelor ce urmează a fi încadrate în munca şi controlul medical periodic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
variantă binecuvîntează fervoarea și împăunările unei case unde o tînără își așteaptă măritișul. Ce franchețe, în gestul adaptării la concret, în apelul la miezoase analogii cu plinătatea de bun augur a plantelor ce ocrotesc, de totdeauna, preajma țăranului! „Doamne, dă fetii noroc Ca sămînța-n busuioc, Doamne, dă fetii viață Ca florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte o inserție din vechimi telurice pătrunde și în linearitățile narative cele mai curente. Sosit să- mi dea
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
unde o tînără își așteaptă măritișul. Ce franchețe, în gestul adaptării la concret, în apelul la miezoase analogii cu plinătatea de bun augur a plantelor ce ocrotesc, de totdeauna, preajma țăranului! „Doamne, dă fetii noroc Ca sămînța-n busuioc, Doamne, dă fetii viață Ca florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte o inserție din vechimi telurice pătrunde și în linearitățile narative cele mai curente. Sosit să- mi dea binețe, cîntînd molcom, prietenul Ion Brad îmi
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
și mai egoist. Oamenii aceștia erau săraci, trăiau din puținul pe care îl câștigau de la turiști, mâncau din ce își produceau la campo, locuiau într-o casă moștenită de la părinți, (am văzut-o pe Asunction cârpindu-și niște fuste ale fetii și șorturi ale soțului), dar nu se dădeau în lături să împartă cu alții puținul lor. Erau săraci la buzunare, dar foarte bogați la suflet. M-am gândit că în America poți să mori în casă și te găsesc după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
umpluse masa cu platouri și farfurii încărcate cu diferite preparate din pește, dar și cu șase sticle cu vin alb. Buhăianu și cu ceilalți trei o aplaudau, plescăind din limbă, în timp ce labele lor se mai lipeau de formele rotunde ale fetii, care nu putea să-i plesnească, având mâinile ocupate. Zamfirescu intră și el în jocul lor cu aplauzele, dar se vedea că se forța să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc: --Ia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
umpluse masa cu platouri și farfurii încărcate cu diferite preparate din pește, dar și cu șase sticle cu vin alb. Buhăianu și cu ceilalți trei o aplaudau, plescăind din limbă, în timp ce labele lor se mai lipeau de formele rotunde ale fetii, care nu putea să-i plesnească, având mâinile ocupate.Zamfirescu intră și el în jocul lor cu aplauzele, dar se vedea că se forța să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc:--Ia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
străvechi întinge Îngălatul de azur: Rupta lumilor meninge! Pîn' la el, Ușurel, Pe arc tors fără cusur, Îndoiește și întinde Zborul tău de șoarec sur... Și cu pumnul dus mosor Pîn' la sita din tărie, Treieră șuierător Spart descântec din fetie! f) Buhuhù la luna șuie, Pe gutuie să mi-l suie, Ori de-o fi pe rodie: Buhuhù la Zodie. Uhù, Scorpiei surate, Să-l întoarcă d-a-ndarate, Să nu-i rupă vreun picior Câine ori Săgetător! - Ai văzut? Muri o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
primește un săcotei de galbeni ! strigă tălmaciul amețit de băutură și aurul promis. Fata înfierbântată de urcuș ajunsă-n vârf de munte cată speranță de scăpare, spahii strâng cercul de-nconjor, oamenii locului șoptesc de răzbunare cu pârjol, iar muma fetii o strigă-n rugă să se-ntoarcă acasă... Beiul ordonă să se oprească-naintarea și se întoarce singur cu brațele întinse înspre fată. În sinea lor cei doi își cugetă în scurt ce au defăcut. Fata putea să se întoarcă
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
decât scaunul, devenind din ce în ce mai ademenitor. Totul s-a petrecut atât de repede încât Lea cu greu a mai avut timp să-i spună: - Te rog să ai milă de mine. Eu sunt o fată săracă și toată averea mea în fetie constă. Dacă nu ai intenții serioase, să nu-ți bați joc de mine. Leon simțea că începe să fiarbă la fel ca apa din ceaun, nu o mai auzea. Începuse să o dezbrace și nu a mai sesizat că și
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
dar după obiceiul celor mai de neam, fetele mai înstărite nu prea erau lăsate să meargă după bărbat în altă comună. De cele mai multe ori socrii își aduceau în casă un ginere, chiar mai sărac, dar harnic și să-i placă fetii, și nene!... să fie respectuos și îndatoritor cu părinții soției. Cum ajunsei în crâșmă, Doamne!... raiul de pe pământ: căldură, muzică, joc și voie bună, iar bădia Costache mă așeză frumușel la o măsuță mai retrasă, unde-mi prezentă pe „unchiu
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
bărbatu’numai la prostii se gândește, indiferent de ce hram poartă! Trebuie să vorbesc cu ea, dar și cu diriginta. Cu directoarea școlii, că e femeie de treabă și este și ea mamă de copii. Trebuie să le rog să ajute fetii să treacă cu bine peste șocul acesta. Până se obișnuiește. Că toate‑s trecătoare în viață. Se uită toate... Numai ea, mititica, nu va putea uita toată viața ei rușinea asta... Dar, de ce rușine? Ce, a vrut ea? A provocat
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
deși era evident cât de jenată se simțea. Silvia s‑a codit să răspundă. Întrebarea a prins‑o nepregătită. Nu știa dacă e bine să vorbească despre acest lucru sau ba. La insistențele copilei, a vorbit rar, șoptit, aproape de urechea fetii. - L‑au dus la judecătorie, fata mamii. În sfârșit, e arestat. Nu l‑au judecat. - Cum adică nu l‑au judecat? N‑ai zis, mamă, că e arestat? a întrerupt‑o Iuliana cu vocea încărcată de surpriză și teamă. - Păi
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
alți cunoscuți și nescunoscuți în cea mai îndrăcită rusască, care s-a oprit, parcă să-i culeagă dintre florile fete legate la mijloc cu bete, despre care sfielnicul Grigore Vieru spunea că „le ține catrința și iia, ca să le sublinieze fetia”... și pe mai scundul Vasile Tărâțanu, care ne-a uimit rezistând la prelungita horă „de pe la noi”, imediat continuată cu jocul în doi, cu strigături de-ale bucovinenilor din Cernăuți, cărora, ca în cel mai incredibil concurs, la răspunde Grigore Vieru
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]